{"id":1360,"date":"2014-03-03T20:28:36","date_gmt":"2014-03-03T20:28:36","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1360"},"modified":"2014-03-03T20:28:36","modified_gmt":"2014-03-03T20:28:36","slug":"zece-ani-de-munca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2014\/03\/03\/zece-ani-de-munca\/","title":{"rendered":"Zece ani de munc\u0103"},"content":{"rendered":"

De Vasile George<\/strong><\/em><\/p>\n

Pe data de 12 ianuarie 2004 m-am angajat. Ca inginer. Oficial. A\u015fa scrie pe cartea mea de munc\u0103. Deci, am f\u0103cut exact zece ani de c\u00e2nd muncesc. \u00cen acte. Mie mi se pare o via\u0163\u0103, de\u015fi zece ani e o nimica toat\u0103. Dar, pe r\u00e2nd.<\/p>\n

Preambul<\/i><\/b><\/p>\n

Am crescut \u00eentr-un ora\u0219 industrial, \u00een nord-vestul Rom\u00e2niei. \u00centr-o familie \u00een care parin\u021bii mei erau prima genera\u021bie la ora\u0219. Mama \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare \u00eentr-un sat, la vreo 40 de Km dep\u0103rtare, f\u0103c\u00e2nd naveta, iar tata inginer \u00eentr-o fabric\u0103. Pe marea platform\u0103 industrial\u0103 a ora\u0219ului. Nu aveau preten\u021bii de intelectuali, dar nici nu erau ni\u0219te ignoran\u021bi. Iar din punct de vedere financiar toat\u0103 via\u021ba lor s-au pl\u00e2ns de lipsa banilor.<\/p>\n

Regiunea era un v\u00e2rf de lance \u00een industria regimului antedecembrist. Mine, de unde se extr\u0103geau metale neferoase \u0219i aurifiere, combinate de prelucrare, fabrici care proiectau \u0219i produceau utilaj minier, altele care aveau ca profil ma\u0219ini unelte, accesorii \u0219i scule, o mare filatur\u0103, fabrici de ceramice, de mobil\u0103, industrie textil\u0103 \u0219i alimentar\u0103.<\/p>\n

Ora\u0219ul era numit \u0219i capitala sporturilor. Fiecare min\u0103, fabric\u0103 sau combinat sus\u021binea o echip\u0103. Minaur c\u00e2\u0219tigase \u00een anii `80 o cup\u0103 european\u0103 la handbal. \u015ei mai jucase, parc\u0103, o final\u0103. Maricel Voinea era un superstar. Idolul pu\u0219tilor din ora\u0219. Exist\u0103 chiar o lovitur\u0103 la poart\u0103 care-i poart\u0103 numele – Efectul Voinea<\/i>. La rugby, REMIN era \u00een primele cinci echipe, le mai aveam \u0219i pe Explor\u0103ri, la volei, sau Aurul, la popice. Bazin olimpic acoperit \u0219i descoperit. Stadion de atletism.\u00a0 \u015ei un cochet stadion de fotbal. \u00cemi aduc aminte c\u0103 se vorbea de genera\u021bia Mateianu. Jucaser\u0103 cu Real Madrid \u00een `82.<\/p>\n

Dar, \u00een acela\u0219i timp, \u00eemi aduc aminte \u0219i de cozi la p\u00e2ine si lapte ori de pene de ap\u0103 cald\u0103 sau curent. Dar oamenii tr\u0103iau. Aveau un loc de munc\u0103, mai procurau o carte sau un disc. Mai aveau o rud\u0103 \u00een Ungaria sau fugit\u0103 \u00een RFG de la care primeau pachet, se \u00eent\u00e2lneau la dans, mergeau pe la petreceri, la iarb\u0103 verde, mai ascultau Europa Liber\u0103, mergeau pe la teatru sau pe la concertele de la Casa de Cultur\u0103 a Sindicatelor, indiferent c\u0103 erau muncitori sau intelectuali. Aveau cu to\u021bii un loc.\u00a0 Via\u021ba \u00ee\u0219i avea un curs.<\/p>\n

Ce a urmat dup\u0103 `89 eu am tr\u0103it \u0219i sim\u021bit \u00een direct, ca copil \u0219i adolescent. Din industria de mai sus au r\u0103mas doar c\u00e2teva fabrici, \u00een care am avut \u0219i eu ocazia s\u0103 lucrez. \u00cen rest, totul e mort. Minele s-au \u00eenchis. Combinatele la fel. Fosta Filatur\u0103 a fost d\u0103r\u00e2mat\u0103, ca s\u0103 se construiasc\u0103 un mall. A venit criza \u0219i nu s-a mai construit. Scot oamenii nevoia\u0219i fier vechi din ruine. Echipele de sport au supravie\u021buit. Undeva dup\u0103 2000 au inceput s\u0103 \u0219i performeze. CSM \u015etiin\u021ba Baia Mare (fosta REMIN) a fost trei ani la r\u00e2nd campioan\u0103 la rugby. Plus c\u00e2teva finale jucate. Minaur nu a mai atins vreodat\u0103 performan\u021bele din anii 80, iar fotbalul e prin divizia C. Anul trecut, echipa de handbal feminin a luat locul Oltchimului. Au jucat \u00een Champions League. Sala Sporturilor a fost iar plin\u0103. Banii vin de la diver\u0219i sponsori sau de la autorit\u0103\u021bi locale. Ora\u0219ul tr\u0103ie\u0219te acum din servicii \u0219i din banii pe care-i trimit cei pleca\u021bi \u00een Italia sau Spania. C\u00e2t mai trimit \u0219i ei. Cel mai mare angajator e \u00een continuare statul.<\/p>\n

Eu am plecat la Cluj, la facultate, \u00een 1998. Alt \u0219oc. Un ora\u0219 \u00een care ura etnic\u0103 era la apogeu. Cu Funar primar. B\u0103nci vopsite \u00een tricolor. \u00cemi aduc aminte de un meci de fotbal \u00een 99, Rom\u00e2nia-Ungaria. Colegii maghiari din c\u0103minul studen\u021besc au plecat acas\u0103 \u00een acel week-end. Nu cred c\u0103 ar fi avut o sear\u0103 pl\u0103cut\u0103. \u00a0\u00cen euforia de dup\u0103 meci se scanda prin tot ora\u0219ul \u201eAfar\u0103 cu ungurii din \u021bar\u0103!\u201d.<\/p>\n

La fel ca \u0219i la Baia Mare, la Cluj industria era pe butuci. De la Clujana la CUG. Totul se \u00eenchidea. Ora\u0219ul tr\u0103ia exclusiv din servicii. \u00a0De la cele medicale din marile clinici p\u00e2n\u0103 la \u00eenchirieri de locuin\u021be pentru studen\u021bi sau mica butic\u0103real\u0103.<\/p>\n

Am fost un student cu mici posibili\u0103\u021bi financiare. Chiar s\u0103rac, a\u0219 zice. Fabrica unde lucra tata a fost trecut\u0103 de c\u0103tre guvernul Ciorbea pe lista unit\u0103\u021bilor care urma s\u0103 fie \u00eenchise. \u00cen \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, ca \u0219i acum, se c\u00e2\u0219tiga prost. De fapt, cam to\u021bi cei care st\u0103team \u00een c\u0103minul Observator eram s\u0103raci. M\u00e2ncam eterna por\u021bie de cartofi pai cu ochiuri. Desigur, a avut \u0219i studen\u021bia mea p\u0103r\u021bile ei bune, \u00eens\u0103 nu \u0103sta e scopul textului meu. \u00a0Vreau s\u0103 vorbesc despre munc\u0103 \u0219i locurile prin care am muncit. Vara, \u00een vacan\u021be, ca s\u0103 am bani de mers pe ici pe colo \u0219i ca s\u0103-mi cump\u0103r pantofi sau haine pentru toamn\u0103, munceam pe \u0219antier. Acolo am muncit pentru prima dat\u0103. De acolo am luat primul salariu.<\/p>\n

\u015eantierul<\/i><\/b><\/p>\n

Patronul care ne angaja ca zilieri, var\u0103 de var\u0103, pe mine \u0219i pe \u00eenc\u0103 un prieten, era un tip dur. \u00cen adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului. Nu mi\u0219ca un muncitor \u00een fa\u021ba lui. Nu se f\u0103ceau c\u0103r\u021bi de munc\u0103. \u00cen afar\u0103 de doi sau trei me\u0219teri care luau salariu \u0219i iarna, restul erau angaja\u021bi din martie p\u00e2n\u0103 la prima z\u0103pad\u0103, c\u00e2nd nu se mai putea turna beton. Salariul se d\u0103dea s\u00e2mb\u0103ta. Programul de munc\u0103 era de luni p\u00e2n\u0103 vineri, de la \u0219apte la \u0219apte. S\u00e2mb\u0103ta, de la \u0219apte la patru. Duminica liber. Me\u0219terii erau cei care c\u00e2stigau cel mai bine – zidarii, dulgherii, fierar-betoni\u0219tii sau instalatorii. Salahorii, cel mai pu\u021bin. Luni, c\u00e2nd se d\u0103dea adunarea, \u00een fa\u021ba sediului erau mereu fe\u021be noi. \u00cen general, salahorii erau fo\u0219ti pu\u0219c\u0103ria\u0219i, pe care nu-i angaja nimeni \u00een alt\u0103 parte. Veneau \u0219i plecau. S\u00e2mb\u0103ta seara, dup\u0103 ce luau banii, se duceau direct la aparate. Adic\u0103 la jocuri de noroc. Tocau acolo aproape tot. Pe mar\u021bi nu mai aveau bani nici de \u021big\u0103ri. Lucrau pe datorie. Noroc c\u0103 ni se d\u0103dea o mas\u0103 cald\u0103 la pr\u00e2nz. \u00cen general, cartofi sau fasole. Cu ceva mezel \u0219i mult\u0103 p\u00e2ine. Nu aveam c\u0103\u0219ti de protec\u021bie, salopete sau m\u0103nu\u0219i. Fiecare se descurca cum putea. Nimeni nu comenta. Dup\u0103 o lun\u0103 de \u0219antier aveam palmele c\u00e2t ni\u0219te lope\u021bi. Cu b\u0103t\u0103turi smulse p\u00e2n\u0103 la sange. M\u0103 g\u00e2ndeam la am\u0103r\u00e2\u021bii \u0103ia. Care r\u0103m\u00e2neau pe acolo. Noi mergeam toamna la Cluj. Cu ce mai primeam de la p\u0103rin\u021bi, cu ce mai c\u00e2\u015ftigam peste var\u0103, ne f\u0103ceam vacan\u021ba \u0219i aveam \u0219i haine noi toamna, la \u0219coal\u0103. Ei, eventual, f\u0103ceau iarna sus, la Satu Nou. La penitenciar. Atunci am devenit de st\u00e2nga. Instinctual. Pe Marx \u0219i pe cei care l-au urmat \u00een g\u00e2ndire i-am citit un pic mai tarziu.<\/p>\n

Tot atunci am realizat un fapt, care m\u0103 urm\u0103re\u0219te \u0219i \u00een ziua de azi. La at\u00e2\u021bia ani distan\u021b\u0103, \u0219i pe care l-am observat la fiecare loc de munc\u0103 pe care l-am avut. Lipsa de solidaritate \u00eentre lucr\u0103tori.\u00a0 Pe \u0219antier, brusc, dac\u0103 vreun muncitor era promovat \u0219ef de echip\u0103, \u00een jum\u0103tate de or\u0103 uita ce f\u0103cuse\/suferise\/tr\u0103ise p\u00e2n\u0103 atunci. Devenea mai zbir dec\u00e2t patronul. Dar \u0219i un mare lingu\u0219itor. Ar fi f\u0103cut orice pentru o mic\u0103 aten\u021bie sau vreun beneficiu din partea patronului. Pur \u0219i simplu nu ar fi f\u0103cut nimic care s\u0103 le fac\u0103 via\u021ba mai bun\u0103 celor al\u0103turi de care lucrase p\u00e2n\u0103 atunci.<\/p>\n

Fabrica<\/i><\/b><\/i><\/p>\n

Am terminat facultatea \u00een 2003: inginer diplomat \u00een Electronic\u0103 \u0219i Telecomunica\u021bii. \u00cen Cluj nu se g\u0103sea prea mult de munc\u0103. Puteai s\u0103 r\u0103m\u00e2i la master sau s\u0103-\u021bi \u00eencerci norocul pe la diverse firmuli\u021be care f\u0103ceau software<\/i>.\u00a0 Ora\u0219ul r\u0103m\u0103sese \u00een urm\u0103. Nu se deschidea nicio firm\u0103 sub Funar. Am plecat \u00een armat\u0103. Pentru \u0219ase luni. La termen redus. Trei luni la marinari, la Constan\u021ba, \u0219i alte trei la transmisiuni, la Sibiu. Am ie\u0219it sublocotenent \u00een rezerv\u0103. Am terminat armata \u00eenainte de Cr\u0103ciunul lui 2003. Asta e o poveste aparte. Ce am \u00eent\u00e2lnit pe acolo e undeva la limita fantasticului. C\u00e2ntece patriotice \u00een timp ce mergeai la mas\u0103, m\u0103turat curtea de trei ori pe zi, cadre care plecau dup\u0103 program cu plasa plin\u0103 de m\u00e2ncare din por\u021biile solda\u021bilor, alternate \u0219i cu dezinteres \u0219i nep\u0103sare din partea noastr\u0103. Era un joc de-a \u0219oarecele \u0219i pisica. Cum s\u0103 fent\u0103m c\u00e2t mai u\u0219or cele \u0219ase luni de armat\u0103. Iar cadrele, cum s\u0103 par\u0103 c\u00e2t mai autoritare \u00een primele luni, ca apoi s\u0103 devin\u0103 parteneri de be\u021bii stra\u0219nice pe final de stagiu.<\/p>\n

Dup\u0103 armat\u0103, mi-am g\u0103sit un loc de munc\u0103, \u00eentr-un domeniu oarecum conex cu al meu. Automatiz\u0103ri industriale \u00eentr-o fabric\u0103, pe fosta platform\u0103 industrial\u0103 a ora\u0219ului meu natal. Sau ce mai r\u0103m\u0103sese din ea. Eram inginer de schimb. F\u0103ceam desene \u00een AutoCad \u0219i apoi le translatam pe un software<\/i> industrial. Care apoi era \u00eenc\u0103rcat pe ni\u0219te ma\u0219ini care t\u0103iau metal. Lucram o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de la \u0219ase la dou\u0103 \u0219i o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de la dou\u0103 la zece. La patru diminea\u021ba m\u0103 trezeam. La ora cinci \u0219i ceva eram \u00een autobuzul care mergea c\u0103tre fosta platform\u0103 a ora\u0219ului. Era trist. Fe\u021bele pe care le vedeam. C\u00e2t de s\u0103r\u0103c\u0103cios erau \u00eembr\u00e2ca\u021bi muncitorii! Unii veneau de pe la \u021bar\u0103, trezi\u021bi cu noaptea-n cap. Dup\u0103 serviciul \u00een fabric\u0103 se \u00eentorceau s\u0103-\u0219i mai munceasc\u0103 p\u0103m\u00e2ntul. Nu mai fuseser\u0103 \u00een concedii de odihn\u0103 de ani de zile. De fapt deloc, dup\u0103 1989. Concediul lor de odihn\u0103 de fapt era unul activ. \u00cenainte mergeau pe la casele de odihn\u0103 \u0219i hotelurile sindicatelor.<\/p>\n

Acum, la zece ani distan\u021b\u0103, \u00eemi dau seama c\u0103 fabrica \u00een care lucram era cea mai ok din punctul de vedere al condi\u021biilor. Fa\u021b\u0103 de ce era prin jur, nu raportat la ce ar fi \u00eensemnat normalitate. Dar, totu\u0219i, erau ni\u0219te ani grei. Se d\u0103deau \u0219i bonuri de mas\u0103, abonament pe transportul local \u0219i pe tren pentru naveti\u0219ti, se pl\u0103teau ore suplimentare \u0219i muncitorii aveau un fel de reprezentan\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba patronatului. Li se m\u0103rea salariul \u00een func\u021bie de infla\u021bie, dar maxim zece la sut\u0103 pe an. Cei din sec\u021biile de tratament termic sau acoperiri metalice primeau \u0219i un litru de lapte pe zi. Pentru c\u0103 lucrau \u00een mediu toxic. Dar tot era o via\u021b\u0103 auster\u0103.\u00a0 \u015ei ce c\u00e2\u0219tigau nu le era \u00eendeajuns ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 bine. Acel bine<\/i> la care visau cu to\u021bii.<\/p>\n

Ierarhia \u00een munc\u0103 era o combina\u021bie de politic\u0103 de cadre de p\u00e2n\u0103 \u00een 89 \u0219i un fel de management de manual american. Tipic pentru acei ani. Cu director general, comercial, tehnic, inginer-\u0219ef, ingineri de schimb, TESA, mai\u0219tri, CTC-i\u0219ti, muncitori califica\u021bi \u0219i necalifica\u021bi. Via\u021ba cea mai dur\u0103 o aveau necalifica\u021bii. Erau expu\u0219i abuzurilor de orice fel. Chiar \u0219i din partea colegilor, muncitori califica\u021bi. Ei c\u00e2\u0219tigau cel mai pu\u021bin \u0219i, din punct de vedere fizic, f\u0103ceau munca cea mai grea. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, c\u00e2te unul se califica la locul de munc\u0103. Dar, indiferent de categorie sau v\u00e2rst\u0103, eu aveam senza\u021bia c\u0103 to\u021bi tr\u0103iesc prost. \u015ei c\u0103 nu-i pas\u0103 nim\u0103nui de soarta lor. Iar ei nu prea aveau alt\u0103 variant\u0103 s\u0103 ias\u0103 din mizerie. Nu aveau cum s\u0103 devin\u0103 brusc notari sau avoca\u021bi. Iar din ce era de munc\u0103 \u00een acela\u0219i domeniu prin ora\u0219, aici erau condi\u021biile cele mai bune. \u00cen alte locuri nu se f\u0103ceau c\u0103r\u021bi de munc\u0103 sau salariile trecute erau cele minime pe economie. Iar bonuri de mas\u0103 sau abonamente de transport \u00een comun era ceva SF. Unii au plecat prin Italia. Al\u021bii au r\u0103mas \u0219i s-au pensionat din acest loc. Acum sunt paznici prin parc\u0103ri de super-market-uri sau farmacii. Mai fac un ban \u00een plus.<\/p>\n

\u00cen tot acel timp lucrat pe acolo, m-am apropiat de ei. \u00cemi f\u0103cusem un obicei ca la intrarea \u00een schimb s\u0103 trec pe la fiecare \u0219i s\u0103-i salut. Le c\u0103utam compania. Le \u0219tiam pove\u0219tile. Un caz mi-a r\u0103mas \u00een memorie. Fata de 16 ani a unui sudor r\u0103m\u0103sese \u00eens\u0103rcinat\u0103. De\u0219i venirea pe lume a unui copil e o bucurie, pentru ei din punct de vedere financiar era o tragedie. Viitoarea mam\u0103 fiind la liceu nu avea niciun venit. Acas\u0103 nu voia s\u0103 spun\u0103 cine e tat\u0103l, iar vitorul bunic se g\u00e2ndea destul de trist cum o va scoate la cap\u0103t.<\/p>\n

La nivelul meu nu puteam face mare lucru pentru ei. Doar m\u0103run\u021bi\u0219uri. O \u00eenvoire de juma\u2019 de or\u0103 pentru diverse probleme sau alte beneficii din astea administrative. Dar \u00eempreun\u0103 cu un maistru, am tot b\u0103tut apropouri \u0219efului nostru ca s\u0103 le fac\u0103 muncitorilor o cabin\u0103 de du\u0219 la vestiar. Care a ap\u0103rut, spre bucuria tuturor. Poate pare hilar ce zic aici, dar pentru acea mic\u0103 comunitate de oameni, acest du\u0219 de la ie\u0219irea din schimb era ceva ce le f\u0103cea via\u021ba un pic mai bun\u0103.<\/p>\n

La stat<\/i><\/b><\/p>\n

Dup\u0103 un an, am plecat. La stat. \u00centr-o unitate militar\u0103. De transmisiuni. Special\u0103. \u00cemi reactivaser\u0103 gradul din rezerv\u0103 din armat\u0103. Eram ofi\u021ber inginer. Aici era alt\u0103 lume. Alte salarii. O s\u0103 m\u0103 raportez \u00een continuare la sistemul de ap\u0103rare. Evident, raportat la al\u021bi angaja\u021bi ai statului, din s\u0103n\u0103tate, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, era \u015fi este, \u00een continuare, o enormitate ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Un sergent de la Jandarmerie c\u00e2\u0219tig\u0103 c\u00e2t un profesor. Dar \u0219i aici era pe ierarhii. Via\u021ba avea limit\u0103rile ei. Din toate punctele de vedere. Un sergent c\u00e2\u0219tiga de patru-cinci ori mai pu\u021bin dec\u00e2t un colonel. Avans\u0103rile \u00eenainte de termen se f\u0103ceau pe criterii dubioase, iar primele se \u00eemp\u0103r\u021beau tot a\u0219a. Un pompier care mergea la foc \u0219i \u00ee\u0219i risca via\u021ba vedea o prim\u0103 destul de rar. Operatoarele de la 112 la fel. Iar cei din Ministerul Ap\u0103r\u0103rii care doreau s\u0103 mearg\u0103 \u00een Afganistan sau Irak se zvonea c\u0103 trebuia s\u0103 dea \u0219pag\u0103 (lucru care s-a confirmat \u0219i pe care l-am citit recent \u00een pres\u0103). Singurii care aveau sindicat erau poli\u021bi\u0219tii \u0219i cei din penitenciare. \u00cen rest, trebuia s\u0103 taci. \u015ei s\u0103 \u00eenghi\u021bi. Sunt \u0219i aici celebre cazurile de subofi\u021beri care prin diverse \u00eemprejur\u0103ri (terminaser\u0103 o faculate) au devenit ofi\u021beri. \u015ei care brusc \u00ee\u0219i schimbau atitudinea \u0219i comportamentul fa\u021b\u0103 de cei care le fuseser\u0103 egali \u00een ierarhie p\u00e2n\u0103 atunci.\u00a0 Din punct de vedere ideologic acolo \u00ee\u0219i are matca extrema dreapt\u0103. Majoritatea celor care au func\u021bie de conducere sunt na\u021bionali\u0219ti, homofobi \u0219i anti-romi. Neoficial. Oficial to\u021bi \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc \u201evalorile europene\u201d. O societate \u00eenchis\u0103 din toate punctele de vedere. Din care nu transpir\u0103 nimic. Doar comunicate oficiale. Sterile \u0219i impersonale. Ar fi nedrept s\u0103 spun c\u0103 nu am \u00eent\u00e2lnit \u0219i oameni ok pe acolo, cu alte preocup\u0103ri. \u015ei care aveau oroare de acele reguli, regulamente \u0219i ordine. Aveau acas\u0103 familie \u0219i copii, rate la banc\u0103 \u0219i, nu \u00een pu\u021bine cazuri, erau singurii membri din familie care aveau serviciu. \u00a0\u00cen plus, mai ales pentru cei din Ministerul Ap\u0103r\u0103rii, mai exista un motiv de nesiguran\u021b\u0103: \u00eenchiderea unit\u0103\u021bii militare, sau faptul c\u0103 nu se mai g\u0103sea o func\u021bie pe care s\u0103 o \u00eencadreze, ceea ce \u00eensemna mutarea cu \u00eentreaga familie \u00een alt\u0103 garnizoan\u0103. Nici nu \u0219tiu ce am c\u0103utat pe acolo. De\u0219i aveam un salariu bunicel \u0219i o condi\u021bie social\u0103 bun\u0103, mai ales pentru un ora\u0219 de provincie, am plecat. Dup\u0103 exact trei ani \u0219i jum\u0103tate.<\/p>\n

Corpora\u021bia<\/i><\/b><\/p>\n

M-am mutat \u00een Bucure\u0219ti. La o companie franco-american\u0103. Dup\u0103 perioada petrecut\u0103 ca angajat \u00eentr-o unitate militar\u0103, m\u0103 sim\u021beam pe aici ca pe\u0219tele \u00een ap\u0103. Dup\u0103 ce avusesem de-a face cu sloganuri de genul \u201eServesc Patria\u201d, cele din corpora\u021bie cu privire la eficientizarea muncii \u0219i a productivit\u0103\u021bii, plus planurile de dezvoltare profesional\u0103, mi se p\u0103reau futilit\u0103\u021bi. Le ignoram. Eram fericit c\u0103 sc\u0103pasem din mediul anterior. \u00cemi vedeam de treburile \u0219i sarcinile mele zilnice \u0219i, \u00een rest, \u00eencercam s\u0103 nu m\u0103 las sp\u0103lat pe creier. Lucram \u0219i lucrez \u00eentr-un bloc de sticl\u0103 \u00een spa\u021biu deschis, iar ca inginer de proiect, sunt la talpa corpora\u021biei din punct de vedere ierarhic. Doar doamna care face cur\u0103\u021benie e \u00een schem\u0103 mai jos. Nu am dat din coate ca s\u0103 ajung \u0219ef sau m\u0103car at\u00e2t de r\u00e2vnitul team leader<\/i>.<\/p>\n

Eram \u0219i sunt con\u0219tient c\u0103 \u00een sistemul \u0103sta capitalist lucr\u0103torul din corpora\u021bie e doar un centru de cost. Care aduce profit sau nu. Care e rentabil p\u00e2n\u0103 la un moment dat. Nimic mai mult. Business<\/i>-ul companiei \u00een regiune duduia \u00een acei ani. Unii angaja\u021bi tr\u0103iau mai mult dec\u00e2t bine. De fapt atunci a ap\u0103rut \u0219i mitul (p\u0103strat \u00eenc\u0103) al corporati\u0219tilor care au super via\u021b\u0103, fac trei vacan\u021be pe an \u0219i locuiesc cu to\u021bii \u00een cartierele noi din nordul Bucure\u0219tiului. Reiau. Doar unii<\/i> angaja\u021bi tr\u0103iau mai mult dec\u00e2t bine. De la un nivel ierarhic \u00een sus. Circulau printre noi, banalii lucr\u0103tori, ni\u0219te zvonuri c\u0103 la nivel de management, bonusurile \u0219i primele anuale au cel pu\u021bin cinci zerouri la sf\u00e2r\u0219it. Noi, restul, luam un salariu \u00een plus de Cr\u0103ciun \u0219i \u00eenc\u0103 o prim\u0103 anual\u0103 undeva prin luna mai. Ok. A\u0219 fi ipocrit s\u0103 zic c\u0103 o duceam r\u0103u. O duceam r\u0103u fa\u021b\u0103 de cei men\u021biona\u021bi mai sus, dar mult mai bine fa\u021b\u0103 de media din Rom\u00e2nia. Dar trei vacan\u021be pe an \u00een str\u0103in\u0103tate nu f\u0103ceam \u0219i nici \u00een cartier reziden\u021bial nu m-am mutat dup\u0103 cum zice mitul.<\/p>\n

\u00cen corpora\u021biile multina\u021bionale, de la bun \u00eenceput am observat o inegalitate \u0219i \u00eentre lucr\u0103torii egali din punct de vedere al ierarhiei, dar care \u00ee\u0219i fac jobul din \u021b\u0103ri diferite. Sau care provin din \u021b\u0103ri diferite. Dac\u0103 \u00een primul caz e oarecum de \u00een\u021beles acest lucru, costurile vie\u021bii fiind mai ridicate \u00een Fran\u021ba sau Germania fa\u021b\u0103 de Rom\u00e2nia sau Maroc (c\u0103 tot e la mod\u0103 \u00een discu\u021bia cu Dacia), de\u0219i corpora\u021bia folose\u0219te acest lucru \u00een favoarea ac\u021bionarilor \u0219i profitului (subiect pe care-l voi relua), \u00een cazul al doilea, dac\u0103 pentru o pozi\u021bie deschis\u0103 \u00eentr-o anumit\u0103 \u021bar\u0103 aplic\u0103 dou\u0103 persoane din \u021b\u0103ri diferite, se pot oferi salarii care difer\u0103. Cazul cel mai elocvent este un interviu pe care l-am avut pentru un job pe care-l oferea o alt\u0103 corpora\u021bie \u00een Orientul Mijlociu. Domnul de la HR (originar din India) care m-a intervievat mi-a spus franc \u00een fa\u021b\u0103 c\u0103 salariul difer\u0103 \u00een func\u021bie de \u021bara de provenien\u021b\u0103. Voi c\u00e2\u0219tiga mai bine dec\u00e2t un inginer pakistanez sau filipinez, dar mai prost dec\u00e2t un inginer din vestul Europei. Acela\u0219i job, acelea\u0219i sarcini, acela\u0219i angajator. Am pus tot felul de \u00eentreb\u0103ri despre cum arat\u0103 contractul, ce clauze etc. Cred c\u0103 am fost prea insistent. Nu m-au mai sunat.<\/p>\n

Dar s\u0103 revenim. A venit criza. Ne-am f\u0103cut sindicat. Printre singurele, \u00een companiile astea multina\u021bionale prezente \u00een Rom\u00e2nia. La \u00eenceput am fost foarte pu\u021bini. Apoi oamenii au \u00eenceput s\u0103 vin\u0103. Se t\u0103iau centre de cost. Adic\u0103 locuri de munc\u0103. Dac\u0103 la \u00eenceput mul\u021bi morm\u0103iau c\u0103 sindicatul e ceva comunist, \u00een scurt timp s-au r\u0103zg\u00e2ndit. Nu mai erau da\u021bi afar\u0103 de pe o lun\u0103 pe alta. \u00cen func\u021bie de vechimea \u00een corpora\u021bie, primeau salarii compensatorii. C\u00e2teva luni e\u0219ti asigurat. P\u00e2n\u0103 g\u0103se\u0219ti altceva. Tot sindicatul a ob\u021binut plata oficial\u0103 a orelor suplimentare. Conform legii, cu 200%. De fapt asta cu orele suplimentare exista \u0219i \u00eenainte. Doar c\u0103 nu se aplica. Contractul colectiv de munc\u0103 se negociaz\u0103 anual. O chestie de st\u00e2nga. \u00centr-o companie multina\u021bional\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia. Cine ar fi crezut? Dar, totu\u0219i, eu cred c\u0103 suntem departe de normalitate. Se taie \u00een continuare de pe list\u0103 multe locuri de munc\u0103. Se mut\u0103 departamente din Europa \u00een Asia. Totul pentru a face profit. Pentru a reduce costurile. Costul de via\u021b\u0103 sc\u0103zut \u0219i salariul mediu din \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare este folosit ca motiv pentru a \u00eenchide unit\u0103\u021bi din Italia, Germania sau Fran\u021ba \u0219i de a muta cercetarea sau produc\u021bia \u00een alt\u0103 parte a lumii. Nim\u0103nui nu-i pas\u0103 de dramele sociale pe care le genereaz\u0103 astfel de decizii. Totul pentru triumful companiei pe pia\u021b\u0103 \u0219i pentru conturile ac\u021bionarilor.<\/p>\n

Cel mai pervers mi se pare mesajul pe care-l au marile companii c\u00e2nd fac asta. Apar pe la TV al\u0103turi de politicienii locului spun\u00e2nd c\u0103 sunt investitori strategici \u0219i vor s\u0103 contribuie la dezvoltarea \u021b\u0103rii din toate punctele de vedere. Nimic mai fals. E cum ziceam mai sus. Pentru profit. Nu-i intereseaz\u0103 altceva. Iar noi, mult blama\u021bii corporati\u0219ti <\/a>, suntem victime ale acestor strategii care nu \u021bin cont de latura social\u0103 a consecin\u021belor lor.<\/p>\n

Concluzie<\/i><\/b><\/p>\n

Sunt zece ani de munc\u0103. Plus c\u00e2teva veri pe \u0219antier. Am trecut \u00een anii \u0103\u0219tia prin toate sistemele. Patronat rom\u00e2nesc, stat \u0219i corpora\u021bie. Nici nu \u0219tiu la ce s\u0103 sper. Sunt \u00een continuare un vis\u0103tor. Un vis\u0103tor la o Planet\u0103 Albastr\u0103 mai bun\u0103. La locuri de munc\u0103 mai bune. F\u0103r\u0103 discrimin\u0103ri \u00een func\u021bie de ras\u0103, sex, orientare sexual\u0103 sau na\u021bionalitate. \u00cen care respectul pentru lucr\u0103tor s\u0103 primeze \u00een fa\u021ba interesului acumul\u0103rii de capital. \u00cen care for\u021ba de munc\u0103 s\u0103 nu fie un impersonal centru de cost. Iar lucr\u0103torul un dezumanizat. Nu \u0219tiu la ce s\u0103 m\u0103 a\u0219tept \u00een urm\u0103torii zece ani de la sistem.\u00a0 Dar m\u0103 a\u0219tept ca sindicatele s\u0103 se trezeasc\u0103, mi\u0219carea mondial\u0103 de st\u00e2nga (\u0219i mai ales cea rom\u00e2neasc\u0103) s\u0103-\u0219i revin\u0103 \u0219i fiecare lucr\u0103tor s\u0103 protesteze ori de c\u00e2te ori este supus la abuzuri \u0219i la presiuni. \u015ei mai sper la un lucru. La solidaritatea \u00eentre lucr\u0103tori. Acea solidaritate pe care nu am v\u0103zut-o \u00een cei zece ani de munc\u0103.<\/p>\n

Bucure\u0219ti, ianuarie 2014.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De Vasile George Pe data de 12 ianuarie 2004 m-am angajat. Ca inginer. Oficial. A\u015fa scrie pe cartea mea de munc\u0103. Deci, am f\u0103cut exact zece ani de c\u00e2nd muncesc. \u00cen acte. Mie mi se pare o via\u0163\u0103, de\u015fi zece ani e o nimica toat\u0103. Dar, pe r\u00e2nd. Preambul Am crescut \u00eentr-un ora\u0219 industrial, \u00een nord-vestul Rom\u00e2niei. \u00centr-o familie \u00een care parin\u021bii mei erau prima genera\u021bie la ora\u0219. Mama \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare \u00eentr-un sat, la vreo 40 de Km dep\u0103rtare, f\u0103c\u00e2nd naveta, iar tata inginer \u00eentr-o fabric\u0103. Pe marea platform\u0103 industrial\u0103 a ora\u0219ului. Nu aveau preten\u021bii de intelectuali, dar nici nu erau…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[92],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1360"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1360"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1360\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1360"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1360"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1360"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}