{"id":1226,"date":"2014-01-14T23:28:47","date_gmt":"2014-01-14T23:28:47","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1226"},"modified":"2016-09-26T12:21:05","modified_gmt":"2016-09-26T12:21:05","slug":"noi-ar-trebui-sa-fim-de-fapt-non-partizane-insa-noi-promovam-vocea-femeilor-noi-rupem-tacerea-femeilor-si-consolidam-pozitia-lor-sociala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2014\/01\/14\/noi-ar-trebui-sa-fim-de-fapt-non-partizane-insa-noi-promovam-vocea-femeilor-noi-rupem-tacerea-femeilor-si-consolidam-pozitia-lor-sociala\/","title":{"rendered":"\u201eNoi ar trebui s\u0103 fim, de fapt, non-partizane, \u00eens\u0103 noi promov\u0103m vocea femeilor, noi rupem t\u0103cerea femeilor \u0219i consolid\u0103m pozi\u021bia lor social\u0103…\u201d"},"content":{"rendered":"

Interviu cu Hilda Twongyeirwe<\/i><\/b><\/p>\n

Am cunoscut-o pe scriitoarea ugandez\u0103 Hilda Twongyeirwe \u00een 2010, la T\u00e2rgul de carte de la Frankfurt, \u00een cadrul aceluia\u0219i program pentru invita\u021bi dedicat editurilor din \u021b\u0103ri cu \u201edifficult market for books\u201d. Eu reprezentam o editur\u0103 din Republica Moldova, Hilda venise din partea FEMRITE, Uniunea Scriitoarelor din Uganda, fondat\u0103 \u00een 1995 de c\u0103tre ea \u0219i \u00eenc\u0103 alte c\u00e2teva scriitoare la fel de nemul\u021bumite. A\u0219a am ajuns s\u0103 st\u0103m de vorb\u0103 despre starea literaturii \u0219i a scriitoarelor din Uganda, despre sistemul editorial de acolo \u0219i alte provoc\u0103ri c\u0103rora trebuie s\u0103 le r\u0103spund\u0103 scriitoarele, despre statutul scriitoarelor \u0219i al femeilor \u00een general, despre mutilarea genital\u0103 a femeilor (FGM), situa\u021bii de conflict armat \u0219i legi opresive la adresa lor. Interviul a stat \u00een sertar din 2010 \u0219i p\u00e2n\u0103 acum. C\u00e2nd i-am propus autoarei s\u0103-l public\u0103m, a fost de acord \u0219i, mai mult, l-a g\u0103sit la fel de actual.<\/i><\/p>\n

Hilda Twongyeirwe este mama a doi fii \u0219i o fiic\u0103, autoare de poezie \u0219i proz\u0103 scurt\u0103, cercet\u0103toare pe subiecte legate de situa\u021bia femeilor, editoare \u0219i posesoarea Certificatului de Recunoa\u0219tere pentru contribu\u021bia la literatura pentru copii (2008) acordat de c\u0103tre National Book Trust of Uganda pentru volumul Fina the Dancer<\/b> (2007). Este membr\u0103 fondatoare a Uniunii Scriitoarelor din Uganda (FEMRITE), organiza\u021bie pe care o coordoneaz\u0103 \u00een prezent. A publicat numeroase c\u0103r\u021bi de fic\u021biune \u0219i nonfic\u021biune, cea mai cunoscut\u0103 pe plan interna\u021bional fiind I Dare to Say<\/b>. African Women Share Their Stories of Hope and Survival<\/b> (2012), publicat\u0103 de Lawrence Hill Books, SUA. Este membr\u0103 a consiliului Uniunii Scriitorilor din Africa \u0219i Asia, a consiliului Arterial Network Uganda Chapter, membr\u0103 a Banyakigezi International Community \u0219i a Panel of Judges for Sustainable Tourism Media Awards in Uganda. De\u021bine un master \u00een administra\u021bie public\u0103 \u0219i management de la Makerere University. (Igor Mocanu<\/strong>)<\/i><\/p>\n

\"La<\/a>

La t\u00e2rgul de carte de la Frankfurt (BuchMesse), vorbind despre FEMRITE<\/p><\/div>\n

Cum a luat na\u015ftere FEMRITE, Uniunea Scriitoarelor din Uganda?<\/i><\/b><\/p>\n

Uniunea a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 din nevoia de a oferi scriitoarelor din Uganda mai mult\u0103 vizibilitate \u015fi un spa\u0163iu pentru a scrie. La vremea aceea, existau numai c\u00e2teva scriitoare \u015fi nici m\u0103car acele c\u00e2teva scriitoare nu erau recunoscute \u00eentru totul \u00een interiorul literaturii mainstream. A\u015fa am \u00eenceput s\u0103 promov\u0103m scriitoarele \u015fi s\u0103 descoperim tot mai multe autoare prin intermediul unor ateliere de instruire. Principala noastr\u0103 activitate const\u0103 \u00een ini\u0163ierea femeilor pentru dob\u00e2ndirea aptitudinilor de scriere ceativ\u0103 \u015fi \u00een furnizarea unui spa\u0163iu pentru a se exprima prin scris. Cu toate acestea, avem \u015fi programe de scriere unde accept\u0103m \u015fi b\u0103rba\u0163i, pentru c\u0103 de foarte multe ori \u015fi ei se confrunt\u0103 cu acelea\u0219i provoc\u0103ri, cum este lipsa unui spa\u0163iu de expresie prin scris. Organiza\u0163ia a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1995, \u00eens\u0103 inaugurarea oficial\u0103 a avut loc pe 3 mai 1996.<\/p>\n

Ce tip de organiza\u0163ie este aceasta, guvernamental\u0103, nonguvernamental\u0103?<\/i><\/b><\/p>\n

Este o organiza\u0163ie nonguvernamental\u0103. C\u00e2nd am \u00eenceput totul, eram mai pu\u0163in de zece femei, sub conducerea Doamnei Mary Karooro Okurut, \u00eens\u0103 acum suntem 112 membri-femei \u00eenregistrate. \u015ei este o organiza\u0163ie nonprofit. Avem \u015fi un mic punct de publicare, unde tip\u0103rim o cantitate destul de redus\u0103 de manuscrise. Din cauza lipsei de capacitate, nu avem cum s\u0103 dezvolt\u0103m \u015fi s\u0103 public\u0103m toate manuscrisele de calitate pe care le primim. \u00cen consecin\u0163\u0103, facem recomand\u0103ri pentru o mare parte dintre scriittoare c\u0103tre alte edituri. \u00cens\u0103 chiar \u015fi cu pu\u0163inul pe care \u00eel public\u0103, FEMRITE r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare cea mai mare cas\u0103 de editur\u0103 din Uganda. Profitul din v\u00e2nzarea de carte merge la autori, \u00een forma onorariilor, iar cu ce ne r\u0103m\u00e2ne aliment\u0103m activit\u0103\u0163ile organiza\u0163iei pentru a ajuta tot mai multe scriitoare \u015fi a publica \u015fi alte c\u0103r\u0163i scrise de femei. Pe l\u00e2ng\u0103 publicare \u015fi instruire, mai facem destul de mult\u0103 munc\u0103 de sus\u0163inere \u015fi sprijin privind diverse chestiuni ce \u0163in de literatur\u0103. \u00cen istoria Ugandei nu a existat o sec\u0163ie de literatur\u0103 ugandez\u0103 ca parte integrant\u0103 \u015fcolii. Scriitorii ugandezi nu sunt deloc mul\u0163umi\u0163i cu asta, iar FEMRITE a demarat o campanie care s\u0103 duc\u0103 la schimbare. \u015ei dac\u0103 au fost c\u00e2\u0163iva b\u0103rba\u0163i care au intrat \u00een programa \u015fcolar\u0103, nu a existat nici o m\u0103car o singur\u0103 femeie ugandez\u0103 care s\u0103 apar\u0103 \u00een aceast\u0103 program\u0103. Toate acestea sunt ni\u015fte chestiuni importante pentru scriitorul ugandez \u015fi sper\u0103m c\u0103 se vor schimba c\u00e2t de cur\u00e2nd. E foarte ciuat c\u0103 pred\u0103m la \u015fcoal\u0103 toate celelalte literaturi \u015fi mai pu\u0163in propria noastr\u0103 literatur\u0103.<\/p>\n

\u00cen majoritatea \u0163\u0103rilor africane, b\u0103rba\u0163ii au fost cei care au mers primii la \u015fcoal\u0103<\/b><\/p>\n

De ce Uniunea Scriitoarelor din Uganda? Exist\u0103 mul\u0163i scriitori \u00een \u0163ara ta?<\/i><\/b><\/p>\n

Da, exist\u0103 mult mai mul\u0163i scriitori b\u0103rba\u0163i dec\u00e2t femei, dar cred c\u0103 e un fenomen de \u00een\u0163eles, pentru c\u0103 \u00een majoritatea \u0163\u0103rilor africane, b\u0103rba\u0163ii au fost cei care au mers primii la \u015fcoal\u0103, av\u00e2nd astfel oportunitatea de a-\u015fi dezvolta arta scriiturii mai devreme dec\u00e2t femeile. Editorii, de asemenea, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, mizau mai mult pe autorii\u00a0 b\u0103rba\u0163i dec\u00e2t pe autoare. Discut\u00e2nd \u00eentr-un interviu de la FEMRITE cu Julius Ocwinyo, unul din cei mai str\u0103luci\u0163i autori din Uganda, acesta m\u0103rturisea c\u0103 a fost norocos ca b\u0103rbat, pentru c\u0103 majoritatea editorilor sunt mai interesa\u0163i de b\u0103rba\u0163i dec\u00e2t de femei. \u201eDintotdeauna scriitorii b\u0103rba\u0163i au fost lua\u0163i ceva mai \u00een serios \u00een Uganda. Chiar dac\u0103 e nedrept, acesta e adev\u0103rul\u201d, a declarat acesta.<\/p>\n

P\u0103i, la fel a fost p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd \u015fi \u00een Europa…<\/i><\/b><\/p>\n

\u015ei \u00een acest fel, b\u0103rba\u0163ii au deprins meseria scrisului mult \u00eenaintea femeilor, ob\u0163in\u00e2nd mai multe oportunit\u0103\u0163i \u015fi devenind mult mai recunosc\u0163i \u00een compara\u0163ie cu femeile. C\u00e2t am fost la \u015fcoal\u0103, am citit numai c\u00e2teva femei: Barbara Kimenye, Elvania Zirimu Mukasa, Mary Okurut, trei femei, \u00eens\u0103 mult mai mul\u0163i b\u0103rba\u0163i. \u00cens\u0103 chiar \u015fi ast\u0103zi, dac\u0103 arunci o privire asupra programei curiculare, g\u0103se\u015fti numai scriitori b\u0103rba\u0163i. Astfel a \u00eenceput FEMRITE s\u0103 fac\u0103 lobby pentru un spa\u0163iu literar deschis femeilor, s\u0103 promoveze scriitura femeilor \u015fi s\u0103 instruiasc\u0103 tot mai multe femei, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 exceleze tot mai mult \u015fi s\u0103 fie abordate de c\u0103tre orice editor.<\/p>\n

\"Sus\u021bin\u00e2nd<\/a>

Sus\u021bin\u00e2nd literatura ugandez\u0103 \u00een \u0219colile din Uganda<\/p><\/div>\n

Iar ini\u0163iativele voastre au primit sprijinul cuvenit sau…?<\/i><\/b><\/p>\n

A\u015f putea r\u0103spunde cu da \u015fi nu. Au fost anumi\u0163i oameni \u015fi institu\u0163ii care ne-au sprijinit, pentru c\u0103 au \u015ftiut c\u0103 e vorba de un proiect de dezvoltare \u015fi c\u0103 e bun pentru femeile ugandeze \u00een general. Pe de alt\u0103 parte \u00eens\u0103, nu avem chiar a\u015fa de mul\u0163i parteneri pentru dezvoltare, care s\u0103 sprijine activit\u0103\u0163ile cultural-artistice. Pentru o lung\u0103 perioad\u0103 de timp, am avut un singur partener de dezvoltare, HIVOS<\/b>, care a sprijinit cea mai mare parte a activit\u0103\u0163ilor noastre. Ceilal\u0163i parteneri ne-au oferit c\u00e2te pu\u0163in pentru c\u00e2te una din ac\u0163iunile noastre.<\/p>\n

A\u0163i primit sprijin \u015fi din partea mass-media sau a unor personalit\u0103\u0163i anume?<\/i><\/b><\/p>\n

Da, am primit sprijin din media, chiar dac\u0103 uneori au scris c\u0103 public\u0103m lucruri prea feminine \u015fi prea casnice. Au scris \u015fi ele, \u015fti\u0163i voi, de-ale femeilor, lucruri neimportate. A\u015fa c\u0103 \u015fi-au \u00eentors privirea mai mult c\u0103tre b\u0103rba\u0163i pentru a g\u0103si la ei nara\u0163iunile importante ale societ\u0103\u0163ii \u015fi politicii, iar atunci c\u00e2nd FEMRITE mai lansa c\u00e2te o carte, se spunea, probabil, c\u0103 e o carte de dragoste, chestiuni casnice. Mai multe personalit\u0103\u0163i ne-au spus asta. Atitudini \u015fi sentimente diferite din diverse direc\u0163ii. Cu toate acestea, adev\u0103rul e c\u0103 oamenii scriu pove\u015ftile care sunt cele mai apropiate de inimile lor. Nu puteam for\u0163a femeile s\u0103 scrie ceea ce nu voiau s\u0103 scrie. \u00cemi amintesc un articol, c\u00e2nd FEMRITE a lansat patru c\u0103r\u0163i o dat\u0103. Un jurnalist scria, ce dac\u0103 FEMRITE a lansat patru c\u0103r\u0163i, e doar ca s\u0103 mul\u0163umeasc\u0103 donatorii, \u00een cur\u00e2nd organiza\u0163ia va ie\u015fi din scen\u0103. Asta era \u00een anii \u201990. Acum FEMRITE se apropie de \u00eemplinirea a dou\u0103zeci de ani \u015fi \u00een mod cert nu va ie\u015fi din scen\u0103 prea cur\u00e2nd. Au exista \u015fi c\u00e2\u0163iva oameni care ne-au sprijinit. Spre exemplu, anumi\u0163i profesori \u015fi cercet\u0103tori au v\u0103zut \u00eensemn\u0103tatea literaturii femeilor pentru echilibrarea scenei literare din Uganda, a arenei literare. Prin ei, c\u00e2teva din c\u0103r\u0163ile noastre au ajuns s\u0103 fie recomandate la universitate \u015fi \u00een alte institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior.<\/p>\n

Ce c\u0103r\u0163i a\u0163i lansat, dac\u0103 \u00ee\u0163i mai aminte\u015fti?<\/i><\/b><\/p>\n

Dac\u0103 nu m\u0103-n\u015fel, au fost Silent Patience <\/b>[1999, Jane Alison Kaberuka], A Season of Mirth<\/b> [1999, Regina Amollo], Memoirs of a Mother<\/b> [1998, Ayeta Anne Wangusa] \u015fi, cred, Invisible Weevil<\/b> [1994, Mary Karooro Okurut]. Fusese o recolt\u0103 grandioas\u0103. Dar se iscaser\u0103 sentimente amestecate privind persisten\u0163a \u015fi continuitatea noastr\u0103. \u201eVor rezista?\u201d, se \u00eentrebau. \u00cen prezent, foarte mul\u0163i memebri scriu \u015fi tot mai mul\u0163i membri p\u0103trund \u00een uniune.<\/p>\n

Cred c\u0103 ar trebui s\u0103 facem presiuni asupra statului ca s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze o sec\u0163ie de literatura ugandez\u0103 \u00een cadrul curiculei na\u0163ionale<\/b><\/p>\n

Dac\u0103 arunci o privire asupra programei curiculare oficiale din \u0163ara mea, vei vedea c\u0103 avem o literatur\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 una str\u0103in\u0103 sau universal\u0103, cum i se mai spune. Exist\u0103 \u015fi scriitoare \u00een programa voastr\u0103 curicular\u0103, la literatura str\u0103in\u0103? Nu \u015ftiu, Virginia Woolf, Simone de Beauvoir…<\/i><\/b><\/p>\n

P\u0103i, \u015ftiu sigur c\u0103 e Emily Bront\u00eb, cu Wuthering Heights<\/b> [1847], dar cam at\u00e2t, clasicii. Emily este, cred, singura femeie pe care \u00eemi amintesc s\u0103 o fi studiat la \u015fcoal\u0103. Dar nu exist\u0103 nicio scriitoare contemporan\u0103 \u00een programa noastr\u0103 curicular\u0103. Nu exist\u0103 nici Virginia \u015fi nici o alt\u0103 scriitoare, poate doar cu excep\u0163ia c\u00e2torva fragmente din antologiile suplimentare. Din nefericire, nu avem o voce literar\u0103 puternic\u0103 \u00een Uganda. Ca scriitoare \u015fi editoare, chiar cred c\u0103 ar trebui s\u0103 facem presiuni asupra statului ca s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze o sec\u0163ie de literatura ugandez\u0103 \u00een cadrul curiculei na\u0163ionale. Nu v\u0103d de ce nu am face asta, chiar dac\u0103 FEMRITE pare s\u0103 fie o voce solitar\u0103 \u00een acest demers. Marile edituri de la noi, cum sunt Fountain Publishers, MK Publishers sau al\u0163ii, nu public\u0103 dec\u00e2t un titlu literar pe an, se pare c\u0103 nu e tocmai \u00een aria lor de interes. E trist s\u0103 vezi c\u0103 literatura ugandez\u0103 nu beneficiaz\u0103 de nici o prioritate \u00een Uganda. C\u0103r\u0163ile din program\u0103 sunt puse \u00een aceea\u015fi oal\u0103 cu alte titluri, deja foarte cunoscute, \u015fi astfel apare posibilitatea ca acestea s\u0103 nu fie studiate deloc, \u00eentruc\u00e2t profesorii, de cele mai multe ori, aleg textele cele mai familiare, cum sunt Wuthering Heights<\/b> de Bront\u00eb sau Hard Times<\/b> [1854] de Charles Dickens. Noii recru\u0163i din r\u00e2ndurile literaturii ugandeze, cum sunt Austin Bukenya, Timothy Wangusa ori al\u0163ii, nu au nici o \u015fans\u0103 s\u0103 fie parcur\u015fi sau studia\u0163i dac\u0103 nu sunt plasa\u0163i \u00eentr-o sec\u0163iune special\u0103.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, a reu\u015fit FEMRITE s\u0103 creeze o mas\u0103 critic\u0103 de sus\u0163inere a literaturii scriitoarelor?<\/i><\/b><\/p>\n

Da, cred c\u0103 da, presa scrie despre asta, iar uneori apar articole care provoac\u0103 dezbateri aprinse. FEMRITE este acum mult prea relevant\u0103 ca s\u0103 mai poat\u0103 fi marginalizat\u0103.<\/p>\n

Cred c\u0103 asta e cel mai important, s\u0103 st\u00e2rni\u0163i dezbateri. S\u0103 vorbim pu\u0163in \u015fi despre c\u0103r\u0163i. Aici la Frankfurt BuchMesse, am v\u0103zut c\u0103 publicul a fost interesat, invariabil, mai \u00eent\u00e2i de aceast\u0103 carte, <\/i><\/b>Beyond the Dance. Voices of Women on Female Genital Mutilation [2009, Violet Barungi, Hilda Twongyeirwe, editoare]. Care e povestea acestei c\u0103r\u0163i?<\/i><\/b><\/p>\n

Dup\u0103 cum vezi, este unul din proiectele FEMRITE. Avem mai multe programe \u00een derulare, iar unul dintre acestea se nume\u015fte \u201eMaking heard stories of marginalized women\u201d. Sub egida acestui program privim \u00een jurul nostru \u015fi identific\u0103m aspecte, chestiuni, probleme opresive \u00een raport cu femeile, dup\u0103 care le aducem la ramp\u0103. \u00cenregistr\u0103m istoriile femeilor care au trecut prin astfel de practici opresive. Astfel, Beyond the Dance…<\/b> e o \u00eenregistrare a experien\u0163elor femeilor care au trecut prin mutilarea genital\u0103 [\u201efemale genital mutilation\u201d, FGM] sau care au tr\u0103it aceste experine\u0163e din perspectiva circumcizoarelor sau a candidatelor.<\/p>\n

\"La<\/a>

La t\u00e2rgul de carte de la Frankfurt<\/p><\/div>\n

Dar ce este FGM?<\/i><\/b><\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd e o tradi\u0163ie, practicat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een Uganda, Kenya, Somalia, Etiopia, Senegal \u015fi, dac\u0103 nu gre\u015fesc, C\u00f4te d\u2019Ivoire. \u00cen fiecare din aceste \u0163\u0103ri g\u0103se\u015fti comunit\u0103\u0163i care au men\u0163inut-o timp de genera\u0163ii \u00eentregi. Dar e o tradi\u0163ie men\u0163inut\u0103 \u00een mod tacit. Promovat\u0103 de c\u0103tre \u00eentreaga comunitate, ea r\u0103m\u00e2ne ad\u00e2nc \u00eenfipt\u0103 \u00een via\u0163a social\u0103, p\u00e2n\u0103 acolo unde femeile sunt ferm convinse c\u0103 dac\u0103 nu se las\u0103 t\u0103iate, nu sunt cu adev\u0103rat femei, ceea ce pare foarte ironic, bine\u00een\u0163eles.<\/p>\n

Cu toat\u0103 c\u0103, din c\u00e2te am citit, am impresia, acest tip de t\u0103iere pare s\u0103 fie \u00eempotriva voin\u0163ei lor…<\/i><\/b><\/p>\n

Cultura e un soi de sabie cu dou\u0103 t\u0103i\u015furi. Da, e \u00eempotriva voin\u0163ei lor, \u00eens\u0103 tradi\u0163ia a avut grij\u0103 s\u0103 o fac\u0103 s\u0103 par\u0103 un lucru bun pentru femei. Astfel \u00een anumite cazuri, femeile recurg la tradi\u0163ie pentru c\u0103 li s-a spus c\u0103 dac\u0103 nu se las\u0103 t\u0103iate, nu sunt femei \u015fi nu vor cunoa\u015fte niciodat\u0103 secretele feminit\u0103\u0163ii. Dar asta e asimilare. Tradi\u0163iile sunt at\u00e2t de ad\u00e2nc \u00eenfipte, \u00eenc\u00e2t este foarte dificil s\u0103 le dezr\u0103d\u0103cinezi. \u00cens\u0103 noi credem c\u0103 dac\u0103 apare o astfel de carte, iar fetele care nu au fost t\u0103iate \u00eenc\u0103 apuc\u0103 s\u0103 o citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 povesteasc\u0103 \u015fi altora despre ea, putem crea o mi\u015fcare puternic\u0103 \u00eempotriva FGM. \u00cen Uganda, spre exemplu, \u00een momentul c\u00e2nd realizam acest proiect, nu exista nici o lege \u015fi nici un document privind FGM. Beyond the Dance…<\/b> a fost unul din instrumentele pe care anumite grupuri de presiune l-au folosit pentru a influen\u0163a pozi\u0163ia guvernului. Iar acum avem Actul FGM. \u00cens\u0103 chiar \u015fi cu acte sau legi, e \u00een continuare nevoie de literatur\u0103 pentru sensibilizarea oamenilor, pentru a \u00eenl\u0103tura din sistemul lor acea informa\u0163ie care le-a fost dat\u0103. E necesar\u0103 distrugerea dispozitivului de asimilare.<\/p>\n

Cartea aceasta a fost coordonat\u0103 de c\u0103tre tine \u015fi Violet Barungi. E o colaborare pe termen lung? Ce alte proiecte a\u0163i mai realizat \u00eempreun\u0103?<\/i><\/b><\/p>\n

Mai avem c\u00e2teva proiecte comune, cum este editarea istoriilor femeilor aflate \u00een situa\u0163ii de conflict armat. Nu \u015ftiu dac\u0103 ai auzit de r\u0103zboiul dus de Lord\u2019s Resistance Army \u00een nordul Ugandei. Am scos \u00eempreun\u0103 dou\u0103 c\u0103r\u0163i cu istoriile fetelor \u015fi femeilor despre experien\u0163ele lor \u00een timpul acestui r\u0103zboi. Am mai adunat c\u00e2teva istorii ale femeilor despre experien\u0163a lor \u00een fa\u0163a legii \u015fi despre modul \u00een care legile sunt opresive la adresa femeilor. Un alt proiect a fost cel al femeilor care vorbesc despre HIV SIDA. Toate acestea se adaug\u0103 c\u0103r\u021bilor de fic\u0163iune.<\/p>\n

E un proiect care are drept scop promovarea culturii lecturii \u00een \u0219colile din Uganda<\/b><\/p>\n

Fic\u0163iuni cum sunt aceste dou\u0103 volume ale tale, <\/i><\/b>Painted Voices (2008 & 2009) \u015fi <\/i>Butterfly Dance (2010), ambele \u00een colaborare cu Violet Barungi.<\/i><\/b><\/p>\n

Da, iar primul e de fapt \u00een dou\u0103 volume. Toate trei au rezultat intr-un singur proiect \u2013 Poetry Poster Project<\/i>. Ini\u021bial am vrut s\u0103 intitul\u0103m toate volumele Painted Voices<\/b>, \u00eens\u0103 dup\u0103 aceea ne-am dat seama c\u0103 ar trebui s\u0103 se disting\u0103 \u00eentr-un fel unul de cel\u0103lalt. Butterfly Dance<\/b> este cel de-al treilea \u00een aceast\u0103 serie. Acesta e unul din proiectele pe care le derul\u0103m \u00een \u0219coli, unde conducem ateliere de scriere poietic\u0103, iar la final distribuim seria Painted Voices…<\/b>, care e un colaj de art\u0103 \u0219i poezie. E un proiect care are drept scop promovarea culturii lecturii \u00een \u0219colile din Uganda. \u0218tii, foarte multe din activit\u0103\u021bile noastre sunt despre scris \u0219i atunci realiz\u0103m c\u0103 oamenii de fapt nu au citit ceea ce am scris. A\u0219a s-a n\u0103scut proiectul Promotion of reading<\/b>. Uneori avem \u0219i parteneri, care ni se al\u0103tur\u0103 \u0219i care ne sprijin\u0103 prin carte gratuit\u0103 pe care s\u0103 o putem distribui gratuit \u00een \u0219colile \u0219i \u00een bibliotecile comunitare. Primim c\u0103r\u021bi de asemenea de la alte asocia\u021bii, cum sunt Book Aid International<\/i> \u0219i Aristock Booklex<\/i> \u00een Uganda, care impulsioneaz\u0103 foarte mult distribu\u021bia.<\/p>\n

Arti\u0219tii care au ilustrat cele trei volume sunt \u0219i ei membri ai FEMRITE?<\/i><\/b><\/p>\n

Nu, am lucrat cu arti\u0219ti contemporani ugandezi. Autorii au scris mai \u00eent\u00e2i poemele, dup\u0103 care uniunea le-a oferit unor arti\u0219ti ca s\u0103 le ilustreze. Cum vezi aici, de exemplu, acest poem, Homecoming<\/b>, de Dre Jackson Oyugi Otim, a fost pictat de Paul Ndema. Poemul meu, By the Nile<\/b>, a fost ilustrat de Joseph Ntensibe.<\/p>\n

Ce mai faci tu, pe l\u00e2ng\u0103 literatur\u0103 \u0219i activism?<\/i><\/b><\/p>\n

Cum am spus, scopul nostru principal este s\u0103 descoperim \u0219i s\u0103 promov\u0103m scriitoarele. Am demarat de cur\u00e2nd un nou proiect destul de ambi\u021bios, un proiect regional numit The Regional Residency for African Women Writers<\/i>. Prin intermediul acestui nou proiect, \u00eencerc\u0103m s\u0103 ajungem \u0219i s\u0103 interac\u021bion\u0103m cu alte ini\u021biative ale scriitoarelor, pentru a lucra apoi \u00eempreun\u0103 \u0219i a construi o comunitate puternic\u0103 de scriitoare \u00een Africa.<\/p>\n

\"\u00cen<\/a>

\u00cen Etiopia cu al\u021bi scriitori africani<\/p><\/div>\n

Ce premii literare ave\u021bi \u00een Uganda?<\/i><\/b><\/p>\n

Nu sunt prea multe premii. \u0218i \u0103sta e unul din\u00a0 proiectele noastre viitoare. At\u00e2t premii literare, \u00een sens direct, de premiere a autorilor de romane sau proz\u0103 scurt\u0103, dar \u0219i premii pentru reportajul literar. Cred e important s\u0103 premiem jurnali\u0219tii cei mai dedica\u021bi chestiunilor literare \u0219i care au generat, probabil, cele mai intense dezbateri literare. \u0218i ace\u0219tia fac parte din planurile noastre.<\/p>\n

A fost tradus\u0103 vreo carte \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00eentr-o alt\u0103 limb\u0103?<\/i><\/b><\/p>\n

Nu \u00eenc\u0103, de asta m\u0103 \u0219i aflu aici, la Frankfurt Book Fair. Tocmai am purtat o discu\u021bie cu un domn din Costa Rica, Oscar Castillo Rojas, de la Uruk Editores, care a r\u0103sfoit Beyond the Dance…<\/b> . Pare foarte interesat \u0219i de romanul Cassandra<\/b> [1999, Violet Barungi]. De fapt, e prima noastr\u0103 ie\u0219ire pe o pia\u021b\u0103 interna\u021bional\u0103 a drepturilor de autor \u0219i licen\u021belor.<\/p>\n

Ce t\u00e2rguri de carte exist\u0103 \u00een Uganda?<\/i><\/b><\/p>\n

Exist\u0103 un mic t\u00e2rg de carte \u00een Uganda, dar unde nu particip\u0103 mai mult de 28 sau 30 de expozan\u021bi \u0219i extrem de pu\u021bini vizitatori.<\/p>\n

Ce pot s\u0103 zic? \u00cen Moldova, de unde vin eu, e cam aceea\u0219i situa\u021bie…<\/i><\/b><\/p>\n

Vorbe\u0219ti serios?<\/p>\n

Moldova e un stat foarte mic, nu cred c\u0103 avem mai mult de 100 de libr\u0103rii \u00een toat\u0103 \u021bara.<\/i><\/b><\/p>\n

Da, nici noi nu avem chiar a\u0219a de multe libr\u0103rii.<\/p>\n

Distribui\u021bi c\u0103r\u021bile FEMRITE \u0219i \u00een acele libr\u0103rii?<\/i><\/b><\/p>\n

Doar dou\u0103 dintre aceste libr\u0103rii comand\u0103 c\u0103r\u021bile noastre. Restul sunt foarte mici \u0219i comand\u0103 pu\u021bine titluri de la noi. Cea mai mare parte a distribu\u021biei se face la sediul nostru.<\/p>\n

Dar ce scrii tu cu prec\u0103dere? Poezie, romane, proze scurte…<\/i><\/b><\/p>\n

Hai mai bine s\u0103-\u021bi citesc poemul meu din Beyond the Dance…<\/b> . Este un poem despre un trib care \u00ee\u0219i circumcide femeile. \u00cen comunitatea lor, exist\u0103 o cascad\u0103 foarte frumoas\u0103 numit\u0103 Sippi Falls. Am meditat despre frumuse\u021bea acestei cascade, suprapus\u0103 peste ur\u00e2\u021benia circumciziei. M-am g\u00e2ndit la o fat\u0103 de cinsprezece ani care tocmai p\u0103\u0219e\u0219te pe calea feminit\u0103\u021bii adulte, care \u00eencepe s\u0103 cunoasc\u0103 sim\u021burile femeii, care se de\u0219teapt\u0103 at\u00e2t fizic, c\u00e2t \u0219i cognitiv, \u00een noua ei ipostaz\u0103 de femeie, \u00eencep\u00e2nd s\u0103 fie con\u0219tient\u0103 de propria feminitate. \u0218i am scris acest poem, intitulat Threshold<\/b>:<\/p>\n

I am fifteen \/ The moon giggles shyly and caresses the skies \/ Sippi Falls cascades in a wave of excitement \/ I waltz with the falls downstream \/ A tinge of warmth engulfs me \/ My feet rub\u2026 \/ My future \/\/ The village awakes \/ It is the rite season \/ The search\u2026 \/ She descends with a knife \/ I grip my tears and wash her thirst \/ She scoops. \/\/ I shift\u2026 \/ The soothing sound of Sippi Falls stands at a distance \/ Muffled by a stiffness\u2026 a pain \/ A lonely pain \/ My womanhood is robbed \/ I have become a woman\u2026 \/ My future.<\/i><\/p>\n

Mul\u021bumesc pentru aceast\u0103 lectur\u0103 tulbur\u0103toare\u2026<\/i><\/b><\/p>\n

Dar s\u0103 revenim… \u00cencerc\u0103m acum s\u0103 stabilim o re\u021bea a ini\u021biativelor femeilor scriitoare din Africa, pentru c\u0103 \u00een prezent, fondurile pentru majoritatea asocia\u021biilor cultural-artistice, chiar \u0219i pentru noi, sunt extrem de str\u00e2mtorate. Nu-s a\u0219a de generoase. \u00cens\u0103 credem c\u0103 dac\u0103 vom lucra \u00eempreun\u0103, \u00eentr-o re\u021bea, dac\u0103, spre exemplu, ob\u021binem ni\u0219te bani \u0219i \u00eei putem \u00eemp\u0103r\u021bi cu scriitoarele din Zimbabwe, cu scriitoarele din Zambia, dar \u0219i cu celelalte scriitoare, credem c\u0103 asta ne-ar putea ajuta s\u0103 ne mi\u0219c\u0103m mai eficient.<\/p>\n

Nu exist\u0103 un sistem editorial pentru lumea literar\u0103 din Africa<\/b><\/p>\n

Crezi c\u0103 sistemul editorial este favorabil \u0219i v\u0103 va ajuta s\u0103 dezvolta\u021bi aceast\u0103 re\u021bea?<\/i><\/b><\/p>\n

Aproape c\u0103 nu exist\u0103 un sistem editorial pentru lumea literar\u0103 din Africa. Una din provoc\u0103rile majore cu care ne confrunt\u0103m este c\u0103 trebuie s\u0103 facem noi totul. Tu e\u0219ti scriitorul, tu e\u0219ti editorul, redactorul, v\u00e2nz\u0103torul, promotorul, agentul literar, tu e\u0219ti totul! Dar sper\u0103m c\u0103 atunci c\u00e2nd vom func\u021biona ca o re\u021bea, vom deveni mai puternici. Cu c\u00e2t ob\u021binem mai multe fonduri, cu at\u00e2t putem construi ni\u0219te structuri editoriale mai solide, care s\u0103 ne ajute s\u0103 public\u0103m mai multe manuscrise \u0219i s\u0103 tip\u0103rim c\u0103r\u021bi la o calitate mai bun\u0103. De exemplu, acum, unii dintre cei mai buni editori din Uganda au fost angaja\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate. Alex Bangirana e acum \u00een Senegal \u0219i conduce CODESRIA Publications, David Kaiza este \u00een Nairobi \u0219i lucreaz\u0103 cu Kwani Publications, Doreen Baingana e \u00een Nairobi \u0219i colaboreaz\u0103 cu Storymoja. A\u0219a c\u0103 cei mai buni editori au fost atra\u0219i \u00een alte p\u0103r\u021bi. Trebuie s\u0103 ne profesionaliz\u0103m, s\u0103 fim mult mai profesioni\u0219ti. \u0218i trebuie s\u0103 dezvolt\u0103m mai mul\u021bi editori.<\/p>\n

Scriitoarele voastre se \u00eent\u00e2lnesc cu scriitoare din alte \u021b\u0103ri?<\/i><\/b><\/p>\n

Avem un program de schimb \u0219i rela\u021bionare. Acum nu avem fonduri pentru el, \u00eens\u0103 p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd am avut ni\u0219te fonduri pentru scriitoarele noastre, destinate c\u0103l\u0103toriilor \u00een alte \u021b\u0103ri \u0219i chiar continente, pentru ateliere de scriere, conferin\u021be literare \u0219i t\u00e2rguri de carte, locuri unde puteau \u00eent\u00e2lni al\u021bi scriitori \u0219i scriitoare. \u00cenc\u0103 mai avem programul, e doar o chestiune de resurse. De asemenea, aducem \u0219i g\u0103zduim scriitoare str\u0103ine \u00een \u021bara noastr\u0103.<\/p>\n

\"\u00cent\u00e2lnirea<\/a>

\u00cent\u00e2lnirea din Egipt a Uniunii Scriitorilor din Asia<\/p><\/div>\n

Organiza\u021bi lecturi publice?<\/i><\/b><\/p>\n

De obicei le organiz\u0103m cu concursul autoarelor noastre sau c\u00e2nd avem vizitatoare din alte \u021b\u0103ri.<\/p>\n

Vin mul\u021bi oameni<\/i><\/b>?<\/i><\/p>\n

Ne \u00eentoarcem din nou la resurse. Atunci c\u00e2nd o lectur\u0103 public\u0103 este promovat\u0103 adecvat, vin mai mul\u021bi oameni. C\u00e2nd promovarea e slab\u0103, vin pu\u021bini. Uneori avem lecturi mai restr\u00e2nse, pe care nu le promov\u0103m foarte insistent, ne folosim de e-mail \u0219i de Facebook \u0219i vin \u00een jur de 60 de oameni. Alteori, organiz\u0103m lecturile \u00een parteneriat cu Biblioteca Na\u021bional\u0103 a Ugandei, cu National Book Trust of Uganda, Goethe Institut sau British Council. Uneori avem lecturi publice mai de amploare, pe care le promov\u0103m mai mult, chiar \u0219i \u00een pres\u0103, dar asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o dat\u0103 sau de dou\u0103 ori pe an, cu ocazia World Book \u0219i Copyright Day sau \u00een timpul National Book Week, c\u00e2nd ni se aprob\u0103 \u0219i ni\u0219te fonduri. Iar aceste evenimente adun\u0103 \u00een jur de 200 de oameni care se implic\u0103 la discu\u021bii etc. S\u0103pt\u0103m\u00e2nal, mai organiz\u0103m \u0219i un foarte interesant Readers\u2019 Writers\u2019 Club, care se \u021bine la noi la sediu. Acolo pot veni oric\u00e2\u021bi oameni doresc. Pot fi oric\u00e2\u021bi, \u00eentre 10 \u0219i 35 de oameni, \u00een fiecare luni, de la 17.30. E o \u00eent\u00e2lnire de dou\u0103 ore, \u00eens\u0103 de multe ori oamenii r\u0103m\u00e2n peste trei ore la discu\u021bii, prezent\u0103ri, interac\u021biuni la o cea\u0219c\u0103 de ceai sau cafea. Ar trebui s\u0103 vii \u0219i tu odat\u0103 la clubul nostru.<\/p>\n

Din 1995 \u0219i p\u00e2n\u0103 acum s-a scurs destul de mult timp. Autoarele promovate de FEMRITE au apucat s\u0103 fie incluse \u00een c\u0103r\u021bile de critic\u0103 \u0219i istorie literar\u0103?<\/i><\/b><\/p>\n

Da, \u00een special de c\u0103tre cercet\u0103tori, \u00een tezele lor. Uneori nu e vorba numai despre literatura ugandez\u0103. Cred c\u0103 exist\u0103 deja vreo \u0219apte c\u0103r\u021bi care discut\u0103 autoarele noastre. Chiar \u0219i aici, \u00een Germania, sunt dou\u0103 doamne care au scris despre c\u0103r\u021bile FEMRITE. E vorba de Doreen Straus \u0219i Katharina Neide.<\/p>\n

Care este pozi\u021bia sau atitudinea ideologic\u0103 promovat\u0103 de FEMRITE?<\/i><\/b><\/p>\n

Promov\u0103m o atitudine ideologic\u0103, chiar dac\u0103 nu \u00eentr-o manier\u0103 categoric\u0103. Noi ar trebui s\u0103 fim, de fapt, non-partizane, \u00eens\u0103 noi promov\u0103m vocea femeilor, noi rupem t\u0103cerea femeilor \u0219i consolid\u0103m pozi\u021bia lor social\u0103, promov\u00e2nd respectul pentru umanitate.<\/p>\n

Care e politica oficial\u0103 a guvernului actual din Uganda?<\/i><\/b><\/p>\n

Oficial, e un guvern democratic.<\/p>\n

\u0218i neoficial \u2013 exist\u0103 FEMRITE \u0219i alte asocia\u021bii care lupt\u0103 pentru ea…<\/i><\/b><\/p>\n

Nu \u0219tiu ce s\u0103 spun. Eu nu m\u0103 pot angaja. Dar, uite, acum c\u00e2teva zile am scris un poem care se nume\u0219te Digging a Hole<\/b>: If you dig a hole \/ And dig deep \/ And dig too deep \/ It might be better to stay in the hole \/ Holed up<\/i>. C\u00e2nd l-am scris, m-am g\u00e2ndit la to\u021bi pre\u0219edin\u021bii africani care nu au sau nu respect\u0103 nici o limit\u0103. Ei nu r\u0103m\u00e2n bloca\u021bi \u00een pre\u0219edin\u021bia lor. Ei sunt \u00eengropa\u021bi. Au s\u0103pat groapa mult prea ad\u00e2nc, iar acum nu o mai pot p\u0103r\u0103si. A\u0219a c\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00eengropa\u021bi.<\/p>\n

\u00ce\u021bi mul\u021bumesc foarte mult pentru acest interviu.<\/i><\/b><\/p>\n

A fost pl\u0103cerea mea. Dar pot s\u0103 te \u00eentreb c\u00e2te ceva dspre c\u00e2mpul literar rom\u00e2nesc? E unul vibrant? E literatura un domeniu vibrant \u00een Rom\u00e2nia? Scriitorii sunt foarte vizibili, sunt la fel de celebri precum muzicienii, spre exemplu, sau precum arti\u0219tii vizuali?<\/p>\n

Cuno\u0219ti vreun scriitor rom\u00e2n?<\/i><\/b><\/p>\n

Nu, nu cunosc.<\/p>\n

Exist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia c\u00e2teva edituri mari, care sunt \u0219i aici, la Pavilionul Rom\u00e2niei…<\/i><\/b><\/p>\n

Da, l-am v\u0103zut. E enorm!<\/p>\n

100mp pe care se promoveaz\u0103 anumi\u021bi scriitori destul de buni, majoritatea au fost tradu\u0219i \u00een mai multe limbi str\u0103ine, iar unul dintre ei, R\u0103zvan R\u0103dulescu, a primit zilele trecute Premiul Consiliului European pentru Literatur\u0103. De fapt, din punctul meu de vedere, asta e \u0219i o problem\u0103, cultura rom\u00e2n\u0103 este o cultur\u0103 prea literar\u0103… este obositor de literar\u0103.<\/i><\/b><\/p>\n

Interviu realizat de Igor Mocanu, Frankfurt BuchMesse, 2010.<\/i><\/b><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Interviu cu Hilda Twongyeirwe Am cunoscut-o pe scriitoarea ugandez\u0103 Hilda Twongyeirwe \u00een 2010, la T\u00e2rgul de carte de la Frankfurt, \u00een cadrul aceluia\u0219i program pentru invita\u021bi dedicat editurilor din \u021b\u0103ri cu \u201edifficult market for books\u201d. Eu reprezentam o editur\u0103 din Republica Moldova, Hilda venise din partea FEMRITE, Uniunea Scriitoarelor din Uganda, fondat\u0103 \u00een 1995 de c\u0103tre ea \u0219i \u00eenc\u0103 alte c\u00e2teva scriitoare la fel de nemul\u021bumite. A\u0219a am ajuns s\u0103 st\u0103m de vorb\u0103 despre starea literaturii \u0219i a scriitoarelor din Uganda, despre sistemul editorial de acolo \u0219i alte provoc\u0103ri c\u0103rora trebuie s\u0103 le r\u0103spund\u0103 scriitoarele, despre statutul scriitoarelor \u0219i al…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[95],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1226"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1226"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1226\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3437,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1226\/revisions\/3437"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1226"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1226"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1226"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}