de Dan Gulea<\/i><\/b><\/p>\n
Hortensia Papadat-Bengescu este o prozatoare care \u0219i-a afirmat cu dificultate personalitatea artistic\u0103, cenzurat\u0103 de o c\u0103s\u0103torie cu un so\u021b ce i-a d\u0103ruit 5 copii \u0219i foarte dese mut\u0103ri prin or\u0103\u0219ele de provincie, dup\u0103 slujba-i de magistrat. La 36 de ani, dup\u0103 aceste maternit\u0103\u021bi, debuteaz\u0103 \u0219i se confrunt\u0103, a\u0219a cum s-a remarcat, cu alte dou\u0103 personalit\u0103\u021bi masculine constr\u00e2ng\u0103toare: criticul G. Ibr\u0103ileanu de la Via\u021ba rom\u00eeneasc\u0103<\/b> \u0219i E. Lovinescu, mentorul Sbur\u0103torului<\/b>, ce i-au orientat substan\u021bial scrisul \u0219i tematica.<\/p>\n
Recuperarea recent\u0103 a singurului text din afara influen\u021belor falice, romanul Str\u0103ina<\/strong> (editat \u00een 2012, scris \u00eentre 1942 \u0219i 1955), poate aduce c\u00e2teva lumini asupra scriitoarei, asupra felului \u00een care sunt privite corpul \u0219i sexualitatea.<\/p>\n Discursul asupra corpului explodeaz\u0103 \u00een literatura \u0219i cultura noastr\u0103 \u00een perioada avangardei istorice, prin gesturi extrem-provocatoare, cum ar fi editarea unei foi cu numele popular al falusului \u0219i expedierea ei diferitelor personalit\u0103\u021bi, de felul lui Nicolae Iorga. Tinerii ce fuseser\u0103 refuza\u021bi de Unu<\/b> <\/i>\u0219i \u00ee\u0219i \u00eentemeiaser\u0103 propria revist\u0103, Alge<\/b> (printre al\u021bii: Aurel Baranga, Sesto Pals, Perahim), sunt, fire\u0219te, aresta\u021bi; anii \u201930 \u00eenseamn\u0103, \u00een cultura noastr\u0103, deschiderea unui proces al pornografiei<\/i>, ce va avea \u0219i anumite sentin\u021be de \u00eenchisoare cu executare[1]<\/a>. Afirmarea corporalit\u0103\u021bii \u00eentr-o form\u0103 provocatoare nu putea fi ignorat\u0103 \u00eentr-o \u021bar\u0103 ce evolua spre na\u021bional-legionarism.<\/p>\n Dificult\u0103\u021bile edit\u0103rii<\/i><\/b><\/p>\n Misterul romanului Str\u0103ina<\/b> de Hortensia Papadat-Bengescu a hr\u0103nit imagina\u021bia criticii contrafactuale vreme de peste o jum\u0103tate de secol: declarat pierdut \u00een anii de dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial, el este recuperat \u0219i editat la \u00eenceputul secolului acesta, \u00eentr-un volum de peste 1800 de pagini; editoarele Gabriela Om\u0103t \u0219i Elena Docs\u0103nescu, prima recunoscut\u0103 specialist\u0103 \u00een epoca modernismului literar \u00eenc\u0103 de la editarea Agendelor<\/b> lovinesciene (6 vol., 1993-2006), divid corpusul de texte \u00een: Ipotez\u0103 de reconstituire<\/i>, Romanul alternativ <\/i>\u0219i un Dosar de crea\u021bie<\/i>.[2]<\/a><\/p>\n Cele aproximativ 400 de fragmente-scen\u0103 (cu c\u00eete un titlu \u201ede lucru\u201c dat de prozatoare) din care se compune romanul arat\u0103 c\u0103 personajelor Hallipilor le s\u00eent continuate destinele \u0219i, precum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een orice laborator, \u00eens\u0103\u0219i creatoarea are dubii cu privire la rolul \u0219i evolu\u021bia lor, astfel \u00eenc\u00eet schi\u021beaz\u0103 mai multe variante, nep\u0103r\u00e2nd s\u0103 opteze pentru una dec\u00e2t \u00een pu\u021bine situa\u021bii (cele pe care le-a \u0219i publicat fragmentar \u00een reviste de dinainte de 1948). Definitoriu din acest punct de vedere este sf\u00eer\u0219itul romanului (deznod\u0103m\u00e2ntul), pentru care autoarea a g\u00eendit dou\u0103 variante: una \u00een care eroina se sublimeaz\u0103 \u00een moarte, alta \u00een care Ina – sau Str\u0103ina –<\/i> descoper\u0103 bucuria de a tr\u0103i; editoarea alege, optimist, a doua solu\u021bie, f\u0103r\u0103 a avea garan\u021bii \u00een aceast\u0103 direc\u021bie.<\/p>\n Povestea<\/i><\/b><\/p>\n Romanul nu aduce mari nout\u0103\u021bi fa\u021b\u0103 de celelalte, \u00een privin\u021ba temelor \u0219i motivelor; pe lumea Hallipilor care se stinge apare un nou cuplu, format din Ina sau Str\u0103ina, protagonista, \u0219i Lucian, iar c\u0103s\u0103toria \u0219i adaptarea la rela\u021bia conjugal\u0103 devine preocuparea lor, greu de \u00eendeplinit, \u00eentruc\u00e2t pupila muzicianului Marcian este posedat\u0103 de un adev\u0103rat incub, supranumit \u201eLeopardul\u201d, un b\u0103rbat ce a devenit ideal prin amintire \u0219i aspira\u021bie, pe care l-ar fi cunoscut c\u00e2ndva \u00een june\u021bea estudiantin\u0103. Astfel, de\u0219i are o serie de calit\u0103\u021bi sociale: avocat, flautist, \u00een fine ministru sau consilier al Premierului, Lucian contravine idealului f\u0103urit de Ina, pentru c\u0103 este o incarnare a so\u021bului<\/i>, a previzibilului, a ritualului sau, mai mult, \u0219i deci odios pentru personajele Hortensiei Papadat-Bengescu, generatorul maternit\u0103\u021bii ei.<\/p>\n Reconfigur\u0103ri ale operei<\/i><\/b><\/p>\n Ciclul Hallipilor <\/i>este alc\u0103tuit din Fecioarele despletite<\/b> <\/i>(1926), Concert din muzic\u0103 de Bach<\/b> <\/i>(1927), Drumul ascuns<\/b> <\/i>(1932) \u0219i R\u0103d\u0103cini<\/b> <\/i>(1938), romane asociate adesea, conform gustului epocii interbelice, cu inova\u021bia proustian\u0103.<\/p>\n Cu apari\u021bia Str\u0103inei<\/b>, ciclul \u00eentreg cap\u0103t\u0103 alte propor\u021bii, pentru c\u0103 s\u00eent <\/i>reluate nu doar personaje din romanele Hallipilor, ci \u0219i din Logodnicul<\/b>, considerat p\u00een\u0103 acum un roman nespecific, marginal, o parantez\u0103 \u00een opera Hortensiei Papadat-Bengescu, ap\u0103rut \u00een 1935, dup\u0103 Drumul ascuns<\/b> <\/i>(1932) \u0219i \u00eenainte de R\u0103t\u0103ciri<\/b> <\/i>(1938).<\/p>\n \u00cen Str\u0103ina<\/b>, Nory Baldovin, eroina din romanul\u00a0R\u0103d\u0103cini<\/b> (1938), este victima hazardului; convins\u0103 femenist\u0103<\/i>, se c\u0103s\u0103tore\u0219te \u00eens\u0103 cu un boierna\u0219 de provincie, Grecu de la G\u00e2rlele, de la un joc de cuvinte luat \u00een serios: \u201ea-\u0219i uni singur\u0103t\u0103\u021bile\u201c cu ocazia unui Cr\u0103ciun este \u00een\u021beles ca o cerere \u00een c\u0103s\u0103torie. Sf\u00e2r\u0219itul ei vine brusc, absurd, dar perfect verosimil: se \u00eempiedic\u0103 \u0219i se love\u0219te la t\u00e2mpl\u0103 de un prag, sub ochii neb\u0103nuitori ai so\u021bului \u0219i ai \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului din sat. Chiar la \u0219coala din sat, fosta ei cas\u0103 p\u0103rinteasc\u0103.<\/p>\n O alt\u0103 prezen\u021b\u0103 este cea a cuplului Coca-Aim\u00e9e \/ doctorul Walter, cuplu al extremelor: doctorul \u00ee\u0219i testeaz\u0103 pe apropia\u021bi, apoi, pe sine, medicamentele la care lucreaz\u0103; de aici, sinuciderea sa, spre u\u0219urarea so\u021biei, care nu a mai fost \u201etestat\u0103\u201c. Paginile sunt b\u00e2ntuite de amintirea Salemei, planturoasa \u0219i devoranta femeie prin care Walter dob\u00e2ndise at\u00eet sanatoriul, c\u00e2t \u0219i o personalitate \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i monden\u0103. \u00cen fond, Coca-Aim\u00e9e era fiica lui vitreg\u0103, iar naratoarea reaminte\u0219te \u00eentreaga poveste simili-incestuoas\u0103 din\u00a0Drumul ascuns<\/b>, insist\u00e2nd asupra proceselor pervertite din sufletul doctorului.<\/p>\n Str\u0103ina<\/b> <\/i>consfin\u021be\u0219te moartea fantelui de mahala, Lic\u0103 Trubadurul, asfixiat \u00eempreun\u0103 cu iubita de care \u00eel lega o rela\u021bie masochist\u0103, mo\u0219ica (duduia) Mari din Concert de muzic\u0103 de Bach<\/b> \u0219i, mai ales, din R\u0103d\u0103cini<\/b>.<\/i> O sob\u0103 neobservat\u0103 din cauza alcoolismului \u0219i a decrepitudinii, sf\u00e2r\u0219itul lor este sugerat de \u201egura lumii\u201c \u00eentr-unul din pu\u021binele fragmente definitivate \u0219i publicate de scriitoare: Foc pe \u0218tirbei Vod\u0103<\/b> <\/i>(1942).<\/p>\n O not\u0103 distinct\u0103 pentru Costel Petrescu, din Logodnicul<\/b> <\/i>(1935), personaj ce raliaz\u0103, prin prezen\u021ba sa aici, temele din roman <\/i>de cele ale ciclul Hallipilor: incestul, boala, promiscuitatea moral\u0103. Costel Petrescu este provicialul care \u00ee\u0219i face o situa\u021bie la Bucure\u0219ti (func\u021bionar de banc\u0103), dar este incapabil de o consecven\u021b\u0103 moral\u0103: se \u00eensoar\u0103 cu o prostituat\u0103, Nina (Ninon) ce \u00eel batjocore\u0219te; naivitatea lui Costel este compensat\u0103 de promiscuitatea sa, care \u00ee\u0219i caut\u0103 satisfac\u021bii erotice cu sora so\u021biei sau \u00een mod \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Nina, Ana (cumnata-iubit\u0103) sau Lucica, trei surori abuzate de unchiul lor, interlop notoriu, sunt exemple specifice pentru proza autoarei. \u00cen Str\u0103ina<\/b>, Costel Petrescu este redimensionat la nivelul unui posac director de minister, subiect al glumelor pentru cuplul Lucian (care \u00eei este \u0219i \u0219ef direct) \/ Ina; nec\u0103s\u0103torit, noul Costel este un element de contrast pentru temele interiorit\u0103\u021bii din romanul Str\u0103ina<\/b>, un neavenit pe care Lucian \u0219i Ina \u00eel pun adesea \u00een situa\u021bii penibile, pentru a se amuza.<\/p>\n Fiu… frate… sau….<\/i><\/b><\/p>\n Precum orice text nefinalizat, \u201ede laborator\u201c, variantele Hortensiei Papadat-Bengescu con\u021bin o serie de comentarii ale autoarei, ezit\u0103ri (fire\u0219ti) ce deviaz\u0103 materia romanesc\u0103 spre considera\u021bii de ordin eseistic, clar distincte de fluxul personajelor \u0219i al vie\u021bii lor interioare \u00een formula de roman a autoarei, una ce elimin\u0103 aprioric cogita\u021biile asupra personajelor sau ac\u021biunii, interven\u021biile de tip auctorial.<\/p>\n Din acest punct de vedere, mai interesant este Dosarul de crea\u021bie<\/em>, ce aglutineaz\u0103 diferite euri: din scrisori, poeme, nota\u021bii diaristice, precum \u0219i urm\u0103toarea \u00eensemnare datat\u0103 \u00een refugiul din al doilea r\u0103zboi; este o dest\u0103inuire ce abia poate fi atribuit\u0103 g\u00e2ndurilor unui personaj: \u201eChiar \u00een noaptea de Walpurgis de la C\u00e2mpulung, \u00een silabele frigurilor… pusesem \u00eentrebarea. Fiu… frate… sau… Eu \u0219tiam bine ce simt… dar sim\u021beam c\u0103 trebuie s\u0103 caut o formul\u0103 pentru ceea ce se cheam\u0103 \u00abnorme\u00bb\u201c (p. 1413).<\/p>\n Ambiguitatea aceasta (\u201eFiu… frate… sau… \u201c) este \u00een fond marea tem\u0103 a prozatoarei, ce descrie o lume nesigur\u0103, cu profunde sciziuni de ordin subiectiv; \u0219i romanul Str\u0103ina<\/b> <\/i>\u00ee\u0219i prezint\u0103 \u201ecazurile\u201c, ce pot fi interpretate \u0219i pentru c\u0103 exist\u0103, precum, \u00een genere, \u0219i \u00een celelalte romane, un num\u0103r limitat de personaje, ce pot interac\u021biona fiecare cu fiecare; virtualit\u0103\u021bile lor erotice s\u00eent \u00eencercate de autoare \u00een mai multe variante, unde fiecare poate fi cu fiecare, oric\u00eend \u0219i aproape oricum, \u00een acela\u0219i stil al intemperan\u021bei sim\u021burilor: p\u0103rin\u021bi cu copii (adoptivi sau \u201espirituali\u201c).<\/p>\n De exemplu, \u00een Drumul ascuns<\/b>, doctorul Walter se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu Coca-Aim\u00e9e, fiica natural\u0103 a defunctei so\u021bii, Lenora; de altminteri, doctorul Walter este un cunoscut arivist, capabil de c\u0103s\u0103torie cu planturoasa patroan\u0103 a sanatoriului, Salema, pentru a o mo\u0219teni. \u00cen Str\u0103ina<\/b> \u00eenc\u0103 mai b\u00e2ntuie fantoma Salemei: \u201etrebuise ca acel faimos portret al Salemei \u2012 protectoarea lui Walter, cea c\u0103reia \u00ab\u00eei datora totul\u00bb, cea care fusese pentru el \u00ab\u0219i mam\u0103, \u0219i… \u00bb, mai ales altceva, g\u00eendea Aim\u00e9e cu r\u0103utate, s\u0103 fie adus aci, la ei \u00een apartament\u201c (p. 851, Romanul alternativ<\/i>).<\/p>\n Rela\u021bia dintre t\u00e2n\u0103rul Lucian, muzician amator, \u0219i maestrul Marcian, \u00een casa c\u0103ruia o \u00eent\u00eelne\u0219te pe Ina, se bazeaz\u0103 pe concupiscen\u021bele t\u00e2n\u0103rului fa\u021b\u0103 de so\u021bia lui Marcian, Elena; acestea se manifest\u0103 postum, printr-o scen\u0103 tulbur\u0103toare pentru personajul masculin, de un naturalism pervers, a scaldei celei ce murise, baia ritualic\u0103 pentru care \u201enumai el, nenorocitul, era om de \u00een\u021beles, cerca a face \u0219i pe asta\u201c; Elena, so\u021bia Maestrului, era femeia ambigu\u0103 (mam\u0103, iubit\u0103, sor\u0103) a lui Lucian, care acum, postum, i se ofer\u0103, fiind \u021binut\u0103 de cele dou\u0103 femei angajate pentru sc\u0103ld\u0103toare: \u201ecele dou\u0103 strigoaice \u021bineau trupul \u00eentins, una de subt cap, alta de subt \u0219ale (…) el era tot numai ochi lacomi (…) C\u0103tre ea, femeia goal\u0103, superb\u0103, c\u0103tre m\u0103rea\u021ba goliciune, cea sf\u00eent\u0103 \u0219i p\u0103g\u00een\u0103, goliciune dezvelit\u0103 f\u0103r\u0103 smerenie, deorece acum poate con\u0219tient\u0103 de sine \u0219i de sim\u021bea cellant… El adic\u0103! Consim\u021bit\u0103 goliciune, \u0219i anume pentru ochii lui… \u201c (p. 494-495, Ipotez\u0103 de reconstituire<\/i>).<\/p>\n \u00cen Str\u0103ina<\/b> <\/i>scena descris\u0103 are valen\u021be crepusculare, vampirice, \u00een mintea lui Lucian suprapun\u00e2ndu-se diferite modele, Elena protectoarea devenind astfel \u0219i iubit\u0103, \u0219i mam\u0103; de\u0219i matur dup\u0103 \u00eensemnele formale (c\u0103s\u0103torit cu Ina, ministru puternic, avocat cu rela\u021bii, amator de art\u0103 etc), Lucian are o mentalitate de puber, el este condus \u0219i dirijat permanent de Elena, chiar \u0219i \u00een mod incon\u0219tient, cea ce i-a vegheat \u00eentr-un fel existen\u021ba. Notabil este voiajul de nunt\u0103 al cuplului Lucian \/ Ina, la Viena, \u00eenso\u021bi\u021bi de Elena, care doarme \u00een cu\u0219et\u0103 cu Ina, iar la hotel locuie\u0219te cu aceasta, \u00een timp ce Lucian are camer\u0103 \u00een alt hotel!<\/p>\n