{"id":11661,"date":"2024-11-26T11:05:13","date_gmt":"2024-11-26T08:05:13","guid":{"rendered":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/?p=11661"},"modified":"2024-11-27T01:28:23","modified_gmt":"2024-11-26T22:28:23","slug":"rusinea-de-a-fi-sarac-a","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2024\/11\/26\/rusinea-de-a-fi-sarac-a\/","title":{"rendered":"Ru\u0219inea de a fi\u2026 s\u0103rac\/\u0103!"},"content":{"rendered":"

de Anca Nica \u0219i Ioana Florea<\/em><\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia marcat\u0103 de valuri succesive de m\u0103suri de austeritate, din anii 1990 \u00eencoace, s-a construit treptat stigma social\u0103 asupra persoanelor cel mai grav afectate de aceste m\u0103suri. Discursul public dominant al ultimelor peste trei decenii a afirmat ne\u00eentrerupt c\u0103 oamenii s\u0103raci sunt responsabili \u0219i vinova\u021bi pentru propria s\u0103r\u0103cie. Astfel, s-a \u00eencercat legitimarea m\u0103surilor de austeritate \u0219i antisociale \u2013 de la privatizarea serviciilor vitale de stomatologie, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul anilor 1990, care acum au devenit at\u00e2t de scumpe \u00eenc\u00e2t pu\u021bine persoane \u0219i le mai permit, p\u00e2n\u0103 la recentele m\u0103suri de \u00eenghe\u021bare bugetar\u0103 public\u0103 \u00een paralel cu subven\u021bionarea companiilor energetice speculative, trec\u00e2nd prin schimb\u0103rile antisindicale din Codul Muncii \u0219i din Legea Dialogului Social din anul 2011 etc. S-a \u00eencercat de asemenea separarea grupurilor diferite de muncitori \u0219i muncitoare, precum \u0219i descurajarea persoanelor precare s\u0103 \u00ee\u0219i cear\u0103 drepturile sociale \u0219i economice. Ru\u0219inea de a fi s\u0103rac\/\u0103 a crescut \u00een acest context.<\/p>\n

Stigm\u0103 \u0219i ru\u0219ine<\/strong><\/p>\n

Un exemplu ilustrativ este faptul c\u0103, \u00een ultimii 10 ani, beneficiarilor de asisten\u021b\u0103 social\u0103 li s-a atribuit denumirea de \u201easistat\u201d, termen cu conota\u021bie peiorativ\u0103. Mass-media a construit portretul \u201easistatului social\u201d. \u00cen \u0219tirile televizate despre beneficii sociale, apar imagini \u0219i film\u0103ri cu persoane rome, cu mul\u021bi copii, c\u0103rora chipurile \u201enu le place s\u0103 munceasc\u0103\u201d. Se vorbe\u0219te des despre num\u0103rul de asista\u021bi sociali care este \u00een cre\u0219tere. \u00cens\u0103 de cele mai multe ori aceste materiale de pres\u0103 omit s\u0103 spun\u0103 c\u0103 datele referitoare la beneficii sociale includ \u0219i aloca\u021biile minorilor, indemniza\u021biile pentru persoanele care aleg s\u0103 stea p\u00e2n\u0103 la doi ani cu copiii acas\u0103 dup\u0103 na\u0219tere (ace\u0219tia primesc 85% din salariul mediu net pe care l-au avut \u00een ultimii doi ani, timp de minimum 12 luni), indemniza\u021biile pentru persoanele cu handicap \u0219i indemniza\u021biile pentru \u00eenso\u021bitorii acestora. Aceste tipuri de beneficii sociale sunt acordate de stat pentru toat\u0103 lumea \u00een mod egal, indiferent de venituri \u0219i avere, av\u00e2nd \u0219i cea mai mare alocare bugetar\u0103 dintre toate beneficiile. Deci beneficiile sociale dedicate persoanelor s\u0103race sunt mult mai pu\u021bin bugetate, mai pu\u021bine ca num\u0103r de beneficiari \u0219i mai mici ca valoare. Dac\u0103 s-ar vorbi despre aceste lucruri, ar fi clar c\u0103 termenul de \u201easistat social\u201d este doar o stigm\u0103 construit\u0103 de discursul dominant pro-austeritate \u0219i nu corespunde realit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, mass-media ultimelor decenii a promovat \u0219i o form\u0103 de dublu standard care separ\u0103 \u0219i stigmatizeaz\u0103 munca persoanelor precare fa\u021b\u0103 de restul tipurilor de munc\u0103: persoanele care lucreaz\u0103 \u00een domenii instabile, sezoniere \u0219i chiar periculoase precum construc\u021biile sunt considerate \u201elene\u0219e\u201d, \u00een timp ce profiturile \u00een acest sector economic sunt dintre cele mai mari; persoanele necalificate care lucreaz\u0103 cu ziua, pe unde g\u0103sesc, sunt considerate c\u0103 \u201enu le place munca\u201d, \u00een timp ce persoanele cu studii superioare care lucreaz\u0103 cu ziua sunt numite \u201efreelancers\u201d \u0219i apreciate (de\u0219i Rom\u00e2nia ocup\u0103 de mult timp \u0219i de departe ultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 la procentul de absolven\u021bi de universitate \u2013 de exemplu, \u00een anul 2022, doar 19% din popula\u021bia de 25-64 ani, \u00een timp ce media UE se apropie de 30%, conform Eurostat). Persoanele care presteaz\u0103 informal munci at\u00e2t de necesare, dar mereu nesigure, precum cur\u0103\u021benia \u0219i reciclarea risc\u0103 mereu s\u0103 fie amendate de poli\u021bie, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 risc\u0103 mereu s\u0103 nu \u00ee\u0219i primeasc\u0103 plata zilei. \u00cen discursul public stigmatizant, repetat \u0219i de autorit\u0103\u021bile locale, este ignorat faptul c\u0103 muncile informale sunt o ultim\u0103 solu\u021bie pe care oamenii o adopt\u0103 pentru a supravie\u021buii, \u00een lipsa unor interven\u021bii sociale demne pe care statul ar trebui s\u0103 le ofere.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, statul rom\u00e2n ofer\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent[1]<\/a> un venit minim garantat (VMG) ca form\u0103 de protec\u021bie social\u0103 pentru persoanele f\u0103r\u0103 venituri sau pensie, \u00een valoare de 174 lei pentru o persoan\u0103 pe lun\u0103 (aproximativ 35 euro), \u00een timp ce salariul minim net pe economie era circa 1 500 lei \u00een anul 2022 \u0219i majorat la circa 2 000 lei la finalul anului 2023. Pentru a ob\u021bine acest VMG, aplican\u021bii trebuie s\u0103 depun\u0103 un dosar cu multe documente, un dosar greu de \u00eentocmit, ceea ce descurajeaz\u0103 multe persoane care ar avea dreptul la acest ajutor. Iar beneficiarii de VMG sunt obliga\u021bi s\u0103 presteze un anumit num\u0103r de ore de munc\u0103 lunar, adesea \u00een spa\u021bii publice deschise, ceea ce este foarte greu \u00een condi\u021bii de iarn\u0103, var\u0103, ploi etc., precum \u0219i \u00een condi\u021bii de boli cronice sau v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103. Astfel, VMG este practic cea mai prost pl\u0103tit\u0103 munc\u0103 la nivel na\u021bional \u2013 f\u0103r\u0103 \u201espor de ru\u0219ine\u201d pentru munci realizate \u00een condi\u021bii dificile. Este important de ad\u0103ugat faptul c\u0103, \u00een ultimii ani, co\u0219ul minim de consum pentru un trai decent (\u00eenregistrat de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103) dep\u0103\u0219e\u0219te suma de 2 500 lei pe lun\u0103 pentru o persoan\u0103 care se gospod\u0103re\u0219te singur\u0103 \u2013 ceea ce ne arat\u0103 c\u0103 nu se poate tr\u0103i dec\u00e2t din greu cu salariul minim \u0219i aproape deloc cu beneficiile sociale. Ru\u0219ine ar trebui s\u0103 le fie, deci, celor care stabilesc nivelul acestor ajutoare mai pu\u021bin dec\u00e2t insuficiente \u0219i celor care ne spun c\u0103 e vina noastr\u0103 dac\u0103 nu tr\u0103im ca boga\u021bii.\u00a0<\/strong><\/p>\n

Redistribu\u021bie social\u0103 \u0219i ru\u0219ine<\/strong><\/p>\n

Conform studiului \u201eAtitudini \u0219i valori de tip progresist \u00een Rom\u00e2nia\u201d[2]<\/a>, bazat pe un sondaj reprezentativ na\u021bional, mare parte din popula\u021bia \u021b\u0103rii sus\u021bine m\u0103suri de redistribu\u021bie social\u0103 (spre 90% din popula\u021bie, pentru unele m\u0103suri), m\u0103suri considerate \u201eradicale\u201d precum taxarea marilor averi \u0219i venituri, alocarea de locuin\u021be publice din bani publici, pentru toat\u0103 lumea care nu \u00ee\u0219i permite o locuin\u021b\u0103 pe pia\u021b\u0103, sprijin pentru to\u021bi copiii, toate persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi, toate persoanele v\u00e2rstnice. Chiar \u0219i o societate necapitalist\u0103, socialist\u0103, ar fi sus\u021binut\u0103 de aproape 40% din popula\u021bie, inclusiv persoane tinere \u0219i persoane cu niveluri diferite de educa\u021bie. Dar aceste valori nu se reg\u0103sesc \u0219i \u00een discursul public dominant sau \u00een ac\u021biunile autorit\u0103\u021bilor publice. Astfel, \u00een Rom\u00e2nia a devenit un stigmat \u0219i s\u0103 fii beneficiar de servicii sociale, de\u0219i acestea lipsesc cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire pentru anumite categorii de persoane care \u00eenfrunt\u0103 la un moment dat din via\u021ba lor una sau multiple vulnerabilit\u0103\u021bi. De exemplu, persoanele f\u0103r\u0103 ad\u0103post sunt prezentate negativ \u00een mass-media \u0219i de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile locale, de\u0219i lipsesc ad\u0103posturi de noapte, servicii integrate pentru victimele violen\u021bei domestice \u0219i pentru tinerii care p\u0103r\u0103sesc sistemul de protec\u021bie a copilului. Chiar Ministerul Dezvolt\u0103rii \u00ee\u0219i asumase \u00een anul 2017 o lips\u0103 de circa 64 000 de locuin\u021be sociale la nivel na\u021bional \u2013 dar aceast\u0103 nevoie urgent\u0103 de locuire ca serviciu public de baz\u0103 este \u00eenc\u0103 total neacoperit\u0103.<\/p>\n

De asemenea, la dimensiunea \u0219i calitatea insuficient\u0103 a unor servicii sociale, se adaug\u0103 \u0219i lipsa sau slaba comunicare \u00eentre institu\u021biile statului \u0219i chiar \u00eentre direc\u021biile aceleia\u0219i institu\u021bii. Faptul c\u0103 direc\u021biile aceleia\u0219i institu\u021bii nu colaboreaz\u0103 \u0219i nu comunic\u0103 \u00eentre ele creeaz\u0103 deservicii unor grupuri de persoane marginale \u0219i stigmatizate cum ar fi persoanele rome, persoanele LGBTQAI+, lucr\u0103toarele sexuale, tinerii care \u00eemplinesc 18 ani \u0219i ies din sistemul de protec\u021bie. Situa\u021bia este cu at\u00e2t mai grea pentru persoanele care au diferite dependen\u021be sau probleme de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103, considerate probleme \u0219i mai \u201eru\u0219inoase\u201d. De cele mai multe ori, aceste persoane, pe l\u00e2ng\u0103 lipsa resurselor financiare \u0219i informa\u021bionale au de \u00eendurat \u0219i lipsa de interven\u021bie a statului \u2013 pentru c\u0103 bugetele publice pentru aceste servicii au fost tot mai reduse din 1990 \u00eencoace. Locuin\u021bele publice au fost v\u00e2ndute sau retrocedate \u00eenc\u0103 din anii 1990 (peste 2,5 milioane de locuin\u021be) \u0219i nu s-au mai construit altele noi (doar un num\u0103r infim, de ordinul c\u00e2torva mii la nivel na\u021bional); anumite servicii vitale de contracep\u021bie \u0219i planificare familial\u0103, prin care se asigura o minim\u0103 preven\u021bie a sarcinilor nedorite la mame minore \u0219i tinere (sarcini adesea considerate o \u201eru\u0219ine\u201d, dar fiind de fapt o mare greutate pe umerii femeilor), au fost sistate \u00een ultimii 7-10 ani, ceea ce a f\u0103cut ca Rom\u00e2nia s\u0103 fie pe primul loc \u0219i deta\u0219at \u00een UE la rata de mame minore; serviciile publice de mediere \u0219colar\u0103 \u0219i sanitar\u0103 pentru comunit\u0103\u021bile s\u0103race \u0219i excluse de romi au fost mereu slab finan\u021bate, \u00een ciuda beneficiilor semnificative pe care le-au adus respectivelor comunit\u0103\u021bi.<\/p>\n

Persoanele care beneficiaz\u0103 de o form\u0103 de protec\u021bie social\u0103 au adesea de \u00eenfruntat ru\u0219inea care vine din tratamentul dispre\u021buitor al deciden\u021bilor (de exemplu, al consilierilor locali) \u0219i lucr\u0103torilor din institu\u021biile de stat care au de fapt responsabilitatea legal\u0103 s\u0103 sus\u021bin\u0103 grupurile vulnerabile (de exemplu, \u0219efii \u0219i lucr\u0103torii din serviciile de asisten\u021b\u0103 social\u0103). \u00cen acela\u0219i timp, serviciile de asisten\u021b\u0103 social\u0103 sunt subfinan\u021bate, munca de asisten\u021b\u0103 social\u0103 este stigmatizat\u0103, feminizat\u0103 \u0219i realizat\u0103 \u00een condi\u021bii dificile, ceea ce arat\u0103 o problem\u0103 sistemic\u0103 (\u00een capitalism) \u00een privin\u021ba prioritiz\u0103rii domeniilor societ\u0103\u021bii care necesit\u0103 sus\u021binere.<\/p>\n

Stigma \u0219i ru\u0219inea se \u00eempletesc \u0219i \u00een situa\u021biile \u00een care persoanele precare au de \u00eenfruntat birocra\u021bia sistemic\u0103 atunci c\u00e2nd aplic\u0103 pentru beneficii sau servicii sociale. De exemplu, o persoan\u0103 care tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o locuin\u021b\u0103 public\u0103 (cu chirie subven\u021bionat\u0103) sau care beneficiaz\u0103 de ajutorul comunitar pentru plata chiriei (de la autoritatea local\u0103) trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i refac\u0103 regulat dosarul care s\u0103 \u00eei prelungeasc\u0103 perioada de \u0219edere \u00een locuin\u021ba respectiv\u0103, respectiv prelungirea acordarii ajutorului (ajutor care, pentru o persoan\u0103 \u00een unele sectoare din Bucure\u0219ti, este de maximum 900 lei \u2013 cu care este imposibil de g\u0103sit o chirie). Pentru o astfel de persoan\u0103, apropierea termenului de expirare a contractului de chirie sau de sistare a ajutorului se traduce \u00eentr-un stres continuu. \u00cen perioada c\u00e2t dureaz\u0103 ob\u021binerea tuturor documentelor[3]<\/a> (uneori c\u00e2teva luni, \u00een func\u021bie de complica\u021biile dosarului, adic\u0103 num\u0103r de copii, num\u0103rul de domicilii anterioare, rela\u021bia cu tat\u0103l copiilor sau cu so\u021bul, disponibilitatea angajatorilor etc.) e\u0219ti blocat\/\u0103 \u00een a proiecta un plan, pentru c\u0103 nu \u0219tii dac\u0103 ai unde s\u0103 te duci, dac\u0103 \u021bi se aprob\u0103 dosarul \u0219i dac\u0103 ai puterea emo\u021bional\u0103 s\u0103 reiei tot procesul. Persoanelor care \u00een fiecare an trec prin acest proces le este extrem de greu s\u0103 proiecteze un viitor chiar \u0219i pe termen mai scurt: stresul psihologic, g\u00e2ndul c\u0103 oric\u00e2nd contractele nu vor mai fi prelungite \u0219i c\u0103 ar putea s\u0103 fie evacuate le afecteaz\u0103 \u00een mod direct s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103. Ru\u0219inea c\u0103 e\u0219ti s\u0103rac\u0103, c\u0103 stai \u00eentr-o cas\u0103 social\u0103, se resimte de la primul contact cu secretara biroului notarial, atunci c\u00e2nd mergi s\u0103-\u021bi \u00eentocme\u0219ti documentele pentru dosar.<\/p>\n

De aceea, este important s\u0103 ne reamintim nu doar c\u0103 drepturile sociale \u0219i economice, dreptul la servicii publice, dreptul la sprijin \u00een caz de nevoie, sunt drepturi fundamentale, ci \u0219i c\u0103 aceste drepturi au o sus\u021binere ampl\u0103 \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei. Aceast\u0103 sus\u021binere exist\u0103 \u00een ciuda discursului dominant care impune stigm\u0103 \u0219i ru\u0219ine, \u00een ciuda reducerii serviciilor publice. Iar persoanele \u00eempinse \u00een precaritate \u0219i exploatare se lupt\u0103 zi de zi pentru drepturile lor, pentru o via\u021b\u0103 \u00een demnitate, \u00een ciuda lipsei de m\u0103suri de redistribu\u021bie care s\u0103 aduc\u0103 acest orizont mai aproape.<\/p>\n

Ru\u0219inea de a fi femeie s\u0103rac\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cen societatea noastr\u0103 actual\u0103, este cunoscut faptul c\u0103 femeile sunt principalele responsabile cu \u00eengrijirea casei \u0219i a copiilor, de aceea ele sunt cele care interac\u021bioneaz\u0103 de cele mai multe ori cu institu\u021biile statului, atunci c\u00e2nd o gospod\u0103rie are nevoie de sprijin sub form\u0103 de ajutoare sociale. Astfel, \u00een cazul femeilor rome, acestea ajung s\u0103 se confrunte mai mult cu rasismul institu\u021bional dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii. De asemenea, o mam\u0103 singur\u0103 \u00een fapt nu poate accesa anumite beneficii sociale dec\u00e2t dac\u0103 depune la dosar\/cerere documente doveditoare de la tat\u0103l copiilor, ceea ce de multe ori este imposibil (pentru c\u0103 de obicei partenerii pleca\u021bi din gospod\u0103rie \u00ee\u0219i \u00eentemeiaz\u0103 alte familii \u0219i nu mai contribuie cu nimic la cre\u0219terea copiilor, iar cei care se deplaseaz\u0103 \u00een spa\u021biul european uneori sunt pleca\u021bi cu anii de acas\u0103 \u0219i nu trimit nicio form\u0103 de suport sau documente mamei r\u0103mase s\u0103 \u00eengrijeasc\u0103 copiii).<\/p>\n

Adesea, din cauza stigmei \u0219i ru\u0219inii, femeile care acceseaz\u0103 beneficii sau servicii sociale, \u00een rela\u021biile cu autorit\u0103\u021bile publice locale, nu vor vorbi niciodat\u0103 \u0219i despre situa\u021biile de violen\u021b\u0103 domestic\u0103 prin care trec. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 din mai multe motive: \u00een primul r\u00e2nd, statul, prin modul \u00een care ignor\u0103 \u00een mare parte problemele femeilor, consider\u0103 drept ceva \u201enormal\u201d violen\u021ba de gen la care acestea sunt expuse. \u00cen al doilea r\u00e2nd, interven\u021bia poli\u021biei \u00een cazurile de violen\u021b\u0103 asupra femeilor descurajeaz\u0103 \u00een fapt reclama\u021biile, prin modul neglijent \u0219i greoi \u00een care se face \u00eenregistrarea pl\u00e2ngerilor sesizate de c\u0103tre supravie\u021buitoare sau prin modul \u00een care se caut\u0103 motiva\u021bii culturale pentru violen\u021ba de gen. \u00cen plus, femeile au de \u00eenfruntat \u0219i mentalitatea patriarhal\u0103 a comunit\u0103\u021bilor din care fac parte (fie c\u0103 sunt comunit\u0103\u021bi religioase, conservatoare rurale, comunit\u0103\u021bi etnice tradi\u021bionale etc.), ceea ce adaug\u0103 \u00eenc\u0103 un strat de ru\u0219ine pe care trebuie s\u0103 \u00eel \u00eenving\u0103 pentru a nu r\u0103m\u00e2ne reduse la t\u0103cere.<\/p>\n

Toate aceste situa\u021bii se complic\u0103 \u0219i mai mult dac\u0103 persoana care cere protec\u021bie social\u0103 este o femeie rom\u0103 trans lucr\u0103toare sexual\u0103. Ca persoan\u0103 trans, serviciile de ad\u0103post de noapte separate pe sexe ar face dificil\u0103 siguran\u021ba \u0219i integritatea persoanei \u00eentr-un astfel de context; ca lucr\u0103toare sexual\u0103 s-ar afla \u00een risc de abuz din partea poli\u021biei, care adesea amendeaz\u0103 sau chiar agreseaz\u0103 persoanele care fac munci informale precare; ca persoan\u0103 rom\u0103 s-ar confrunta cu un risc mai mare de excluziune social\u0103 \u0219i discriminare, reflectat \u0219i \u00een rasismul institu\u021bional \u0219i, implicit, \u00een accesul la servicii publice; ca femeie, s-ar confrunta cu dificultatea de a \u00ee\u0219i face vocea auzit\u0103 dincolo de \u201eru\u0219ine\u201d, pentru a fi crezut\u0103 \u0219i sprijinit\u0103. Situa\u021biile prezentate aici pot fi solu\u021bionate dac\u0103 statul (un stat necapitalist, orientat c\u0103tre binele public) ar implementa politici adaptate \u0219i integrate care s\u0103 r\u0103spund\u0103 la nevoile oamenilor din toate aceste categorii. Iar astfel de politici ar avea cu adev\u0103rat sus\u021binere public\u0103, dup\u0103 cum arat\u0103 studiul mai sus men\u021bionat[4]<\/a>.<\/p>\n

Meritocra\u021bie \u0219i \u0219anse inegale<\/strong><\/p>\n

\u00cen ciuda dorin\u021bei unei mari p\u0103r\u021bi (mai pu\u021bin vizibile, ce e drept) din popula\u021bia \u021b\u0103rii de a avea m\u0103suri echitabile \u0219i egalitare, sistemul economic \u0219i politic \u00een care tr\u0103im este unul bazat pe inegalit\u0103\u021bi puternice \u0219i principii inechitabile precum meritocra\u021bia. Meritocra\u021bia permite exploatarea \u0219i stigmatizarea persoanelor considerate mai pu\u021bin muncitoare, mai pu\u021bin ambi\u021bioase, mai pu\u021bin descurc\u0103re\u021be \u0219i adaptate \u2013 persoanele \u00eempinse c\u0103tre ru\u0219ine. \u00cen acela\u0219i timp, permite acumularea de privilegii de c\u0103tre persoanele considerate c\u0103 \u201emerit\u0103\u201d, legitimeaz\u0103 \u00eembog\u0103\u021birea celor pu\u021bini care au avut de c\u00e2\u0219tigat de pe urma valurilor de austeritate din ultimele decenii. \u00centr-un context (global, de altfel) \u00een care \u0219ansele sunt inegale iar inegalit\u0103\u021bile sunt uria\u0219e, este clar c\u0103 meritocra\u021bia este un principiu sistemic disfunc\u021bional. Cum poate fi meritocra\u021bia un principiu care s\u0103 corespund\u0103 realit\u0103\u021bii, atunci c\u00e2nd tinerele\/ii rome\/i, n\u0103scute\/\u021bi \u00een zone s\u0103race ale \u021b\u0103rii nu au acces la \u0219coli \u0219i licee, iar atunci c\u00e2nd se lupt\u0103 totu\u0219i s\u0103 termine un liceu nu reu\u0219esc s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 nivelul de trai pentru c\u0103 nu au acces la locuri de munc\u0103 \u00een regiunea lor, din care nu au resurse s\u0103 plece[5]<\/a>? Cum poate fi meritocra\u021bia un principiu acceptabil, atunci c\u00e2nd oamenii din zonele rurale \u0219i ora\u0219ele mici f\u0103r\u0103 investi\u021bii publice abia au din ce tr\u0103i \u0219i nu \u00ee\u0219i pot face planuri mai departe de ziua de m\u00e2ine[6]<\/a>? Cum poate fi meritocra\u021bia altceva dec\u00e2t un instrument de exploatare, atunci c\u00e2nd aproape una din fiecare patru persoane tr\u0103ie\u0219te \u00een situa\u021bie de deprivare material\u0103 \u0219i social\u0103 sever\u0103, chiar \u0219i \u00een anii de cre\u0219tere economic\u0103 (peste 4,5 milioane de persoane \u00een Rom\u00e2nia, \u00een anul 2022, conform Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103)? \u0218i cine \u201emerit\u0103\u201d s\u0103 fie bogat \u00eentr-un teritoriu al lumii capitaliste cum este Rom\u00e2nia, \u00een care 15% din muncitorii salaria\u021bi, care aduc profit p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 lan\u021burilor globale de corpora\u021bii (din v\u00e2rful lan\u021bului trofic al capitalului), tr\u0103iesc \u00een s\u0103r\u0103cie? Avem cel mai mare grad de s\u0103r\u0103cie \u00een munc\u0103 din UE, de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t media UE; \u00eenseamn\u0103 asta c\u0103 \u201emerit\u0103m\u201d de dou\u0103 ori mai pu\u021bin s\u0103 tr\u0103im decent?<\/p>\n

Faptul c\u0103 multe din institu\u021biile statului \u2013 care au responsabilitatea legal\u0103 \u0219i moral\u0103 s\u0103 ne acorde tuturor \u0219anse egale la o via\u021b\u0103 demn\u0103 \u0219i condi\u021bii adecvate de trai – aplic\u0103 o gril\u0103 meritocratic\u0103 pentru a acorda acces la sprijin, servicii, resurse, este cu at\u00e2t mai grav \u0219i anacronic. Cel mai vizibil este modul de organizare al sistemului educa\u021bional, care acord\u0103 burse de merit mai mari dec\u00e2t bursele sociale, care avantajeaz\u0103 copiii care pot lua cursuri \u0219i lec\u021bii private \u00een plus fa\u021b\u0103 de sistemul public, care dezavantajeaz\u0103 copiii \u0219i tinerii romi (afla\u021bi adesea \u00een risc de segregare \u0219colar\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 segregarea locativ\u0103, mai ales \u00een mediul rural), care avantajeaz\u0103 copiii cu p\u0103rin\u021bi av\u00e2nd mai mult timp de implicare \u0219colar\u0103 (\u0219i deci mai pu\u021bin exploata\u021bi \u00een munc\u0103, mai pu\u021bin pleca\u021bi la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, ei \u00een\u0219i\u0219i mai educa\u021bi etc.). Acest fapt este larg cunoscut \u00een societate \u0219i dezaprobat de marea majoritate, dup\u0103 cum arat\u0103 studiul \u201eAtitudini \u0219i valori de tip progresist \u00een Rom\u00e2nia\u201d[7]<\/a>. Mai mult, aproape 90% dintre tinerii n\u0103scu\u021bi \u00een familii \u00een care p\u0103rin\u021bii au doar educa\u021bie primar\u0103 sunt \u00een situa\u021bie de s\u0103r\u0103cie. Cu toate acestea, sunt autorit\u0103\u021bi publice locale care dau prioritate persoanelor cu studii superioare \u00een listele pentru accesul la o locuin\u021b\u0103 social\u0103, \u00een defavoarea persoanelor cu nivel educa\u021bional mai redus. Aceasta nu este doar o m\u0103sur\u0103 meritocratic\u0103 nerealist\u0103, ci \u0219i o form\u0103 grav\u0103 de discriminare, pe care chiar Consiliul Na\u021bional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii a amendat-o \u00een cazul Sectorului 2 Bucure\u0219ti \u0219i al municipiului Cluj-Napoca: este o m\u0103sur\u0103 care contravine spiritului Legii Locuin\u021bei 114\/1996 (care venea tocmai \u00een sprijinul persoanelor precarizate) \u0219i care discrimineaz\u0103 \u00een mod direct popula\u021bia de etnie rom\u0103. \u00cen condi\u021biile \u00een care popula\u021bia rom\u0103 este afectat\u0103 \u00een mod discriminatoriu de evacu\u0103ri din locuin\u021be \u0219i lipsa accesului la locuire[8]<\/a>, putem observa gravitatea discrimin\u0103rii analiz\u00e2nd structura educa\u021bional\u0103 \u0219i ocupa\u021bional\u0103 \u00een func\u021bie de etnie din datele care fundamenteaz\u0103 Strategia de incluziune a romilor 2015-2020[9]<\/strong><\/a><\/em>: procentul romilor cu studii superioare era de 0,7% (\u00een compara\u021bie cu 14,8% \u00een r\u00e2ndul etnicilor rom\u00e2ni), iar rata ocup\u0103rii \u00een r\u00e2ndul acestora era de 36,3%, \u00een compara\u021bie cu 58,5% \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei generale (p. 6-7). Chiar dac\u0103 aceste procente au mai crescut un pic din 2015 \u00eencoace, gradul sc\u0103zut de \u0219colarizare \u0219i gradul ridicat de \u0219omaj \u00een r\u00e2ndul romilor au la baz\u0103 rasismul sistemic care face ca de la o genera\u021bie la alta romii s\u0103 fie victime ale unui cerc vicios \u00eentre\u021binut de un sistem capitalist construit pe meritocra\u021bie.<\/p>\n

Manifestarea cea mai grav\u0103 a meritocra\u021biei \u00een m\u0103surile autorit\u0103\u021bilor publice este o form\u0103 de criminalizare a s\u0103r\u0103ciei: condi\u021bionarea accesului la beneficii \u0219i servicii sociale de absen\u021ba datoriilor c\u0103tre direc\u021biile de taxe locale. Astfel, conform unui studiu[10]<\/a> realizat de Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire (2022) la nivel na\u021bional, mai multe administra\u021bii locale blocheaz\u0103 accesul persoanelor cu amenzi nepl\u0103tite la ajutoare sociale vitale: ajutorul pentru familia monoparental\u0103 (aproape \u00eentotdeauna minori r\u0103ma\u0219i \u00een grija unei femei singure), ajutoare pentru nou-n\u0103scu\u021bi \u0219i l\u0103uze, ajutorul la plata chiriei, ajutoare pentru rechizitele copiilor etc. Unele administra\u021bii blocheaz\u0103 chiar \u0219i accesul la servicii precum locuin\u021bele sociale. Dar cine sunt aceste persoane amendate \u0219i refuzate de autorit\u0103\u021bi? Sunt persoane f\u0103r\u0103 ad\u0103post care dorm \u00een spa\u021bii publice \u0219i \u00een mijloace de transport \u00een comun, persoane care nu \u00ee\u0219i permit bilete de transport, persoane amendate pentru munci informale precum comer\u021bul stradal, paza \u00een parc\u0103ri, munca sexual\u0103, reciclarea. Sunt persoane \u021binute \u00een s\u0103r\u0103cie, pentru care faptele amendate sunt singurele metode de supravie\u021buire la care au acces. Dar, astfel, pentru c\u0103 \u201enu merit\u0103\u201d, persoanele cele mai s\u0103race \u0219i exploatate, care fac munci informale \u201eru\u0219inoase\u201d \u0219i nu \u00ee\u0219i permit nici s\u0103-\u0219i pl\u0103teasc\u0103 amenzile, sunt excluse chiar de la sprijinul care le-ar putea \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi condi\u021biile de trai.<\/p>\n

\u201eCu neru\u0219inare\u201d <\/strong><\/p>\n

Din p\u0103cate, \u00een Rom\u00e2nia observ\u0103m aceast\u0103 mentalitate \u00een care oamenii sunt empatici \u0219i solidari doar \u00een apropierea s\u0103rb\u0103torilor cre\u0219tine, pentru a-\u0219i mai sp\u0103la imaginar din p\u0103cate. \u00cen restul anului, oamenii s\u0103raci nu sunt crezu\u021bi, sunt trimi\u0219i \u201ela munc\u0103, nu la \u00eentins m\u00e2na\u201d \u0219i de multe ori sunt acuza\u021bi c\u0103 \u201estau pe ajutoare sociale\u201d. Oamenii s\u0103raci se confrunt\u0103 cu mult\u0103 violen\u021b\u0103 clasist\u0103 care-i marcheaz\u0103 pe via\u021b\u0103. Mai mult, sunt \u00eempin\u0219i s\u0103 se lupte \u00eentre ei \u0219i ele, permanent, pentru resursele foarte pu\u021bine oferite de stat sau organiza\u021bii neguvernamentale. Sunt \u00eempin\u0219i s\u0103 demonstreze, permanent, c\u0103 \u201emerit\u0103\u201d ajutorul infim pe care l-ar putea primi la cap\u0103tul unui lung \u0219ir de lupte. A\u0219a cum zice \u0219i vorba \u201eniciodat\u0103 cel s\u0103tul nu \u00eel crede pe cel fl\u0103m\u00e2nd\u201d, s\u0103r\u0103cia este \u0219i o traum\u0103 creat\u0103 de sistemul capitalist care degradeaz\u0103 umanitatea, creeaz\u0103 competi\u021bie, dezbin\u0103. S\u0103r\u0103cia este pentru multe persoane o traum\u0103 amplificat\u0103 de umilin\u021ba \u0219i ru\u0219inea pe care trebuie s\u0103 le \u00eenfrun\u021bi pentru a supravie\u021bui.<\/p>\n

Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, observ\u0103m chiar \u0219i la persoanele care au reu\u0219it printr-un context sau altul s\u0103 ias\u0103 din acest cerc vicios al s\u0103r\u0103ciei, c\u0103 doresc s\u0103 se distan\u021beze c\u00e2t mai mult de istoricul pe care l-au avut. Vor \u00eencerca s\u0103 \u00ee\u0219i etaleze avu\u021biile pentru a sp\u0103la eticheta de \u201es\u0103rac\/\u0103\u201d. Se vor disocia de experien\u021ba tr\u0103it\u0103 \u0219i chiar vor face acuza\u021bii la adresa celor s\u0103raci, c\u0103 se complac \u00een situa\u021biile lor, c\u0103 ei sunt vinova\u021bi pentru c\u0103 tr\u0103iesc a\u0219a \u0219i c\u0103 sunt singurii responsabili s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe via\u021ba. Dar cei foarte pu\u021bini care \u201eau reu\u0219it\u201d s\u0103 sparg\u0103 cercul s\u0103r\u0103ciei, uit\u0103 c\u0103 \u00een lipsa unui sistem care s\u0103 \u00ee\u021bi creeze condi\u021bii minime de existen\u021b\u0103 decent\u0103, ai nevoie de o minune divin\u0103, un noroc chior, sau s\u0103 fii \u00een gara potrivit\u0103 pentru a prinde trenul salv\u0103rii.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, cercul s\u0103r\u0103ciei \u0219i al ru\u0219inii poate fi spart cu adev\u0103rat \u2013 \u0219i \u201ecu neru\u0219inare\u201d \u2013 doar prin lupt\u0103 colectiv\u0103, odat\u0103 cu spargerea cercului bog\u0103\u021biei, al inegalit\u0103\u021bilor, al exploat\u0103rii. Dar cum poate solidaritatea dincolo de clase sociale s\u0103 lupte cu aceast\u0103 ru\u0219ine \u0219i, \u00een oglind\u0103, cu principiile aberante ale meritocra\u021biei? Istoriile de organizare, de protest, de revolt\u0103 din ultimele decenii arat\u0103 c\u0103 oamenii \u00eencearc\u0103 s\u0103 lupte cu aceast\u0103 ru\u0219ine care a fost impus\u0103 asupra condi\u021biei lor. \u00cen final, amintim dou\u0103 astfel de lupte mai pu\u021bin cunoscute, conduse de femei, care ne dau un ghidaj pentru solidarit\u0103\u021bi posibile.<\/p>\n

Centrul comunitar \u201eBiroul Femeilor\u201d al Asocia\u021biei E-Romnja, care se afl\u0103 \u00een comuna Valea Seac\u0103, jude\u021bul Bac\u0103u, este un spa\u021biu construit pentru femeile pe care societatea le ignor\u0103 cel mai des, pe care nu vrea s\u0103 le vad\u0103, pentru femeile care sunt considerate \u201evinovate\u201d de modul \u00een care Occidentul discrimineaz\u0103 \u0219i rasializeaz\u0103 \u021bara noastr\u0103 \u2013 de\u0219i chiar ele sunt cele care se confrunt\u0103 cu aceast\u0103 discriminare \u0219i cu acest rasism. Lupta femeilor din Valea Seac\u0103 cu toate sistemele de opresiune care se intersecteaz\u0103 asupra lor este o surs\u0103 de inspira\u021bie care aduce un pic de speran\u021b\u0103 \u00een tot acest context al meritocra\u021biei capitaliste. Femeile rome din aceast\u0103 comunitate au reu\u0219it s\u0103 creeze un grup care s\u0103 func\u021bioneze \u00eempotriva principiilor dominante ale sistemului. Au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 distribuie resursele care ajung \u00een centrul comunitar, \u00een func\u021bie de priorit\u0103\u021bi; se organizeaz\u0103 \u0219i g\u0103tesc s\u0103pt\u0103m\u00e2nal \u00eempreun\u0103; ies \u00een strad\u0103 pentru a revendica dreptul la siguran\u021b\u0103; \u0219i, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, au \u00eenv\u0103\u021bat cum s\u0103 se duc\u0103 s\u0103 cear\u0103 de la autoritatea local\u0103 dreptul fundamental la resurse precum apa potabil\u0103.<\/p>\n

Lupta \u00eempotriva evacu\u0103rii for\u021bate \u0219i ilegale a comunit\u0103\u021bii din strada Vulturilor, Bucure\u0219ti (peste 100 de persoane), din toamna anului 2014, este un exemplu de solidaritate \u00eentre activiste\/activi\u0219ti din clasa de mijloc \u0219i locuitorii din clasa muncitoare care s-au luptat ani de zile cu administra\u021bia local\u0103. Dup\u0103 doi ani de organizare \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 de protest \u00een strad\u0103, \u00een care au \u0219i locuit (ca form\u0103 de a face nedreptatea locativ\u0103 \u0219i mai vizibil\u0103), \u00een anul 2016, peste 10 familii au ob\u021binut o locuin\u021b\u0103 social\u0103, la care aveau dreptul. De\u0219i aceast\u0103 lupt\u0103 poate fi privit\u0103 ca un succes[11]<\/a>, autorit\u0103\u021bile locale \u00eentotdeauna au g\u0103sit \u0219i vor g\u0103si modalit\u0103\u021bi de a descuraja astfel de lupte \u0219i alian\u021be. Nicoleta Vi\u0219an, cea care a fost considerat\u0103 lidera acestei mi\u0219c\u0103ri, a avut foarte mult de suferit, fiind acuzat\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103 face de r\u00e2s administra\u021bia Sectorului 3 \u0219i a capitalei cu protestele \u0219i ac\u021biunile pe care le organiza. A fost intimidat\u0103 c\u0103 i se vor lua copiii, c\u0103 vor exista repercusiuni grave \u00eempotriva ei, c\u0103 nu va primi niciodat\u0103 o locuin\u021b\u0103 pentru c\u0103 este \u201e\u021biganc\u0103\u201d \u2013 lucru care \u00eentr-adev\u0103r s-a \u00eent\u00e2mplat. La 10 ani de la evacuare, familia sa \u00eenc\u0103 locuie\u0219te \u00eentr-un ad\u0103post pentru oamenii str\u0103zii.<\/p>\n

\u00centr-un sistem capitalist care permite astfel de nedrept\u0103\u021bi \u0219i chiar extrage profituri de pe urma lor, ru\u0219inea s\u0103r\u0103ciei nu trebuie s\u0103 fie a celor s\u0103raci\/e! Ru\u0219inea apar\u021bine autorit\u0103\u021bilor publice, apar\u021bine statului, apar\u021bine tuturor celor care blocheaz\u0103 solidarit\u0103\u021bi \u0219i \u0219anse egale \u0219i echitabile pentru toat\u0103 lumea, ru\u0219inea este a deciden\u021bilor care nu implementeaz\u0103 politici sociale juste \u0219i egale, ru\u0219inea este a boga\u021bilor care extrag profit din munca, s\u0103r\u0103cia, vie\u021bile celor mul\u021bi\/e.<\/p>\n

 <\/p>\n

[1]<\/a> Acest text a fost scris la \u00eenceput de 2024, pe baza unor date disponibile din 2022 sau 2023. Posibil s\u0103 aib\u0103 loc schimb\u0103ri \u00een sistemul de asisten\u021b\u0103 social\u0103 \u0219i acest venit s\u0103 fie \u00eenlocuit \u00een anii urm\u0103tori cu o alt\u0103 form\u0103 de beneficiu social.<\/p>\n

[2]<\/a> B\u0103descu, G. et al., 2022, Atitudini \u0219i valori de tip progresist \u00een Rom\u00e2nia<\/em>, studiul Funda\u021biei Friedrich Ebert.<\/p>\n

[3]<\/a> De exemplu adeverin\u021be de venit (inclusiv ajutoare sociale sau ajutor de handicap etc.), adeverin\u021b\u0103 din care s\u0103 rezulte c\u0103 nu ai datorii la utilit\u0103\u021bi \u0219i la autoritatea local\u0103, declara\u021bii notariale, solicit\u0103ri suplimentare \u00een func\u021bie de persoana la care a ajuns dosarul t\u0103u, dovada lipsei unei propriet\u0103\u021bi anterioare \u00een fiecare localitate \u00een care ai avut carte de identitate, acte ale copiilor dac\u0103 este cazul precum \u0219i \u2013 extrem de nedrept \u0219i chiar periculos \u2013 acte ale tat\u0103lui copiilor dac\u0103 nu e\u0219ti tutorele lor exclusiv, chiar dac\u0103 tat\u0103l a fost abuzator sau a disp\u0103rut demult din gospod\u0103rie.<\/p>\n

[4]<\/a> B\u0103descu, G. et al., 2022, Atitudini \u0219i valori de tip progresist \u00een Rom\u00e2nia<\/em>, studiul Funda\u021biei Friedrich Ebert.<\/p>\n

[5]<\/a> Fleck, G. et al., 2008, Come together. The inclusion and exclusion of Roma in present day Romanian society<\/em>, Secretariatul General al Guvernului \u0219i Agen\u021bia Na\u021bional\u0103 pentru Romi.<\/p>\n

[6]<\/a> Fina, S. et al., 2021, Rom\u00e2nia inegal\u0103. Disparit\u0103\u0163ile socio-economice regionale din Rom\u00e2nia<\/em>, studiul Funda\u021biei Friedrich Ebert.<\/p>\n

[7]<\/a> B\u0103descu, G. et al., 2022, Atitudini \u0219i valori de tip progresist \u00een Rom\u00e2nia<\/em>, studiul Funda\u021biei Friedrich Ebert.<\/p>\n

[8]<\/a> Zamfir, G. et al., 2019, Raport asupra evacu\u0103rilor for\u021bate din Rom\u00e2nia petrecute \u00een perioada 2008 \u2013 2017<\/em>, Blocul pentru Locuire, https:\/\/bloculpentrulocuire.ro\/2019\/04\/19\/raport-asupra-evacuarilor-fortate-2008-2017\/<\/a> accesat ianuarie 2024.<\/p>\n

[9]<\/a> Guvernul Rom\u00e2niei, 2015, Strategia Na\u021bional\u0103 pentru incluziunea cet\u0103\u021benilor rom\u00e2ni apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bii rome pentru perioada 2015-2020<\/em>, Ministerul Investi\u021biilor \u0219i Proiectelor Europene.<\/p>\n

[10]<\/a> Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, 2022, Raport cu privire la condi\u021bionarea beneficiilor de asisten\u021b\u0103 social\u0103 acordate din bugetele locale<\/em>, https:\/\/frontulcomun.ro\/raport-cu-privire-la-conditionarea-beneficiilor-de-asistenta-sociala\/<\/a> accesat ianuarie 2024.<\/p>\n

[11]<\/a> Vi\u015fan, N. et al., 2019, Jurnal din Vulturilor 50. Povestea unei lupte pentru dreptate locativ\u0103<\/em>, Editurile Hecate \u0219i IDEA.<\/p>\n

Text realizat \u00een cadrul proiectului Sustaining Civil Society in the Context of Multiple Crises: Hubs of Engagement in Central and Eastern Europe and Sweden, finan\u021bat de Foundation for Baltic and East European Studies, grant nr. 22-GP-0001.<\/span><\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Anca Nica \u0219i Ioana Florea \u00cen Rom\u00e2nia marcat\u0103 de valuri succesive de m\u0103suri de austeritate, din anii 1990 \u00eencoace, s-a construit treptat stigma social\u0103 asupra persoanelor cel mai grav afectate de aceste m\u0103suri. Discursul public dominant al ultimelor peste trei decenii a afirmat ne\u00eentrerupt c\u0103 oamenii s\u0103raci sunt responsabili \u0219i vinova\u021bi pentru propria s\u0103r\u0103cie. Astfel, s-a \u00eencercat legitimarea m\u0103surilor de austeritate \u0219i antisociale \u2013 de la privatizarea serviciilor vitale de stomatologie, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul anilor 1990, care acum au devenit at\u00e2t de scumpe \u00eenc\u00e2t pu\u021bine persoane \u0219i le mai permit, p\u00e2n\u0103 la recentele m\u0103suri de \u00eenghe\u021bare bugetar\u0103 public\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[92,161],"tags":[474,225,547,374,548,546,400,549],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11661"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11661"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11661\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11664,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11661\/revisions\/11664"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11661"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11661"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11661"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}