{"id":11157,"date":"2022-06-29T12:46:23","date_gmt":"2022-06-29T09:46:23","guid":{"rendered":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/?p=11157"},"modified":"2022-11-01T21:14:57","modified_gmt":"2022-11-01T18:14:57","slug":"chestiunea-proprietatii-1864-1938","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2022\/06\/29\/chestiunea-proprietatii-1864-1938\/","title":{"rendered":"Chestiunea propriet\u0103\u021bii (1864-1938)"},"content":{"rendered":"<p><em>Scurt\u0103 sintez\u0103 realizat\u0103 de Marius-Alexandru Dan \u00een anul 2020, \u00een cadrul proiectului <strong>Housing, social mobilisations and urban governance in Central and Eastern Europe<\/strong>, finan\u021bat de Swedish Research Council FORMAS [Grant 2016-00258]. Scopul textului este acela de a veni \u00een sprijinul activit\u0103\u021bilor <strong>Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire<\/strong>, de rezisten\u021b\u0103 la evacu\u0103rile din imobilele retrocedate.<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Situa\u021bia socio-politic\u0103 \u00een ajunul reformei agrare din 1864<\/strong><\/p>\n<p><em>Principatele Unite<\/em><\/p>\n<p>Dup\u0103 recens\u0103m\u00e2ntul efectuat \u00een anii 1859-1860, popula\u021bia Principatelor Unite num\u0103ra 3,9 milioane de locuitori; majoritatea lor, cca. 90% tr\u0103ia \u00een localit\u0103\u021bi cu caracter rural; la ora\u015fe, f\u0103r\u0103 t\u00e2rgu\u0219oarele de tip s\u0103tesc, locuia cca. 10% din popula\u0163ie. Dup\u0103 profesiuni, 71 % erau agricultori, cca. 10% me\u0219te\u0219ugari \u0219i lucr\u0103tori \u00een ateliere, 6,5 % negustori, c\u0103m\u0103tari \u0219i liberi profesioni\u0219ti, 5% func\u021bionari \u0219i clerici, restul slujba\u0219i \u0219i alte categorii. Compozi\u021bia demografic\u0103, ca \u0219i localizarea popula\u021biei, relevau o structur\u0103 agrar\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 tradi\u021bional medieval\u0103, categoriile din meserii \u0219i nego\u021b, ca \u0219i aparatul func\u021bion\u0103resc fiind relativ reduse. Regimul politic \u0219i social era de natur\u0103 feudal\u0103, puterea apar\u021binea domnitorului \u0219i boierimii; din r\u00e2ndul acestora se forma Adunarea ob\u0219teasc\u0103 \u0219i guvernul; marea majoritatea a popula\u021biei era exclus\u0103 de la drepturi politice; regimul social la sate avea la baz\u0103 raporturi feudale, \u00een care boierii erau st\u0103p\u00e2nii p\u0103m\u00e2ntului, iar \u021b\u0103ranii cl\u0103ca\u0219i, obliga\u021bi \u0219i dependen\u021bi de ace\u015ftia, fuseser\u0103 declara\u021bi \u201echiria\u0219i\u201d pe mo\u0219iile feudale, de c\u0103tre Regulamentele Organice. Primele elemente de organizare modern\u0103 au fost introduse \u00een deceniile patru-\u015fase ale secolului al XIX-lea, de c\u0103tre Regulamentele Organice \u2013 1831-1856 \u2013 \u0219i de c\u0103tre Conven\u0163ia marilor puteri europene de la Paris \u2013 1858: domnie constitu\u021bional\u0103, adunare ob\u0219teasc\u0103 cu func\u021bii legislative, separarea puterilor \u00een stat, uniformizarea financiar\u0103, precum \u0219i unele prevederi asupra libert\u0103\u021bii comer\u021bului, meseriilor, industriei. La sate, unde se realiza partea cea mai mare a produc\u021biei materiale a \u021b\u0103ri \u2013 cca. 85-90% \u2013 domina regimul agrar feudal; de\u015fi \u00een proces de erodare \u0219i sl\u0103bire, el \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103, p\u00e2n\u0103 la 1864, caracterele sale esen\u021biale.<\/p>\n<p>Pe plan social, \u00een agricultur\u0103 se reg\u0103sesc dou\u0103 clase fundamentale: boierimea (de ranguri diferite), st\u0103p\u00e2n\u0103 pe majoritatea solului \u021b\u0103rii, care reprezenta clasa feudal\u0103 dominant\u0103; boierimea de la cea mare, latifundiar\u0103, posesoare a unor mo\u0219ii de 30.000-50.000 ha, p\u00e2n\u0103 la cea mic\u0103, furniza, ca regul\u0103, slujba\u0219ii statului, de la guvern p\u00e2n\u0103 la cei de \u0163inut. \u021a\u0103r\u0103nimea cl\u0103ca\u0219\u0103 se constituia \u00een clasa social\u0103 care muncea aservit\u0103 \u0219i obligat\u0103 pe mo\u0219iile feudale.<\/p>\n<p>\u00cen zonele de coline \u0219i munte tr\u0103iau \u021b\u0103rani liberi \u2013 numi\u021bi r\u0103ze\u0219i \u0219i mo\u0219neni \u2013 nesupu\u0219i regimului feudal \u0219i reprezent\u00e2nd 20-25% din num\u0103rul total al familiilor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti; erau organiza\u021bi \u00een comunit\u0103\u021bi tradi\u021bionale \u2013 ob\u0219ti s\u0103te\u0219ti \u2013 exploat\u00e2ndu-\u0219i p\u0103m\u00e2ntul \u00een comun, \u00een dev\u0103lm\u0103\u0219ie. \u00cen secolele XIV-XV, aproape toat\u0103 \u021b\u0103r\u0103nimea era liber\u0103 \u0219i organizat\u0103 \u00een ob\u0219ti; de-a lungul veacurilor urm\u0103toare, boierii \u0219i domnitorii au aservit majoritatea \u021b\u0103r\u0103nimii, r\u0103pindu-i \u0219i p\u0103m\u00e2nturile cele mai productive.<a href=\"#_ftn1\" name=\"_ftnref1\"><sup>[1]<\/sup><\/a><\/p>\n<p>P\u0103m\u00e2ntul cultivabil al \u021b\u0103rii se afla \u00een propor\u021bie cov\u00e2r\u0219itoare \u00een posesie feudal\u0103: boierimea 63% \u0219i m\u0103n\u0103stirile 21%, \u00een total 84%; restul de cca. 16%, \u00een principal p\u0103\u0219uni, f\u00e2ne\u021be \u0219i p\u0103duri, revenea \u021b\u0103ranilor liberi-r\u0103ze\u0219i \u0219i mo\u0219neni.<\/p>\n<p>\u00cen anul 1863, statul rom\u00e2n secularizeaz\u0103, respectiv etatizeaz\u0103, averile m\u00e2n\u0103stire\u0219ti \u00eenchinate (d\u0103ruite) de boieri \u0219i domnitori rom\u00e2ni, \u00een cursul secolelor, forurilor ecleziastice grece\u0219ti de la Athos; statul intra, astfel, \u00een posesia unei mari suprafe\u021be de p\u0103m\u00e2nt (arabil, p\u0103\u0219uni, p\u0103duri), care va servi, par\u021bial, la \u00eempropriet\u0103rirea cl\u0103ca\u0219ilor la reforma agrar\u0103 din 1864.<\/p>\n<p>St\u0103p\u00e2nii feudali \u2013 boierii \u0219i m\u0103n\u0103stirile \u2013 de\u021bineau proprietatea condi\u021bionat\u0103 asupra p\u0103m\u00e2ntului agricol, p\u0103durilor \u0219i apelor, adic\u0103 erau posesori, dar\u00a0 erau obliga\u021bi s\u0103 asigure \u021b\u0103ranilor cl\u0103ca\u0219i, pe mo\u0219ii, p\u0103m\u00e2nt de ar\u0103tur\u0103, p\u0103\u0219uni, f\u00e2ne\u021be \u0219i lemne din p\u0103dure; boierii aveau dreptul la clac\u0103, la dijm\u0103 \u0219i alte sarcini impuse cl\u0103ca\u0219ilor, \u00een natur\u0103 sau \u00een bani; de asemenea, st\u0103p\u00e2nii de\u021bineau dreptul de monopol feudal pe mo\u0219iile lor la v\u00e2nzarea b\u0103uturilor alcoolice, la c\u00e2rcium\u0103, b\u0103c\u0103nie, moar\u0103, brut\u0103rie, m\u0103cel\u0103rie etc.; de obicei, acestea se arendau negustorilor \u0219i altor arenda\u0219i, procur\u00e2nd st\u0103p\u00e2nilor de mo\u0219ii venituri b\u0103ne\u0219ti \u0219i stabile. Numai boierii de rang puteau ocupa slujbele domniei; ei erau, totodat\u0103, \u0219i st\u0103p\u00e2nii satelor \u0219i t\u00e2rgurilor a\u0219ezate pe mo\u0219iile lor; satele nu erau constituite \u00een comune de tip modern \u0219i nu aveau independen\u021b\u0103 administrativ\u0103. Boierii, clerul, m\u0103n\u0103stirile \u0219i slujba\u0219ii erau privilegia\u021bi \u0219i beneficiau de scutire de impozite, d\u0103ri etc.<\/p>\n<p>\u021a\u0103ranii cl\u0103ca\u0219i, considera\u021bi, prin legiuirile agrare din anul 1851, \u201echiria\u0219i\u201d pe mo\u0219ie, se aflau \u00een dependen\u021b\u0103 de boieri \u0219i obliga\u021bi fa\u021b\u0103 de ei, prin lege, s\u0103 efectueze gratuit clac\u0103 de 18-20 zile, care se prelungea p\u00e2n\u0103 la 30-40 zile de munc\u0103 pe an, pe mo\u0219ia \u0219i la curtea boierului, \u00een condi\u0163ii hot\u0103r\u00e2te de acesta; s\u0103 dea dijm\u0103 din produsele gospod\u0103riei, 10%-15%, sau, \u00een unele cazuri, echivalentul ei \u00een bani. Dijma, darea \u00een produse de cl\u0103ca\u0219i \u2013 cereale, carne, f\u00e2n, vin, miere, br\u00e2nz\u0103, l\u00e2n\u0103, fructe etc. \u2013 era folosit\u0103 par\u021bial pentru necesit\u0103\u021bile cur\u021bii boiere\u0219ti, dar majoritatea se vindea pe pia\u021ba intern\u0103 \u0219i pe cea extern\u0103. \u021a\u0103ranii cl\u0103ca\u0219i nu posedau p\u0103m\u00e2nt, dec\u00e2t lotul casei; dar ei aveau dreptul s\u0103 cear\u0103, \u0219i st\u0103p\u00e2nul mo\u0219iei era obligat s\u0103 le dea, terenuri pentru ar\u0103tur\u0103, p\u0103\u0219une, c\u00e2t \u0219i lemn din p\u0103dure, \u00een limita prevederilor legilor; starea de cl\u0103ca\u0219 era transmisibil\u0103; copiii la majorat, \u00eentemeindu-\u0219i gospod\u0103rii, deveneau cl\u0103ca\u0219i, cu obliga\u021bii fa\u021b\u0103 de st\u0103p\u00e2n, ca \u0219i p\u0103rin\u021bii lor; cl\u0103ca\u0219ii nu erau liberi s\u0103 se mute pe alt\u0103 mo\u0219ie dec\u00e2t \u00een anumite condi\u021bii, cu asentimentul st\u0103p\u00e2nului, dar acesta putea s\u0103-i izgoneasc\u0103 de pe domeniu; ei nu puteau \u0219i nu aveau practic mijloace b\u0103ne\u0219ti s\u0103-\u0219i cumpere p\u0103m\u00e2nt, nici s\u0103 se elibereze de servitu\u021bile feudale. S\u0103tenii cl\u0103ca\u0219i datorau statului capita\u021bia \u2013 impozit personal \u2013 precum \u0219i alte forme de contribu\u021bii. \u021a\u0103r\u0103nimea dependent\u0103, ca \u0219i cea liber\u0103, se afla \u00eentr-un grad relativ de diferen\u021biere social\u0103: frunta\u0219\u0103, bogat\u0103 \u2013 o minoritate; mijloca\u0219\u0103 \u2013 majoritatea locuitorilor; \u0219i s\u0103rac\u0103 \u2013 restul, o parte important\u0103. Pe aceast\u0103 structur\u0103 se va \u00eenf\u0103ptui reforma agrar\u0103 din anul 1864.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Transilvania<\/em><\/p>\n<p>\u00cen celelalte \u201eprovincii istorice rom\u00e2ne\u0219ti\u201d, sistemul feudal \u00eembrac\u0103 forme diferite de cele din principatele rom\u00e2ne dun\u0103rene. P\u00e2n\u0103 la 1848, c\u00e2nd s-a desfiin\u021bat iob\u0103gia \u00een Transilvania, p\u0103m\u00e2ntul \u00een folosin\u021ba \u021b\u0103r\u0103nimii iobage (p\u0103m\u00e2ntul urbarial) era desp\u0103r\u021bit de cel aflat \u00een posesia nobilimii (p\u0103m\u00e2ntul alodial). \u00cen medie, loturile \u00een folosin\u021b\u0103 ale iobagilor, ini\u021bial de peste 11 ha, au ajuns, prin reducere, la 8-9 jug\u0103re, respectiv de 4-5 ha. Cea mai mare parte a \u021b\u0103r\u0103nimii dependente folosea loturi mai mici, p\u00e2n\u0103 la 3 ha. P\u0103\u0219unile \u0219i p\u0103durile, spre deosebire de situa\u0163ia din Principate, erau \u00een folosin\u021ba comun\u0103 a \u021b\u0103ranilor \u0219i nobililor. \u021a\u0103r\u0103nimea dependent\u0103 se constituie din punct de vedere istoric \u00een mai multe categorii: cea mai larg\u0103 era cea a iobagilor, posesori de cas\u0103 \u0219i curte \u0219i av\u00e2nd \u00een folosin\u021b\u0103 un lot de p\u0103m\u00e2nt arabil, numit sesie; prin mo\u0219tenire, sesiile s-au f\u0103r\u00e2mi\u021bat \u0219i diminuat; a doua categorie o reprezentau \u021b\u0103ranii f\u0103r\u0103 lot de p\u0103m\u00e2nt \u00een folosin\u021b\u0103, numi\u021bi jeleri, care fie c\u0103 luau p\u0103m\u00e2nt de la nobili, pentru lucru cu contract, fie c\u0103 lucrau \u00een gospod\u0103riile nobililor, la munci sezoniere, sau \u00een ale iobagilor \u00eenst\u0103ri\u021bi. Robota, obliga\u021bia feudal\u0103 \u00een munc\u0103, era stabilit\u0103 la 2-4 zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een func\u021bie de situa\u0163ia de iobag sau jeler \u0219i de m\u0103rimea lotului avut \u00een folosin\u021b\u0103; robota ap\u0103rea astfel mai grea dec\u00e2t claca \u00een Principate. Dijma se d\u0103dea din cereale \u0219i din vin at\u00e2t nobilului, c\u00e2t \u0219i bisericii.\u00a0 Peste obliga\u021biile extraeconomice legale c\u0103tre nobili \u0219i boieri, \u00een toate provinciile rom\u00e2ne\u0219ti se ad\u0103ugau abuzurile \u00een variate forme \u0219i alte angarale<a href=\"#_ftn2\" name=\"_ftnref2\"><sup>[2]<\/sup><\/a> impuse \u021b\u0103ranilor, ceea ce ducea la \u00eenr\u0103ut\u0103\u021birea situa\u021biei majorit\u0103\u021bii \u021b\u0103r\u0103nimii, la proteste \u0219i, uneori, r\u0103scoale \u00eempotriva regimului agrar feudal.<\/p>\n<p>Produc\u0103torul principal, \u021b\u0103ranul iobag sau cl\u0103ca\u0219, dependent \u0219i s\u0103r\u0103cit \u00een mare parte, lipsit de drepturi politice, f\u0103r\u0103 perspectiva schimb\u0103rii pozi\u0163iei sale sociale, \u00ee\u015fi pierduse, \u00een general, interesul pentru sporirea produc\u021biei \u0219i dezvoltarea gospod\u0103riei; el lucra cu mijloace de munc\u0103 rudimentare, folosite \u0219i \u00een urm\u0103 cu 2-3 secole, dar duc\u00e2nd o via\u0163\u0103 mai grea dec\u00e2t \u00eenainte. Sistemul de rela\u021bii feudale agrare, vechi de c\u00e2teva secole, \u00eentemeiat pe constr\u00e2ngerea extraeconomic\u0103<a href=\"#_ftn3\" name=\"_ftnref3\"><sup>[3]<\/sup><\/a> \u0219i pe lipsa de drepturi a majorit\u0103\u021bii popula\u021biei, devenise deci o fr\u00e2n\u0103 puternic\u0103 a produc\u021biei agricole, a dezvolt\u0103rii economice \u0219i a moderniz\u0103rii politice a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Via\u021ba rural\u0103 \u00een ajunul reformei agrare de la 1864<\/strong><\/p>\n<p>Popula\u021bia rural\u0103 cl\u0103ca\u0219\u0103 locuia \u00een sate \u0219i c\u0103tune apar\u021bin\u0103toare, \u00een majoritate, mo\u0219iilor. Organizare modern\u0103 local\u0103 comunal\u0103 nu exista. C\u0103ile de acces, drumurile \u0219i uli\u021bele, mai ales la \u0219es \u0219i \u00een zonele de colin\u0103, erau numai de p\u0103m\u00e2nt, nepietruite, f\u0103r\u0103 \u0219an\u021buri pe margine, puteau fi f\u0103cute pe oriunde; casele erau a\u0219ezate la voia s\u0103teanului, iar satele nu beneficiau de sistematizare. P\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolul al XIX-lea, \u00een special \u00een zonele de \u0219es, a\u0219ez\u0103rile cl\u0103ca\u0219ilor erau formate din locuin\u021be dispersate, f\u0103r\u0103 \u00eemprejmuiri \u0219i s\u0103diri \u2013 gr\u0103dini, vii, livezi. Dup\u0103 1830, prin diferite ac\u021biuni, se urm\u0103re\u0219te centralizarea a\u0219ez\u0103rilor \u00een sate compacte, ca o prim\u0103 m\u0103sur\u0103 de sistematizare a localit\u0103\u021bilor rurale, ceea ce s-a realizat, \u00een parte, concomitent cu diminuarea mul\u021bimii de bordeie predominante la c\u00e2mpie.<\/p>\n<p>Casele de locuit, dup\u0103 recens\u0103m\u00e2ntul din anul 1859 pentru Muntenia \u0219i Oltenia, aveau, \u00een medie, 1,5 camere; majoritatea erau construite din lemn (71%) \u0219i p\u0103m\u00e2nt (27%), iar din acestea, la c\u00e2mpie, o parte o formau bordeiele; pardoseala era f\u0103cut\u0103 din p\u0103m\u00e2nt lipit, iar acoperi\u0219ul din paie, stuf sau sc\u00e2nduri. O familie (2-8 persoane) locuia, de regul\u0103, \u00eentr-o singur\u0103 camer\u0103, care iarna constituia \u0219i buc\u0103t\u0103ria. \u00cen Banat, Transilvania \u0219i Bucovina, multe case erau construite din c\u0103r\u0103mid\u0103, piatr\u0103 \u0219i acoperite cu \u021bigl\u0103 \u0219i \u0219indril\u0103, \u00een timp ce \u00een Basarabia continu\u0103 s\u0103 fie f\u0103cute din paiant\u0103 \u0219i acoperite cu stuf \u0219i coceni, \u00een cea mai mare parte.<\/p>\n<p>Casele erau iluminate cu opai\u021be, mai rar cu lum\u00e2n\u0103ri. Pentru o parte din case, ferestrele fixe nu aveau geam, ci vezica uscat\u0103 de porc sau vit\u0103, prin care p\u0103trundea o lumina slab\u0103 \u0219i difuz\u0103; geamul de sticl\u0103 era pu\u021bin r\u0103sp\u00e2ndit la \u021bar\u0103. Mobilierul casnic se rezuma la o platform\u0103 \u00eentins\u0103 din p\u0103m\u00e2nt sau sc\u00e2nduri, cu func\u021bia de pat, pe care dormea toat\u0103 familia, apoi o mas\u0103 \u0219i c\u00e2teva scaune joase \u0219i o lada \u00een care se p\u0103strau hainele de s\u0103rb\u0103toare \u0219i alte lucruri mai bune. A doua camer\u0103, c\u00e2nd exista la gospod\u0103rii mai \u00eenzestrate, numit\u0103 \u201ecasa mare\u201d, \u201ede oaspe\u021bi\u201d, era \u00eembr\u0103cat\u0103 cu scoar\u021be, \u0219tergare, l\u0103vicere, cus\u0103turi; aici se p\u0103strau \u0219i lucrurile de zestre pentru fetele de m\u0103ritat, c\u00e2t \u0219i hainele de s\u0103rb\u0103toare ale familiei. Se g\u0103tea \u0219i se m\u00e2nca unul sau dou\u0103 feluri, de dou\u0103 sau trei ori pe zi; vasele erau de lut ars, iar lingurile de lemn. Hrana o formau, mai ales, f\u0103inoasele, m\u0103m\u0103liga apoi fasolea, cartofii, verde\u021burile, mur\u0103turile; peste 3\/4 din gospod\u0103rii aveau vaci \u0219i oi \u0219i mai consumau astfel lapte, br\u00e2nz\u0103; iar carnea provenea, \u00eendeosebi, de la porcul de Cr\u0103ciun \u0219i de la p\u0103s\u0103rile din curte; apoi fructe proaspete \u0219i uscate etc. Posturile, cu hrana vegetal\u0103, se \u021bineau cu sfin\u021benie \u0219i ajungeau la 140-185 zile pe an. Obezitatea era necunoscut\u0103 printre \u021b\u0103rani; \u00een schimb, subnutri\u021bia frecvent\u0103.<\/p>\n<p>Gospod\u0103ria \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 de r\u00e2nd cump\u0103ra pu\u021bine m\u0103rfuri, dar \u0219i vindea pu\u021bin, \u00eentruc\u00e2t cl\u0103ca\u0219ul nu dispunea de multe surplusuri; se cump\u0103ra: sare, lum\u00e2n\u0103ri, bumbac, l\u00e2n\u0103 de tors \u0219i \u021besut, unelte de fier \u0219i lemn (c\u00e2nd nu le f\u0103cea gospodarul\/gospodina), tutun, produse de b\u0103c\u0103nie (la s\u0103rb\u0103tori \u0219i praznice), alcool \u0219i vin, \u00een cazul \u00een care nu-l produceau \u00een cas\u0103. Mai t\u00e2rziu, dup\u0103 deceniile opt-nou\u0103 ale secolului al XIX-lea, chibriturile vor \u00eenlocui amnarul, iar petrolul lampant, opai\u021bul \u0219i lum\u00e2n\u0103rile. Produse industriale se cump\u0103rau mai pu\u021bin \u0219i de acestea de la me\u0219te\u0219ugari, de la t\u00e2rguri \u0219i iarmaroace, mai rar de la ora\u0219e. \u00cen cas\u0103 se \u021besea \u0219i confec\u021biona \u00eembr\u0103c\u0103minte de \u021bar\u0103, de lucru \u0219i de s\u0103rb\u0103toare, din p\u00e2nz\u0103, dimie \u2013 \u00eenvelitori, covoare, lenjerie sumar\u0103; mintenele, cojoacele etc. erau mai degrab\u0103 cump\u0103rate de la me\u0219te\u0219ugari. La sate \u00eenc\u0103 nu p\u0103trunsese portul \u201enem\u021besc\u201d sau \u201edomnesc\u201d; se purtau opinci iarna, iar vara aproape to\u021bi oamenii umblau descul\u021bi; doar \u00een zile de s\u0103rb\u0103toare, la biseric\u0103 sau la t\u00e2rg, cei maturi ap\u0103reau \u00eembr\u0103ca\u021bi \u0219i \u00eenc\u0103l\u021ba\u021bi mai bine.<\/p>\n<p>Ca institu\u021bii publice principale func\u021bionau: biserica \u0219i \u00een pu\u021bine sate mai mari, \u0219coala, cu 1-2 s\u0103li de clas\u0103; de obicei, \u00een aceea\u0219i sal\u0103, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul lucra cu cele patru clase concomitent, pe grupuri separate de \u0219colari. Frecventarea \u0219colii s-a considerat de c\u0103tre s\u0103teni, mult timp, inutil\u0103. Peste 90% din \u021b\u0103r\u0103nime era analfabet\u0103; \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul, preotul \u0219i al\u021bi c\u00e2\u021biva \u0219tiau carte; de multe ori \u0219i primarii erau analfabe\u021bi; patru decenii mai t\u00e2rziu, pe la 1900, \u00eenc\u0103 cca. 30% din primarii de la sate nu \u0219tiau carte. Activit\u0103\u021bi de cultura, divertisment se realizau la biseric\u0103, \u0219coal\u0103, c\u00e2rcium\u0103, la hore, \u0219ez\u0103tori, la b\u00e2lciuri \u0219i iarmaroace, la praznice, botezuri, nun\u021bi \u0219i \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri. Cu aceste prilejuri, se desf\u0103\u0219urau variate obiceiuri, jocuri, c\u00e2ntece religioase \u0219i laice, specifice culturii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti. Cartea, presa, cu pu\u021bine excep\u021bii, nu ajungeau la sate; biserica, c\u00e2rciuma, t\u00e2rgul \u0219i iarmaroacele constituiau surse principale de vehiculare a informa\u021biilor sociale.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Via\u021ba urban\u0103 \u00een aproximativ aceea\u0219i perioad\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen a\u0219ez\u0103rile urbane propriu-zise locuia cca. 10% din popula\u021bia \u021b\u0103rii, \u201efizionomia general\u0103 a ora\u0219elor\u201d, men\u021biona un cercet\u0103tor, \u201echiar \u0219i a celor mari era aceea a unor sate \u00eentinse\u201d. Ele aveau caracter me\u0219te\u0219ug\u0103resc-agrar, cu periferii de agricultori; una sau mai multe uli\u021be concentrau me\u0219te\u0219ugarii cu atelierele lor pe meserii, precum \u0219i negustorii pe bresle. \u00cen capitalele de jude\u021b, o parte din ora\u0219 era ocupat\u0103 de cur\u021bi boiere\u0219ti cu gr\u0103dini \u00eentinse, cu cl\u0103diri trainice \u0219i impun\u0103toare, unele adev\u0103rate palate. Cu c\u00e2teva excep\u021bii \u2013 Bucure\u0219ti, Ia\u0219i, Craiova etc. \u2013 ora\u0219ele aveau pu\u021bine str\u0103zi pietruite, \u00een afar\u0103 de cea principal\u0103; adesea uli\u021bele erau f\u0103r\u0103 trotuare, pe ele circul\u00e2nd amestecate care, c\u0103ru\u021be, c\u0103l\u0103re\u021bi, animale \u0219i oameni \u00een sensurile dorite.<\/p>\n<p>Casele, dup\u0103 statistica timpului, erau construite din zid (40%), lemn (35%) \u0219i p\u0103m\u00e2nt (25%); \u00een multe jude\u021be, mai ales de munte, \u00een construc\u021biile urbane predomina lemnul: Gorj 92%, V\u00e2lcea 75%, Muscel 88%, Arge\u0219 \u0219i D\u00e2mbovi\u021ba 66%. Din care cauz\u0103 incendiile erau frecvente \u0219i devastau cartiere \u00eentregi; dar se ref\u0103ceau repede, construc\u021biile fiind simple \u0219i, \u00een general, cu un singur nivel; 6,8% din total aveau \u0219i al doilea nivel, dar 6,4% erau beciuri \u0219i bordeie. \u00cen ora\u015fe, \u00een perioada de dinaintea reformei agrare, func\u021bionau 375 biserici \u0219i 82 \u0219coli primare \u0219i c\u00e2te un spital \u00een centrele mai mari.<\/p>\n<p>\u00cen localit\u0103\u021bile urbane, \u00een afar\u0103 de c\u00e2teva mai importante (iar\u0103\u0219i Bucure\u0219ti, Ia\u0219i, Craiova) nu se iluminau str\u0103zile; nu aveau canalizare; str\u0103zile pietruite, acolo unde erau, aveau \u00eenclina\u021bia \u00een V spre mijloc, pe unde se scurgeau apele \u0219i murd\u0103ria; nu exista instala\u021bie de ap\u0103 prin conducte, nici servicii de salubritate, dec\u00e2t \u00een c\u00e2teva centre urbane mai mari; doar c\u00e2teva servicii: sanitar cu 1-2 medici, pompieri, fanaragii, hingheri etc.; gunoaiele, adesea, se aruncau pe maidane sau \u00een r\u00e2uri. De regul\u0103, apa de uz casnic se aducea din f\u00e2nt\u00e2ni sau se c\u0103ra de la r\u00e2u; \u00een unele localit\u0103\u021bi mai mari ea se vindea pe str\u0103zi, sacale. \u00cen afar\u0103 de c\u00e2teva, ora\u0219ele vechi nu erau sistematizate, uli\u021bele \u0219erpuiau \u00eentortocheate printre case \u0219i cur\u021bi, a\u0219ezate dup\u0103 placul fiec\u0103rui proprietar.<\/p>\n<p>Capitala \u021b\u0103rii devenise, din anul 1862, ora\u0219ul Bucure\u0219ti; cuprindea 142.000 de locuitori, iar centrul s\u0103u se \u00eentindea de-a lungul r\u00e2ului D\u00e2mbovi\u021ba (2 km \u0219i pe o l\u0103\u021bime de 0,5 km). \u00cen jurul ora\u0219ului, gravitau o mul\u021bime de localit\u0103\u021bi rurale (la 2-10 km), ca satele: Izvor, Dude\u0219ti, V\u0103c\u0103re\u0219ti, Ghencea, \u0218erban Vod\u0103, Colentina, Militari, Tei, Pipera, Balta Alb\u0103, Pantelimon, etc., care, \u00een decurs de un secol \u0219i trei decenii, au fost integrate \u00een municipiul Bucure\u0219ti \u0219i au devenit cartiere ale capitalei, unele afl\u00e2ndu-se acum \u00een pozi\u021bie central\u0103.<\/p>\n<p>Iat\u0103 o foarte sumar\u0103 descriere a situa\u021biei economico-sociale, a nivelului de dezvoltare \u00eent\u00e2rziat \u0219i sc\u0103zut al Rom\u00e2niei la momentul demarajului istoric pe calea moderniz\u0103rii. Tot at\u00e2t de slabe erau \u0219i resursele materiale, umane, financiare pentru eforturile ce urmau s\u0103 fie \u00eentreprinse; al\u0103turi de lipsa voin\u021bei politice, este motivul general pentru care, cu toate reformele (cu grade diferite de radicalism), marea \u00eent\u00e2rziere \u00een dezvoltare avea s\u0103 fie, p\u00e2n\u0103 la 1945, recuperat\u0103 numai par\u021bial.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Reforma agrar\u0103 din 1864<\/strong><\/p>\n<p>Eliberarea \u021b\u0103ranilor cl\u0103ca\u0219i fusese cerut\u0103 \u00een unele documente programatice ale revolu\u021biei de la 1848. \u00cen 1863, guvernul a secularizat, trec\u00e2nd \u00een proprietatea na\u021bional\u0103 a statului rom\u00e2n, peste 2,5 milioane de ha de la m\u0103n\u0103stirile autohtone, \u00eenchinate forurilor ecleziastice grece\u0219ti, care deveniser\u0103 st\u0103p\u00e2ne, \u00een decursul secolelor, pe aproape un sfert din suprafa\u021ba \u021b\u0103rii. Aceasta a facilitat reforma agrar\u0103, peste o treime dintre \u021b\u0103rani primind loturi din p\u0103m\u00e2nturile statului. \u00centre 1862-1864, dup\u0103 \u00eendelungate dezbateri ale mai multor proiecte \u00een parlament \u0219i \u00een pres\u0103, Legea rural\u0103 de reform\u0103 agrar\u0103 s-a adoptat \u00een august 1864, printr-un act<a href=\"#_ftn4\" name=\"_ftnref4\"><sup>[4]<\/sup><\/a> de for\u0163\u0103 politic\u0103 a domnitorului A.I. Cuza, sus\u021binut de primul ministru Mihail Kog\u0103lniceanu, \u00eempotriva opozi\u021biei boierilor conservatori. Prin Legea rural\u0103, s-au desfiin\u021bat toate obliga\u021biile feudale ale cl\u0103ca\u0219ilor fa\u021b\u0103 de boieri (claca, dijma, ru\u0219feturile etc.), \u021b\u0103r\u0103nimea cl\u0103ca\u0219\u0103 fiind eliberat\u0103 de constr\u00e2ngerile extraeconomice, statu\u00e2ndu-se libertatea sa juridic\u0103. Pentru aceasta, fo\u015ftii cl\u0103ca\u0219i trebuiau s\u0103 pl\u0103teasc\u0103, timp de 15 ani, anual, \u00een raport cu starea lor social\u0103 \u2013 de frunta\u0219, mijloca\u0219 sau p\u0103lma\u0219 \u2013 sume diferite, \u00eentre 133 lei \u0219i 53 lei, care se constituiau ca fond de desp\u0103gubire pentru boieri; aceste sume se depuneau \u00een contul Comitetului de Lichidare a Obliga\u021biunilor Rurale, \u00eens\u0103rcinat s\u0103 administreze fondurile care se adunau de la fo\u015ftii cl\u0103ca\u0219i. \u00cen contul acestora, statul, \u00een anul 1865, a emis obliga\u021biuni \u00een suma nominal\u0103 de 107 milioane aur, plus dob\u00e2nda de 10% anual, cu care a pl\u0103tit desp\u0103gubirile destinate boierilor, urm\u00e2nd ca suma s\u0103 fie recuperat\u0103 \u00een 15 ani, de la \u021b\u0103ranii debitori.<\/p>\n<p>To\u021bi cl\u0103ca\u0219ii au fost \u00eempropriet\u0103ri\u021bi cu suprafe\u021be diferite de p\u0103m\u00e2nt arabil, at\u00e2t din mo\u0219iile particulare expropriate \u2013 cca. 2\/3 \u2013 c\u00e2t \u0219i din cele ale statului \u2013 1\/3, provenite din secularizarea bunurilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti. Loturile de \u00eempropriet\u0103rire variau ca m\u0103rime, \u00een func\u021bie de zona agro-geografic\u0103, provincie \u0219i disponibilit\u0103\u021bile suprafe\u021bei de 2\/3 expropriat\u0103. \u021a\u0103ranii frunta\u0219i, cu patru boi, au primit, \u00een medie, \u00eentre 5-8 ha; \u021b\u0103ranii mijloca\u0219i, cu doi boi, au fost \u00eempropriet\u0103rit, \u00een medie, cu 3-6 ha; iar p\u0103lma\u0219ii, f\u0103r\u0103 vite de munca, cu 2-3 ha. Cei care nu erau cl\u0103ca\u0219i, v\u0103duvele, orfanii, tinerii din armat\u0103 au primit p\u00e2n\u0103 la un pogon de cas\u0103 \u0219i gr\u0103din\u0103 \u00een vatra satului. Suprafa\u021ba de p\u0103m\u00e2nt s-a atribuit, astfel, dup\u0103 capacitatea de lucru a gospod\u0103riei. Pentru a \u00eempiedica pierderea de c\u0103tre \u00eempropriet\u0103ri\u021bi a p\u0103m\u00e2ntului, Legea specifica interdic\u021bia, pe timp de 30 de ani, de \u00eenstr\u0103inare a lotului primit la reform\u0103; el putea, \u00eens\u0103, s\u0103 fie v\u00e2ndut s\u0103tenilor din localitate sau comunei.<\/p>\n<p>Legea nu a prev\u0103zut \u0219i nu s-au atribuit \u021b\u0103ranilor suprafe\u021be deosebite de p\u0103\u0219uni, de islaz \u0219i f\u00e2ne\u021be, necesare hranei vitelor, ceea ce va avea urm\u0103ri grave pentru \u021b\u0103rani \u0219i hot\u0103r\u00e2toare pentru noul regim agrar. P\u00e2n\u0103 la 1879, pe baza Legii rurale, 512.000 de gospod\u0103rii au primit p\u0103m\u00e2nt \u00een suprafe\u021be de aproape 2 milioane ha; peste 112.000 de s\u0103teni au cump\u0103rat, ulterior, de la stat \u00eenc\u0103 547 mii ha. \u00cen total, \u021b\u0103ranii au devenit st\u0103p\u00e2ni pe cca. 2,5 milioane ha, iar \u00eempreun\u0103 cu p\u0103m\u00e2ntul mo\u0219negilor \u0219i r\u0103ze\u0219ilor, proprietatea mica \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 reprezenta cca. 40%, iar proprietatea mare, de toate formele, 60% din p\u0103m\u00e2nturi.<\/p>\n<p>Reforma agrar\u0103 de la mijlocul secolului al XIX-lea a produs transform\u0103ri importante \u00een via\u0163a \u021b\u0103r\u0103nimii \u0219i a \u00eentregii societ\u0103\u021bii. Ea nu poate fi redus\u0103 doar la rezolvarea problemei agrare a vechiului regim \u2013 eliberarea cl\u0103ca\u0219ilor \u0219i \u00eenzestrarea lor cu p\u0103m\u00e2nt. Printre consecin\u021bele reformei agrare se num\u0103r\u0103 urm\u0103toarele:<\/p>\n<ul>\n<li>reforma a reprezentat un moment important \u00een \u00eenl\u0103turarea regimului feudal, unul dintre obstacolele principale \u00een procesul de democratizare \u0219i modernizare a societ\u0103\u021bii;<\/li>\n<li>ea a avut un caracter de revolu\u021bie agrar\u0103, schimb\u00e2nd un regim social agrar \u2013 cel feudal \u2013 cu altul (cel mo\u0219ieresc-\u021b\u0103r\u0103nesc), care, prin reforma agrar\u0103 urm\u0103toare, de la anul 1921, se va transforma \u00een regim agrar \u021b\u0103r\u0103nesc preponderent;<\/li>\n<li>legisla\u0163ia agrar\u0103, \u00eenl\u0103tur\u00e2nd regimul feudal agrar, a a\u0219ezat raporturile sociale din agricultur\u0103 pe baza propriet\u0103\u021bii private, particulare \u0219i a muncii eliberate; \u021b\u0103r\u0103nimea cl\u0103ca\u0219\u0103, 2\/3 din popula\u021bia rural\u0103 a \u021b\u0103rii, a devenit liber\u0103 din punct de vedere social-juridic, un pas important (de\u0219i nu decisiv) \u00een democratizarea \u021b\u0103rii;<\/li>\n<li>prin aceast\u0103 reform\u0103 s-a \u00eenceput procesul de transformare pe cale extraeconomic\u0103, respectiv prin m\u0103suri legislative, de stat, a propriet\u0103\u021bii funciare \u00een mic\u0103 proprietate \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, proces continuat \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219it prin exproprierile \u0219i \u00eempropriet\u0103ririle din anii 1921 \u0219i 1945;<\/li>\n<li>Legea rural\u0103 din 1864 a pus bazele organiz\u0103rii autonome a popula\u021biei rurale, care a avut o importan\u021b\u0103 na\u021bional\u0103: constituirea comunelor moderne ca entit\u0103\u021bi administrative locale.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Proprietatea funciar\u0103 dup\u0103 reforma din 1864 \u2013 polarizare \u0219i diferen\u021biere<\/strong><\/p>\n<p>Pentru \u021b\u0103r\u0103nime, p\u0103m\u00e2ntul a constituit principalul mijloc de produc\u021bie, sursa sa de existen\u021b\u0103. Aceasta explic\u0103 \u0219i lupta secular\u0103 a \u021b\u0103r\u0103nimii dependente din feudalism de a-\u0219i redob\u00e2ndi p\u0103m\u00e2ntul care odinioar\u0103 \u00eei apar\u021binuse. Pentru latifundiari, mo\u0219iile st\u0103p\u00e2nite, principal\u0103 avere a \u021b\u0103rii atunci, constituiau baza puterii lor economice, c\u00e2t \u0219i a puterii politice \u00een stat, \u00een guverne; mo\u0219iile aduceau cele mai mari venituri dintre toate veniturile \u021b\u0103rii, form\u00e2nd bog\u0103\u021bia particular\u0103 cea mai important\u0103. Ca urmare, regimul politic al \u021b\u0103rii, p\u00e2n\u0103 la noua reform\u0103 agrar\u0103 din anul 1921, a fost predominat de interesele proprietarilor mari funciari, mai mult sau mai pu\u0163in liberali, \u0219i ale burgheziei \u00een proces de consolidare. Men\u021bion\u0103m c\u0103, \u00een terminologia istoric\u0103, st\u0103p\u00e2nii de p\u0103m\u00e2nt p\u00e2n\u0103 la reforma agrar\u0103, de regul\u0103, se denumesc boieri, iar dup\u0103 1864 marii proprietari se desemneaz\u0103 cu termenul de mo\u0219ieri.<\/p>\n<p>De\u0219i prin reformele agrare o mare parte a solului \u021b\u0103rii s-a distribuit \u021b\u0103r\u0103nimii, majoritatea suprafe\u021belor \u2013 arabile, de p\u0103\u0219uni, f\u00e2ne\u021be \u0219i de p\u0103duri au r\u0103mas \u00een posesia deplin\u0103 a marilor proprietari. \u00cen jum\u0103tate de secol, dup\u0103 reformele agrare, proprietatea funciar\u0103 rural\u0103 a evoluat \u00een c\u00e2teva direc\u021bii de baz\u0103:<\/p>\n<ol>\n<li>Proprietatea mare, latifundiar\u0103, care ajungea p\u00e2n\u0103 la 20.000-30.000 ha, \u0219i-a men\u021binut prioritatea \u00een cadrul agriculturii; o parte a ei, \u00eens\u0103, a fost transferat\u0103 de la vechii st\u0103p\u00e2ni \u00een m\u00e2na noilor proprietari \u2013 arenda\u0219i, c\u0103m\u0103tari etc. \u2013 a\u0219a zi\u0219ii \u201eciocoi noi\u201d, mai rapace dec\u00e2t vechii boieri p\u0103m\u00e2nteni \u0219i ne\u00eendur\u0103tori \u00een exploatarea \u021b\u0103r\u0103nimii.<\/li>\n<li>Proprietatea mic\u0103, \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, a suferit prefaceri \u00eensemnate rezultate din procesul general de diferen\u021biere:<\/li>\n<\/ol>\n<ul>\n<li>f\u0103r\u00e2mi\u021barea loturilor primite la \u00eempropriet\u0103rire, din cauza cre\u0219terii de peste dou\u0103 ori a popula\u021biei rurale; deci prin mo\u0219tenire, c\u00e2t \u0219i datorit\u0103 s\u0103r\u0103cirii unei p\u0103r\u021bi a \u021b\u0103r\u0103nimii;<\/li>\n<li>pierderea p\u0103m\u00e2ntului, din diferite motive, de c\u0103tre unele categorii de plugari, proletarizarea lor;<\/li>\n<li>dizolvarea marii p\u0103r\u021bi a ob\u0219tilor de mo\u0219neni \u0219i r\u0103ze\u0219i;<\/li>\n<li>\u00eenceputul acumul\u0103rii de p\u0103m\u00e2nt, a \u00eembog\u0103\u021birii unei categorii \u00eenst\u0103rite la sate; apari\u021bia unei propriet\u0103\u021bi mijlocii cu suprafe\u021be de 50-100 ha, acumulate \u00een principal de la mo\u0219ieri; noile categorii de proprietari mijlocii erau reprezentate, de regul\u0103, de c\u00e2rciumari, comercian\u021bi, c\u0103m\u0103tari, arenda\u0219i, fiind denumit\u0103 \u00een literatura timpului \u201elipitorile satelor\u201d; aceast\u0103 categorie, cea mai mic\u0103, posed\u00e2nd de la 10-15 ha la 50-100 ha, va forma elementele principale ale capitalismului rural rom\u00e2nesc, care se vor dezvolta, \u00eens\u0103, lent.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Suprafa\u021ba cultivabil\u0103 (arabil\u0103, de f\u00e2ne\u021be, livezi \u0219i vii) a Rom\u00e2niei la \u00eenceputul secolului al XX-lea, se estima la cca. 8 milioane ha \u0219i se distribuia, pe categorii de propriet\u0103\u021bi, astfel:<\/p>\n<table width=\"0\">\n<tbody>\n<tr>\n<td rowspan=\"2\" width=\"107\">Categoria de<\/p>\n<p>m\u0103rime<\/td>\n<td colspan=\"2\" width=\"214\">Propriet\u0103\u021bi<\/td>\n<td colspan=\"2\" width=\"214\">Suprafa\u021b\u0103<\/td>\n<td rowspan=\"2\" width=\"107\">Suprafa\u021b\u0103 medie ha<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"107\">Num\u0103r<\/td>\n<td width=\"107\">%<\/td>\n<td width=\"107\">Hectare<\/td>\n<td width=\"107\">%<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"107\"><strong>Total<\/strong><\/td>\n<td width=\"107\"><strong>965 047<\/strong><\/td>\n<td width=\"107\"><strong>100<\/strong><\/td>\n<td width=\"107\"><strong>7 826 796<\/strong><\/td>\n<td width=\"107\"><strong>100<\/strong><\/td>\n<td width=\"107\"><strong>8,11<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"107\">p\u00e2n\u0103 la 10 ha<\/td>\n<td width=\"107\">920 939<\/td>\n<td width=\"107\">95,43%<\/td>\n<td width=\"107\">3 153 645<\/td>\n<td width=\"107\">40,29%<\/td>\n<td width=\"107\">3,42<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"107\">10-50 ha<\/td>\n<td width=\"107\">36 318<\/td>\n<td width=\"107\">3,76%<\/td>\n<td width=\"107\">\u00a0\u00a0\u00a0 695 953<\/td>\n<td width=\"107\">8,89%<\/td>\n<td width=\"107\">19,16<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"107\">50-100 ha<\/td>\n<td width=\"107\">2 405<\/td>\n<td width=\"107\">0,25%<\/td>\n<td width=\"107\">\u00a0\u00a0\u00a0 166 847<\/td>\n<td width=\"107\">2,13%<\/td>\n<td width=\"107\">69,38<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"107\">100-500 ha<\/td>\n<td width=\"107\">3 314<\/td>\n<td width=\"107\">0,34%<\/td>\n<td width=\"107\">\u00a0\u00a0\u00a0 816 385<\/td>\n<td width=\"107\">10,43%<\/td>\n<td width=\"107\">246,34<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"107\">peste 500 ha<\/td>\n<td width=\"107\">2 071<\/td>\n<td width=\"107\">0,21%<\/td>\n<td width=\"107\">2 993 966<\/td>\n<td width=\"107\">38,25%<\/td>\n<td width=\"107\">1 445, 66<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p><em>(Proprietatea funciar\u0103 cultivabil\u0103, pe categorii de m\u0103rime, dup\u0103 num\u0103r de propriet\u0103\u021bi \u0219i suprafa\u021b\u0103, \u00een anul 1905)<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Dac\u0103 la p\u0103m\u00e2ntul cultivat se adaug\u0103 \u0219i p\u0103durile, de cca. 2 milioane ha, r\u0103mase marii propriet\u0103\u021bi, reiese c\u0103 majoritatea solului productiv al \u021b\u0103rii \u2013 63% \u2013 se afla \u00een posesia a cca. 5000 de proprietari latifundiari, \u00een vreme ce \u021b\u0103r\u0103nimea, de aproape un milion de gospod\u0103rii, dispunea de mai pu\u021bin de dou\u0103 cincimi. Dispropor\u021bia evident\u0103, ca \u0219i insuficien\u021ba p\u0103m\u00e2ntului pentru o mare parte din \u021b\u0103rani \u0219i agravarea \u00eenvoielilor agricole vor genera aspre contradic\u021bii, r\u0103scoale \u0219i, \u00een final, o nou\u0103 \u00eempropriet\u0103rire a s\u0103tenilor, \u00een anul 1921. Structura propriet\u0103\u021bii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, la r\u00e2ndul ei, marcheaz\u0103 o diferen\u021biere \u0219i stratificare economic\u0103 intern\u0103 mai ad\u00e2nc\u0103 dec\u00e2t cu jum\u0103tate de secol \u00een urm\u0103:<\/p>\n<table width=\"0\">\n<tbody>\n<tr>\n<td rowspan=\"2\" width=\"107\">Categoria de<\/p>\n<p>M\u0103rime<\/td>\n<td colspan=\"2\" width=\"214\">Propriet\u0103\u021bi<\/td>\n<td colspan=\"2\" width=\"214\">Suprafa\u021b\u0103<\/td>\n<td rowspan=\"2\" width=\"107\">Suprafa\u021b\u0103 medie-ha<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"107\">Num\u0103r<\/td>\n<td width=\"107\">%<\/td>\n<td width=\"107\">Hectare<\/td>\n<td width=\"107\">%<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"107\">F\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2nt<\/td>\n<td width=\"107\">300 000<\/td>\n<td width=\"107\">25<\/td>\n<td width=\"107\">0<\/td>\n<td width=\"107\">0<\/td>\n<td width=\"107\">0<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"107\">0,1\u20132 ha<\/td>\n<td width=\"107\">291 771<\/td>\n<td width=\"107\">24<\/td>\n<td width=\"107\">336 212<\/td>\n<td width=\"107\">11<\/td>\n<td width=\"107\">1,2<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"107\">2-3 ha<\/td>\n<td width=\"107\">131 630<\/td>\n<td width=\"107\">11<\/td>\n<td width=\"107\">337 000<\/td>\n<td width=\"107\">11<\/td>\n<td width=\"107\">2,6<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"107\">3-5 ha<\/td>\n<td width=\"107\">321 163<\/td>\n<td width=\"107\">26<\/td>\n<td width=\"107\">1 342 997<\/td>\n<td width=\"107\">43<\/td>\n<td width=\"107\">4,2<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"107\">5-10 ha<\/td>\n<td width=\"107\">176 375<\/td>\n<td width=\"107\">14<\/td>\n<td width=\"107\">1 137 436<\/td>\n<td width=\"107\">36<\/td>\n<td width=\"107\">6,4<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"107\"><strong>Total<\/strong><\/td>\n<td width=\"107\"><strong>1 220 939<\/strong><\/td>\n<td width=\"107\"><strong>100<\/strong><\/td>\n<td width=\"107\"><strong>3 153 645<\/strong><\/td>\n<td width=\"107\"><strong>100<\/strong><\/td>\n<td width=\"107\"><strong>2,6<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p><em>(Proprietatea funciar\u0103 cultivabil\u0103, mic\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, pe categorii de contribuabili, \u00een anul 1896)<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen timp de patru decenii, s-a ajuns ca gospod\u0103riile f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2nt (cca. 25%) \u0219i cu suprafe\u021be insuficiente pentru procurarea hranei (cca. 24%), s\u0103 reprezinte aproape jum\u0103tate din totalul gospod\u0103riilor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti; speciali\u0219tii apreciau c\u0103 \u00eentinderea minim\u0103 pentru existen\u021b\u0103 a unei gospod\u0103rii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti era de 4-5 ha, ceea ce corespundea cu mai pu\u021bin de 40% din totalul gospod\u0103riilor (cele \u00eentre 3-10 ha). Despre aceast\u0103 situa\u021bie, economistul G.D. Creang\u0103 afirma c\u0103: \u201eA\u0219a se explic\u0103 dependen\u021ba absolut\u0103 a \u021b\u0103ranilor fa\u021b\u0103 de proprietari \u0219i arenda\u0219i; \u021b\u0103ranii trebuiau s\u0103-\u0219i amaneteze bra\u021bele de munc\u0103 din timpul iernii pentru anotimpurile de lucru viitoare, spre a putea acoperi lipsa de hran\u0103; ei sunt nevoi\u021bi s\u0103 se supun\u0103 condi\u021biilor, oricare ar fi ele, pentru a lua p\u0103m\u00e2nt \u00een arend\u0103, a-\u0219i completa nutrimentul \u0219i a-\u0219i satisface alte trebuin\u021be neap\u0103rate\u201d. Situa\u021bia, spune autorul, nu se va schimba \u201ec\u00e2t timp va sta fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, sub imperiul a\u0219a-zisei libere concuren\u021be, cel puternic \u00een fa\u021ba celui slab, proprietarul \u0219i \u021b\u0103ranul care nu are nici un mijloc de sc\u0103pare, nu-\u0219i poate g\u0103si nici o alt\u0103 ocupa\u021bie \u0219i \u00ee\u0219i vede existen\u021ba periclitat\u0103 [\u2026] el este silit s\u0103 primeasc\u0103 orice condi\u021bii i s-ar cere de c\u0103tre proprietari \u0219i arenda\u0219i\u201d.<\/p>\n<p>Diferen\u021bierea propriet\u0103\u021bii rurale a fost, \u00eens\u0103, unilateral\u0103; a predominat latura s\u0103r\u0103cirii \u00een mas\u0103 a \u021b\u0103r\u0103nimii; nu s-a produs dezvoltarea, \u00een aceea\u015fi m\u0103sura, a gospod\u0103riilor \u00eenst\u0103rite, capabile de acumulare, de investi\u021bii menite s\u0103 conduc\u0103 la modernizarea activit\u0103\u021bii agricole, de ofert\u0103 de m\u0103rfuri agroalimentare. Aceast\u0103 categorie poseda abia 11% din suprafa\u021ba cultivat\u0103.<\/p>\n<p>Aceea\u0219i stare de polarizare, \u00eentre marea \u0219i mica proprietate funciar\u0103, exista \u0219i \u00een provinciile cu o important\u0103 popula\u021bie rom\u00e2neasc\u0103, dar care se aflau \u00een componen\u021ba altor state. \u00cen Transilvania, gospod\u0103riile cu p\u0103m\u00e2nt p\u00e2n\u0103 la 5,7 ha formau 71 % din total, dar posedau numai 18% din suprafa\u021b\u0103, \u00een vreme ce marea proprietate, cu peste 115 ha, de\u021binea 37% din p\u0103m\u00e2ntul cultivabil. \u00cen Bucovina \u0219i Basarabia marea proprietate particular\u0103 \u0219i public\u0103 de\u021bineau majoritatea suprafe\u021belor agricole \u0219i forestiere.<\/p>\n<p>Procesul de polarizare a p\u0103m\u00e2ntului se afla \u00eentr-un stadiu avansat: pe de o parte, milioane de \u021b\u0103rani cu p\u0103m\u00e2nt pu\u0163in \u0219i f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2nt; de cealalt\u0103 parte, c\u00e2teva mii de latifundiari de\u021bin\u0103tori ai majorit\u0103\u021bii solului cultivabil; aceasta genera acute contradic\u021bii sociale. La \u00eenceputul secolului al XX-lea, problema agrar\u0103 devenise din nou, ca la mijlocul secolului al XIX-lea, de mare gravitate \u0219i s-a manifestat \u00een Rom\u00e2nia prin evenimentele tragice ale anului 1907. Problema agrar\u0103 a acestei perioade nu se reducea, cum apare uneori \u00een lucr\u0103rile istorice, numai la lipsa sau insuficien\u021ba p\u0103m\u00e2ntului \u00een proprietate. Ea \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a \u00eentregul ansamblu al raporturilor sociale rurale: \u0219i cele de proprietate, \u0219i de nedreapta reparti\u021bie a produselor muncii, de estorcare \u0219i abuzuri, lipsa de drepturi, comportamentul discre\u021bionar al mo\u0219ierilor, arenda\u0219ilor \u0219i autorit\u0103\u021bilor fa\u021b\u0103 de \u021b\u0103r\u0103nime, \u00eenapoierea material\u0103 \u0219i cultural\u0103 a acesteia etc. toate, fie generate, fie amplificate de regimul agrar.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Regimul agrar \u00een perioada de dup\u0103 1864<\/strong><\/p>\n<p>Regimul agrar din Rom\u00e2nia, de dup\u0103 anul 1864, se refer\u0103 la legisla\u021bia \u0219i normele de organizare, la practicile promovate \u00een raporturile de munc\u0103 \u0219i reparti\u021bie din agricultur\u0103, dintre marii proprietari, arenda\u0219ii lor, pe de o parte, \u0219i \u021b\u0103rani, de cealalt\u0103 parte. Baza social\u0103 \u0219i juridic\u0103 o formau <strong>\u00eenvoielile agricole<\/strong>, contractele de munc\u0103 \u00eencheiate \u00eentre cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi.<\/p>\n<p>Regimul agrar a fost produsul inevitabil al condi\u021biilor economico-sociale din agricultura de dinainte \u0219i de dup\u0103 reforma agrar\u0103. Ca dimensiune \u0219i cuprindere \u0219i ca tip de raporturi sociale \u0219i consecin\u021be, acest regim a fost mai rar \u00eent\u00e2lnit \u00een Europa secolului al XIX-lea. \u00cen \u021b\u0103rile Europei Occidentale, desfiin\u021barea iob\u0103giei \u0219i acumularea primitiv\u0103 a capitalului au condus, \u00een 1-2 secole, la formarea unei structuri clasice cu trei componente a raporturilor agrare, pe marea exploata\u021bie agricol\u0103: marii proprietari funciari \u2013 de\u021bin\u0103torii p\u0103m\u00e2ntului; arenda\u0219ii \u2013 capitali\u0219ti, agrarieni sau fermieri \u2013 care arendeaz\u0103 p\u0103m\u00e2ntul de la proprietarii funciari, investesc capital \u00een mijloace de munc\u0103 \u0219i salarii \u0219i organizeaz\u0103 procesul de produc\u021bie, de exploatare agricol\u0103, pentru a vinde produc\u021bia la pia\u021b\u0103; lucr\u0103torii agricoli salaria\u021bi care, neav\u00e2nd alte mijloace de existen\u021b\u0103, se angajeaz\u0103 pentru salariu s\u0103 munceasc\u0103 la arenda\u0219i. La r\u00e2ndul s\u0103u, mica gospod\u0103rie \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 s-a transformat treptat: o parte redus\u0103, \u00een ferme agricole moderne, produc\u0103toare de m\u0103rfuri pentru pia\u021b\u0103; alta, pierz\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul, s-a dizolvat, oferind o mas\u0103 mare de lucr\u0103tori salaria\u021bi agricol, pentru fermele mai mari sau planta\u021biile \u0219i exploata\u021biile capitaliste. Acestea sunt, expuse simplificat, condi\u021biile \u0219i structurile agricole capitaliste \u00eenf\u0103ptuite \u00een c\u00e2teva secole.<\/p>\n<p>\u00cen Rom\u00e2nia, dup\u0103 1864, nu puteau exista asemenea condi\u021bii pentru ca agricultura s\u0103 evolueze direct pe cale capitalist\u0103: nu existau micii capitali\u0219ti pentru investi\u021bii agricole pe mo\u0219ii, nici lucr\u0103tori salaria\u021bi suficien\u021bi \u2013 \u021b\u0103ranii primiser\u0103 p\u0103m\u00e2nt \u0219i aveau propria gospod\u0103rie. Produc\u021bia agricol\u0103, \u00eenainte de reforma agrar\u0103, a func\u021bionat pe baza mecanismului feudal; boierii, st\u0103p\u00e2nii p\u0103m\u00e2ntului, de obicei, dispuneau de un inventar redus de lucru \u0219i nu foloseau dec\u00e2t rar lucr\u0103tori agricoli salaria\u021bi. \u00cen schimb, ei \u00eei obligau pe \u021b\u0103ranii cl\u0103ca\u0219i, care posedau vite, unelte agricole \u0219i bra\u021be de munc\u0103, s\u0103 presteze munc\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul boieresc; totodat\u0103, \u00een virtutea condi\u021biilor feudale, cl\u0103ca\u0219ii primeau spre folosin\u021b\u0103 de la st\u0103p\u00e2ni o suprafa\u021b\u0103 de p\u0103m\u00e2nt arabil, p\u0103\u0219une, f\u00e2ne\u021be, din produsele c\u0103reia d\u0103deau dijm\u0103 (zeciuiala).<\/p>\n<p>\u021a\u0103ranii cu mai multe bra\u021be de munc\u0103 \u00een gospod\u0103rie \u0219i mai multe vite puteau cere st\u0103p\u00e2nilor suprafe\u021be suplimentare de p\u0103m\u00e2nt de lucru, numite prisoase, pentru care \u00eencheiau cu boierii \u00eenvoieli, angaj\u00e2ndu-se s\u0103 le fac\u0103, \u00een schimb, zile de munc\u0103 pe mo\u0219ie \u0219i s\u0103 le dea dijme. \u00cenvoielile agricole \u00eentre boieri, arenda\u0219ii lor \u0219i \u021b\u0103rani s-au practicat, deci, \u00eenainte de reforma agrar\u0103, dar pe scar\u0103 mai redus\u0103 (\u0219i erau reglementate de legiuirile agrare anterioare). Mecanismul rela\u021biilor feudale agricole avea astfel la baz\u0103 leg\u0103turi de interdependen\u021b\u0103 \u0219i \u201ecomplementaritate\u201d, impuse astfel de puterea feudal\u0103, \u00eembin\u00e2nd obiectul muncii \u2013 p\u0103m\u00e2ntul apar\u021bin\u00e2nd boierilor \u2013 \u0219i mijloacele de munc\u0103, vite, unelte, care etc., \u0219i bra\u021bele de munc\u0103 apar\u021bin\u00e2nd cl\u0103ca\u0219ilor. Numai \u00eembinarea acestora, \u00eentr-o anumit\u0103 rela\u021bie obligatorie, prin constr\u00e2ngere extraeconomic\u0103, punea \u00een func\u021biune procesul de produc\u021bie.<\/p>\n<p>Reforma agrar\u0103 de la 1864, prin separarea propriet\u0103\u021bii asupra p\u0103m\u00e2ntului, prin statuarea propriet\u0103\u021bii libere, private, prin eliberarea \u021b\u0103ranilor de obliga\u021biile feudale, a rupt sistemul de leg\u0103turi func\u021bionale feudale \u00eentre cele dou\u0103 clase, care asigura articularea factorilor de produc\u021bie \u0219i desf\u0103\u0219urarea produc\u021biei sociale. Aceast\u0103 ruptur\u0103 amenin\u021ba cu dezorganizarea marii produc\u021bii agricole, cu paralizarea ei. Marii proprietari au r\u0103mas cu 2\/3 din p\u0103m\u00e2ntul \u021b\u0103rii, dar nu dispuneau de capitaluri b\u0103ne\u0219ti, nici suficiente vite, unelte agricole, nici de bra\u021be de munc\u0103 necesare, ca s\u0103 cultive mo\u0219iile: o pare din \u021b\u0103ranii elibera\u021bi \u0219i \u00eempropriet\u0103ri\u021bi cu p\u0103m\u00e2nt, posed\u00e2nd vite de munc\u0103, unelte \u0219i bra\u021be de lucru, puteau s\u0103-\u0219i duc\u0103 autonom gospod\u0103ria; o alt\u0103 parte poseda p\u0103m\u00e2nt insuficient sau nu avea deloc; iar toat\u0103 \u021b\u0103r\u0103nimea, fost\u0103 cl\u0103ca\u0219\u0103, nu avea \u00een proprietate p\u0103\u0219uni \u0219i f\u00e2ne\u021be pentru hrana vitelor.<\/p>\n<p>Solu\u021bia imediat\u0103 a fost una singur\u0103: s\u0103 se revin\u0103 la sistemul \u201ecomplementar\u201d anterior, cunoscut \u0219i practicat, de \u201ecooperare\u201d dintre \u021b\u0103rani \u0219i mo\u0219ieri, dar \u00een alte forme \u0219i dictat de noile condi\u021bii juridice. Aceast\u0103 solu\u021bie s-a aplicat din ini\u021biativa marilor proprietari, vital interesa\u021bi s\u0103 nu le r\u0103m\u00e2n\u0103 mo\u0219iile nelucrate. Ea a fost ridicat\u0103 la rangul de problem\u0103 de interes na\u021bional \u0219i promovat\u0103 printr-o legisla\u021bie special\u0103, deasupra legilor de baz\u0103 ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n<p>\u00cen 1866, la doi ani dup\u0103 reforma agrar\u0103, ani consecutivi de secet\u0103, ce au \u00eenglodat \u021b\u0103r\u0103nimea \u00een datorii \u0219i nevoi, se adopt\u0103 Legea tocmelilor agricole, ca baz\u0103 juridic\u0103 a viitorului regim agrar. P\u00e2n\u0103 la 1907, s-au promulgat \u0219i alte legi asem\u0103n\u0103toare, li s-au f\u0103cut modific\u0103ri, dar esen\u021ba a r\u0103mas aceea\u0219i.<\/p>\n<p>\u00cen ce const\u0103 necesitatea \u0219i mecanismul \u00eenvoielilor agricole? Pentru nevoile lor de p\u0103m\u00e2nt arabil, de islaz \u0219i f\u00e2ne\u021be, de produse agricole \u00een anii de foamete, de bani, credite etc., \u021b\u0103ranii apelau la mo\u0219ieri \u0219i arenda\u0219i; ace\u0219tia le satisf\u0103ceau cererile, \u00eens\u0103 le impuneau, \u00een schimb, s\u0103 presteze munc\u0103 pe mo\u0219ii \u00een condi\u021bii dictate de ei; tranzac\u021biile se conveneau \u00een contracte de \u00eenvoieli; p\u0103m\u00e2ntul arendat de \u021b\u0103rani era lucrat \u00een dijm\u0103, era pl\u0103tit \u00een munc\u0103, produse sau bani; datoriile pentru islaz, credite etc. ei le pl\u0103teau tot \u00een zile de munc\u0103, necesare cultiv\u0103rii mo\u0219iilor, sau \u00een bani.<\/p>\n<p>Contractele de \u00eenvoial\u0103 se \u00eencheiau verbal sau \u00een scris, \u00eentre marii proprietari sau arenda\u0219ii mo\u0219iilor \u0219i grupuri de \u021b\u0103rani \u00eenvoi\u021bi sau sate \u00eentregi pe termene p\u00e2n\u0103 la 5 ani, cu prelungiri. Povara \u0219i gravitatea contractelor consta \u00een prevederi adesea \u00eenrobitoare impuse \u021b\u0103ranilor \u00eenvoi\u021bi \u0219i acceptate de ace\u0219tia, pentru c\u0103 nu aveau alt\u0103 solu\u021bie. Pre\u021bul zilelor de munc\u0103 era socotit de mo\u0219ieri la nivel sc\u0103zut; datoriile \u0219i dob\u00e2nzile la ele cre\u0219teau \u0219i \u00eenvoi\u021bii r\u0103m\u00e2neau mereu datori mo\u0219ierilor, de la un an la altul, \u0219i obliga\u021bi s\u0103 fac\u0103 noi zile munc\u0103; contractele de \u00eenvoieli, de regul\u0103 \u00eenainte de expirare, se re\u00eennoiau pentru o nou\u0103 perioad\u0103, continu\u00e2ndu-se, astfel, angajarea \u00eenvoi\u021bilor, pe durate de timp foarte lungi, la mo\u0219ie \u0219i \u00een condi\u021bii tot mai grele. \u00cen acest fel, fiecare proprietar \u0219i arenda\u0219 \u00ee\u0219i asigura, din start, pe o perioada ce c\u00e2\u0163iva ani, munca \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, cu mijloacele de lucru pentru cultivarea mo\u0219iei; contractele prevedeau ca \u00eenvoi\u021bii s\u0103 execute \u00eent\u00e2i lucr\u0103rile pe p\u0103m\u00e2ntul proprietarilor de p\u0103m\u00e2nt\/arenda\u0219ilor; numai \u00een timpul r\u0103mas liber puteau s\u0103-\u0219i munceasc\u0103 ogorul propriu, \u00eent\u00e2rziere ce d\u0103una produc\u021biei agricole \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti.<\/p>\n<p>Legea \u00eenvoielilor agricole ap\u0103rea ca o lege excep\u021bional\u0103, calificat\u0103 de mul\u021bi autori anticonstitu\u021bional\u0103, \u00eentruc\u00e2t toate ne\u00een\u021belegerile rezultate din \u00eenvoieli nu urmau calea juridic\u0103, normal\u0103, la instan\u021be de judecat\u0103, cu aplicarea dreptului comun, ci erau \u201erezolvate\u201d de organele administra\u021biei locale; primarul era prima \u0219i ultima instan\u021b\u0103 care decidea, iar acesta se afla, practic, la dispozi\u021bia proprietarului \u0219i arenda\u0219ului, \u00eenvoi\u021bii neput\u00e2ndu-\u0219i afla dreptatea. Legea prevedea scoaterea cu for\u021ba a \u021b\u0103ranilor \u00eenvoi\u021bi la lucru, pentru executarea sarcinilor din contracte, iar la nevoie interveneau jandarmeria \u0219i armata s\u0103-i determine.<\/p>\n<p>Drepturile politice trunchiate ale \u021b\u0103r\u0103nimii (votul cenzitar, \u00een care un aleg\u0103tor \u021b\u0103ran dispunea doar de 1\/50 parte din votul unui aleg\u0103tor obi\u0219nuit), analfabetismul de mas\u0103 (70-80% dintre \u021b\u0103rani), necunoa\u0219terea legilor, corup\u021bia organelor locale, pe de o parte, \u0219i puterea discre\u021bionar\u0103 a mo\u0219ierilor \u0219i a marilor arenda\u0219i asupra satelor, pe de alta, au generat abuzuri ne\u00eengr\u0103dite. Acestea au \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bit de doua-trei ori mai mult condi\u0163iile de munc\u0103 \u0219i exploatarea \u021b\u0103r\u0103nimii \u00eenvoite, \u00een raport cu prevederile Legii \u00eenvoielilor agricole: zile mai multe de lucru dec\u00e2t \u00een contracte, m\u0103sur\u0103tori false la p\u0103m\u00e2ntul arendat, \u00eenc\u0103rcarea datoriilor din contracte, la care se ad\u0103ugau numeroase pedepse, confiscarea bunurilor, animalelor, b\u0103taia pentru \u021b\u0103ranii nesupu\u0219i etc.<\/p>\n<p>De-a lungul celor 5 decenii de domnie a regimului \u00eenvoielilor agricole, contractele au modificat condi\u021biile \u00een defavoarea \u021b\u0103r\u0103nimii: munca prestat\u0103 de \u021b\u0103rani era socotit\u0103 la pre\u021buri mici, \u00eens\u0103 arenda p\u0103m\u00e2ntului, dijma luat\u0103 de proprietari \u0219i arenda\u0219i se afla \u00een cre\u0219tere.<\/p>\n<p>Din anchetele \u00eentreprinse \u00een anul 1907 reiese c\u0103, \u00eentr-o perioad\u0103 de 37 de ani (1870-1906), pre\u021bul zilei de munc\u0103 socotit \u021b\u0103ranilor a crescut doar de la 0,98 lei la 1,33 lei, \u00een vreme ce arenda p\u0103m\u00e2ntului, pl\u0103tit\u0103 de \u021b\u0103rani mo\u0219ierilor \u00een munc\u0103, produse sau bani, a fost sporit\u0103, \u00een medie, de la 18-20 lei\/ha la 40-60 lei\/ha; dijma dat\u0103 de \u021b\u0103rani, la 1864, se socotea, \u00een medie 10%, iar \u00een 1907 ajungea la 50-60%, deci a devenit de 5-6 ori mai mare. Extorcarea \u021b\u0103r\u0103nimii \u00eenvoite a condus la s\u0103r\u0103cirea unei mari p\u0103r\u021bi a acesteia, la pierderea p\u0103m\u00e2ntului \u0219i la \u00eenr\u0103ut\u0103\u021birea condi\u021biilor de via\u021b\u0103, la unele categorii chiar mai mult dec\u00e2t \u00een vechiul regim feudal.<\/p>\n<p>S-a estimat c\u0103, \u00een jum\u0103tate de secol, treptat, au intrat \u00een sistemul \u00eenvoielilor agricole 50-60% din totalul gospod\u0103riilor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti. Restul gospod\u0103riilor, majoritatea de la coline \u0219i de la munte, \u0219i unele mai \u00eenst\u0103rite de la c\u00e2mpie, \u0219i-au desf\u0103\u0219urat activitatea \u00een afara leg\u0103turilor directe \u0219i a consecin\u021belor regimului agrar mo\u0219ieresc; situa\u021bia lor a fost relativ mai bun\u0103 \u0219i ele au realizat un anumit progres.<\/p>\n<p>Un factor agravant al raporturilor agrare l-a constituit marea arend\u0103\u0219ie speculativ\u0103. Latifundiile, \u00een propor\u021bie de 50-70%, erau luate \u00een arend\u0103 de mari arenda\u0219i<a href=\"#_ftn5\" name=\"_ftnref5\"><sup>[5]<\/sup><\/a>, astfel c\u0103 \u021b\u0103r\u0103nimea, de fapt, era supus\u0103, \u00een principal, exploat\u0103rii directe a acestora; \u00een majoritate, ei nu f\u0103ceau investi\u021bii, ci practicau acela\u0219i sistem de \u00eenvoieli pentru lucrarea p\u0103m\u00e2ntului cu munca \u0219i inventarul \u021b\u0103r\u0103nesc, dar condi\u0163iile impuse deveneau mult mai grele; contractele de \u00eenvoial\u0103 de la \u00eenceputul secolului al XX-lea arat\u0103 c\u0103 arenda\u0219ii \u00eenchiriau mo\u0219iile de la marii proprietari cu 20-30 lei ha anual \u0219i le subarendau la \u021b\u0103rani cu 50-60 lei ha, dubl\u00e2nd sau tripl\u00e2nd venitul lor \u0219i exploatarea \u021b\u0103r\u0103nimii.<\/p>\n<p>S-au format chiar asocia\u021bii de arenda\u0219i, numite de presa vremii, pentru caracterul lor monopolizant, \u201etrusturi arend\u0103\u0219e\u0219ti\u201d, care au ajuns s\u0103 ia \u00een arend\u0103, de la marii proprietari, zeci de mo\u0219ii, \u00een suprafa\u021b\u0103 de 150.000-270.000 ha, pe teritoriul c\u00e2torva jude\u021be, cum a fost cazul \u00een Moldova. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, \u021b\u0103r\u0103nimea \u00een nevoie se putea \u00eenvoi numai cu arenda\u0219ii, \u00een condi\u0163ii mult mai grele dec\u00e2t cu mo\u0219ierii. Din r\u00e2ndurile lor, arenda\u0219ii \u00eembog\u0103\u021bi\u021bi au devenit apoi mari proprietari, cump\u0103r\u00e2nd mo\u0219ii, iar al\u0163ii s-au transformat \u00een capitali\u0219ti agrarieni, care utilizau capitaluri \u0219i lucr\u0103tori salaria\u021bi pe mo\u0219iile lor sau \u00een industriile agricole.<\/p>\n<p>Dup\u0103 r\u0103scoalele din anul 1907, \u00een urma unei legisla\u021bii promovate pentru a relaxa implicarea \u021b\u0103r\u0103nimii \u00eenvoite \u0219i a controla raporturile dintre marea proprietate \u0219i s\u0103teni, regimul agrar devine mai suportabil; \u00eentre 1907 \u0219i 1916, situa\u0163ia economic\u0103 a majorit\u0103\u021bii \u021b\u0103ranilor a cunoscut o mic\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire.<\/p>\n<p>Acest regim agrar a primit variate denumiri ca:\u00a0 \u201emo\u0219ieresc\u201d, \u201esemifeudal\u201d, \u201esemiiobag\u201d, sau direct \u201eiobag\u201d, \u201er\u0103m\u0103\u0219i\u021ba feudal\u0103\u201d etc. \u00cen literatura social\u0103, el a intrat \u00eens\u0103 ca \u201eneoiob\u0103gie\u201d, no\u021biune consacrat\u0103 de liderul socialist C. Dobrogeanu Gherea (1910) \u00een lucrarea sa de analiz\u0103 sociologic\u0103, de mare r\u0103sunet \u00een epoc\u0103. Ulterior, o serie de istorici, sociologi, economi\u0219ti au subscris la aceast\u0103 formul\u0103. De\u0219i din cultura rom\u00e2n\u0103 nu lipsesc abord\u0103rile critice, cum este cazul lui Gherea, analizele cele mai severe au apar\u021binut unor istorici str\u0103ini. Astfel, Daniel Chirot a interpretat \u00eentreaga evolu\u021bie istorica a Rom\u00e2niei moderne ca apar\u021bin\u00e2nd unei tipologii (neo)coloniale, \u00een cadrul c\u0103reia structurile economice, sociale \u0219i politice au fost adaptate pentru \u00eendeplinirea rolului de periferie a Occidentului. Totu\u0219i analiza lui Daniel Chirot este mult prea nuan\u021bat\u0103 pentru a sus\u021bine ideea c\u0103 el atribuie integral Occidentului responsabilitatea pentru modul cum a evoluat structura social\u0103 a Rom\u00e2niei moderne. Mai radical este \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 Stefan Welzk: \u201eCalea rom\u00e2neasc\u0103 a fost un caz particular pentru aceast\u0103 regiune \u0219i epoc\u0103 (secolul al XIX-lea) \u0219i totodat\u0103 prototip al unei evolu\u021bii pe care au parcurs-o multe \u021b\u0103ri ale Lumii a Treia \u00een secolul XX. O combina\u021bie special\u0103 de elemente feudale \u0219i capitaliste, tradi\u021bionale \u0219i moderne, a declan\u0219at procesul de pauperizare deseori concomitent cu \u00eenl\u0103turarea feudalismului, dar totodat\u0103 a \u00eempiedicat impunerea unor progrese ale productivit\u0103\u021bii \u0219i a unei dinamici de cre\u0219tere stabil\u0103 la nivelul economiei na\u021bionale. Odat\u0103 cu p\u0103trunderea economiei cerealiere orientate spre export s-a format o structur\u0103 agrar\u0103, care a r\u0103mas ca atare \u00een liniile ei fundamentale p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul primului r\u0103zboi mondial. Schimb\u0103rile pe care le-a cunoscut \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 au condus de fiecare dat\u0103 la o accentuare evident\u0103 a efectelor ei distructive economic \u0219i social\u201d.<\/p>\n<p>Al\u021bi autori insist\u0103 \u00eens\u0103 asupra faptului ca responsabilitatea central\u0103 pentru deteriorarea situa\u021biei \u021b\u0103r\u0103nimii a apar\u021binut factorilor interni din societatea rom\u00e2neasc\u0103. De altfel o observa\u0163ie de bun-sim\u021b este aceea c\u0103 nu toate \u021b\u0103rile care au fost antrenate \u00een exporturi masive de cereale \u00een secolului a XIX-lea au avut o structur\u0103 social\u0103 at\u00e2t de opresiv\u0103 \u0219i polarizat\u0103 ca Vechiul Regat. Exemple diferite ar putea fi nu numai \u021b\u0103rile exportatoare de cereale din lumea extraeuropean\u0103 (Statele Unite, Canada, Australia etc.) sau din Europa Apusean\u0103 (Danemarca), ci \u0219i \u021b\u0103rile balcanice, unde marea proprietate a fost eliminat\u0103 \u00een procesul constituirii statelor na\u021bionale, preval\u00e2nd mica proprietate \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103. De altfel, majoritatea anali\u0219tilor sunt de acord cu faptul c\u0103 structura social\u0103 din Vechiul Regat, deosebit de favorabil\u0103 pentru marii mo\u0219ieri, reprezint\u0103 un caz care, f\u0103r\u0103 a fi singular (compara\u021bii valabile pot fi f\u0103cute cu Ungaria, Polonia, chiar \u0219i Rusia), era totu\u0219i extrem \u00een lumea de dinainte de primul r\u0103zboi mondial. Este limpede c\u0103 dezechilibrarea raporturilor agrare \u00een favoarea marilor proprietari \u0219i \u00een defavoarea \u021b\u0103ranilor \u00eencepuse deja \u00een mod semnificativ \u00eenainte de constituirea statului modern prin unirea principatelor. Aceast\u0103 considerare ne oblig\u0103 s\u0103 credem nefondat\u0103 aprecierea deosebit de critic\u0103 a lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, care a considerat c\u0103 autorii reformei agrare din 1864 \u2013 \u00een principal, de\u015fi nenominaliza\u021bi expres, Alexandru Ioan Cuza \u0219i Mihail Kog\u0103lniceanu \u2013 au fost de rea-credin\u021b\u0103 prin faptul c\u0103, \u00een loc s\u0103 opteze fie s\u0103 \u00eempart\u0103 tot p\u0103m\u00e2ntul mo\u0219ieresc \u00een loturi mari \u021b\u0103ranilor, fie s\u0103 nu le dea deloc p\u0103m\u00e2nt, au ales s\u0103 distribuie loturi relativ mici, insuficiente pentru supravie\u021buire decent\u0103, \u0219i au patronat astfel geneza sistemului hibrid al \u201eneoiob\u0103giei\u201d, care a condus la supraexploatarea \u021b\u0103ranilor. De fapt, legiuitorii din 1864 erau convin\u0219i c\u0103 \u00eei protejeaz\u0103 pe \u021b\u0103rani de rapacitatea marilor proprietari, iar pentru \u00eenfr\u00e2ngerea rezisten\u021bei marilor proprietari au trebuit s\u0103 for\u021beze sistemul politic prin lovitura de stat care a instituit regimul de autoritate personal\u0103 a domnului, pas care a contribuit la compromiterea \u0219anselor lui Alexandru Ioan Cuza de a se men\u021bine o perioad\u0103 mai \u00eendelungat\u0103 pe tron. Mai degrab\u0103, autorii reformei agrare din 1864 pot fi acuza\u021bi de o \u00een\u0163elegere insuficient\u0103 a mecanismelor de func\u021bionare a gospod\u0103riei \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti \u0219i a condi\u021biilor necesare pentru modernizarea semnificativ\u0103 a agriculturii rom\u00e2ne\u0219ti. Prin reforma agrar\u0103 din 1864 nu numai c\u0103 s-a statuat libertatea juridic\u0103 \u0219i s-au r\u0103scump\u0103rat obliga\u021biile de natur\u0103 feudale ale acestora fa\u021b\u0103 de mo\u0219ieri, dar \u021b\u0103ranii au \u0219i fost \u00eempropriet\u0103ri\u021bi cu circa 2,5 milioane de hectare de p\u0103m\u00e2nt. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 \u00eempropriet\u0103ririle mai pu\u0163in ample care au avut loc \u00een deceniile urm\u0103toare, nu a oprit \u00eens\u0103 procesul de deteriorare a pozi\u0163iei \u021b\u0103ranilor \u00een raport cu mo\u0219ierii. Mo\u0219ierii au c\u00e2\u015ftigat mai \u00eent\u00e2i politic, prin \u00eendep\u0103rtarea lui Cuza \u00een 1866 \u0219i prin instituirea sistemului electoral structurat \u00een colegii, care aveau la baz\u0103 criteriul cenzitar; au c\u00e2\u0219tigat prin legile de \u00eenvoieli agricole; au c\u00e2\u0219tigat apoi datorit\u0103 capacit\u0103\u021bii lor de a controla func\u021bionarea statului \u0219i a aparatului administrativ la nivel local \u0219i jude\u021bean; iar pe de alt\u0103 parte datorit\u0103 cre\u0219terii demografice. Rolul factorului demografic \u00een deteriorarea situa\u021biei \u021b\u0103r\u0103nimii din Rom\u00e2nia modern\u0103 a fost considerabil. Astfel, dac\u0103 \u00een prim\u0103 faz\u0103 penuria relativ\u0103 a for\u021bei de munc\u0103 \u00eei favoriza pe \u021b\u0103rani \u00een raporturile cu marii proprietari \u0219i ac\u021biona ca o fr\u00e2n\u0103 \u00een calea intensific\u0103rii exploat\u0103rii, dublarea popula\u021biei rurale \u00een jum\u0103tatea de secol scurs\u0103 din 1864 p\u00e2n\u0103 la declan\u0219area primului r\u0103zboi mondial a condus la diminuarea gradual\u0103 a suprafe\u021bei medii de p\u0103m\u00e2nt de\u021binute de \u021b\u0103rani \u0219i la sl\u0103birea pozi\u0163iei acestora \u00een raport cu mo\u0219ierii \u0219i\/sau arenda\u0219ii. Pe de alta parte, sporul demografic a contribuit la profilarea cerealier\u0103 a agriculturii rom\u00e2ne\u0219ti, la sc\u0103derea suprafe\u021bei p\u0103\u0219unilor \u0219i a num\u0103rului de animale ce revenea unei gospodarii, precum \u0219i la deteriorarea capacit\u0103\u021bii \u021b\u0103ranilor de a-\u0219i moderniza durabil activitatea economic\u0103.<\/p>\n<p>Inechitatea social\u0103 \u0219i caracterul exploziv al raporturilor agrare de la \u00eenceputul secolului al XX-lea sunt indubitabile. Leg\u0103tura lor cu cre\u0219terea economic este mai pu\u0163in univoc\u0103. \u00centr-adev\u0103r, pe marile propriet\u0103\u021bi mo\u0219iere\u0219ti productivitatea muncii a fost mai ridicat\u0103 dec\u00e2t pe loturile \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti: \u00een 1912, pe marile exploata\u021bii se recoltau \u00een medie 16,1 hectolitri de gr\u00e2u \u0219i 21,3 hectolitri de porumb boabe la hectar, \u00een timp ce pe loturile \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti produc\u021bia medie era de numai 14,3 hectolitri de gr\u00e2u \u0219i 17,1 de porumb boabe la hectar. Av\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00een vedere mediocritatea acestor randamente \u00een context mai larg european, constatarea superiorit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de micile exploata\u021bii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti nu este suficient\u0103 pentru a putea considera c\u0103 marele domeniu mo\u0219ieresc ar fi fost un vector semnificativ de modernizare agricol\u0103 \u00een Vechiul Regat. Celelalte implica\u021bii economice ale preponderen\u021bei propriet\u0103\u021bii mo\u0219iere\u0219ti \u0219i ale raporturilor sociale opresive din mediul rural au fost \u00een mod evident nefavorabile pentru dezvoltarea economic\u0103 a Rom\u00e2niei. Un element-cheie este distribu\u021bia pe grupe de venituri a proprietarilor rurali. Situa\u0163ia veniturilor funciare impozabile pe anul 1907 atest\u0103 faptul c\u0103 circa 1,2 milioane de \u021b\u0103rani (95,4% dintre proprietari) realizau 40,6% din veniturile totale, tot at\u00e2t c\u00e2t realizau 2.248 de mari proprietari (sub 0,2% dintre proprietari). Un studiu publicat de Nicolae Xenopol \u00een 1909 d\u0103 cifre u\u0219or diferite, dar o imagine de ansamblu similar\u0103: mai mult de 1,2 milioane de \u021b\u0103rani (reprezent\u00e2nd 98,3% din num\u0103rul total al proprietarilor) aveau venituri medii de 95 lei\/an, al\u021bi 15.200 de proprietari mijlocii aveau venituri medii de 110 lei\/an, 3.100 de mo\u0219ieri aveau venituri medii de 7.260 lei\/an, iar o categorie de circa 2.200 foarte mari proprietari aveau venituri medii de 45.400 lei\/an. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aproximativ 0,5% dintre proprietarii de p\u0103m\u00e2nt din mediul rural \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219eau 54,3% dintre veniturile realizate \u00een agricultura rom\u00e2neasc\u0103 de la \u00eenceputul secolului al XX-lea. Acapararea celei mai mari p\u0103r\u021bi a veniturilor agricole de c\u00e2teva mii de familii de mari proprietari a contribuit nu numai la mizeria social\u0103 a \u021b\u0103ranilor, ci \u0219i la deteriorarea puterii lor de a investi pentru modernizarea activit\u0103\u021bii economice, agrav\u00e2nd deci fenomenele de criz\u0103 din mediul rural. Pe de alt\u0103 parte, concentra\u021bia foarte mare a veniturilor a generat o structur\u0103 a cererii care a privilegiat consumul de produse de lux, majoritatea importate, \u0219i a inhibat cererea de m\u0103rfuri de larg consum, care ar fi putut crea efecte de antrenare la nivelul \u00eentregii economii na\u021bionale. Structura social\u0103 din lumea rural\u0103 se dovedea astfel un factor de blocaj economico-social. Ea \u00eempiedica nu numai modernizarea agriculturii, ci \u0219i dezvoltarea industriei autohtone, ceea ce explic\u0103 planurile liberale din preajma \u00eenceputul primului r\u0103zboi mondial de a realiza o nou\u0103 reforma agrar\u0103.<\/p>\n<p>Chiar dac\u0103 nu cuprindea \u00een raporturile sale de dependen\u021b\u0103 economic\u0103 \u0219i exploatare dec\u00e2t 50-60% din \u021b\u0103r\u0103nime, acest regim al \u00eenvoielilor agricole realiza, pe marea exploata\u021bie, majoritatea produc\u021biei agricole de marf\u0103. Caracteristicile regimului agrar post-reform\u0103 pot fi definite prin luarea \u00een considerare a urm\u0103toarelor elemente:<\/p>\n<ul>\n<li>proprietatea funciar\u0103, mare \u0219i mic\u0103, liber\u0103, particular\u0103;<\/li>\n<li>\u021b\u0103r\u0103nimea, eliberat\u0103 de obliga\u021bii feudale \u0219i liber\u0103 juridic, \u00een majoritate \u00eempropriet\u0103rit\u0103 cu p\u0103m\u00e2nt;<\/li>\n<li>mare parte a solului arabil, c\u00e2t \u0219i p\u0103\u0219unile \u0219i f\u00e2ne\u021bele, aflate \u00een posesia marii propriet\u0103\u021bi;<\/li>\n<li>lipsa predominant\u0103 a condi\u021biilor fundamentale ale exploata\u021biei moderne;<\/li>\n<li>insuficient\u0103 experien\u021b\u0103 \u0219i personal specializat pentru exploatarea modern\u0103 a mo\u0219iilor;<\/li>\n<li>insuficien\u021ba p\u0103m\u00e2ntului arabil pentru o parte a \u021b\u0103r\u0103nimii; lipsa de p\u0103\u0219uni \u0219i f\u00e2ne\u021be pentru majoritatea \u021b\u0103r\u0103nimii \u0219i imposibilitatea desf\u0103\u0219ur\u0103rii independente a activit\u0103\u021bii gospod\u0103riei \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti;<\/li>\n<li>existen\u021ba, \u00een patrimoniul \u021b\u0103r\u0103nimii, a mijloacelor de munc\u0103 \u2013 unelte \u0219i instrumente agricole, animale de trac\u021biune;<\/li>\n<li>necesitatea imperativ\u0103 a \u201ecooper\u0103rii\u201d \u00eentre \u021b\u0103r\u0103nimea \u00een nevoi \u0219i marii proprietari\/arenda\u0219i, pentru desf\u0103\u0219urarea produc\u021biei agricole pe marea exploata\u021bie, sub condi\u021biile impuse de ace\u015ftia din urm\u0103;<\/li>\n<li>constr\u00e2ngerea economic\u0103 ca motiva\u021bie esen\u021bial\u0103 a \u201ecooper\u0103rii\u201d, at\u00e2t din partea \u021b\u0103r\u0103nimii, \u00eempins\u0103 de necesit\u0103\u021bile existen\u021bei sale materiale, c\u00e2t \u0219i din partea mo\u0219ierimii, determinat\u0103 de interesele sale economice, constituia baza rela\u021biilor reciproce dintre cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi angajate \u00een \u00eenvoielile agricole \u2013 ca, de altfel, a oric\u0103ror contracte \u0219i raporturi generate de ele, dintre agen\u021bii economici \u00een economia de pia\u021b\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Legisla\u021bia \u00eenvoielilor agricole \u2013 jurisdic\u021bie special\u0103 de reglementare a raporturilor contractuale dintre mo\u0219ieri \u0219i \u021b\u0103rani \u2013 a fost axul central al regimului agrar mo\u0219ieresc; instrumentul economic \u0219i expresia concentrat\u0103 a regimului agrar \u00eel reprezenta dijma, \u00een formele sale: la tarla, \u00een produse, bani sau combinate; ea reprezenta \u0219i un element de baz\u0103 al mecanismului raporturilor regimului agrar.<\/p>\n<p>Stadiul incipient al a\u0219a zisei democra\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti din acea perioad\u0103 permitea abuzuri ne\u00eengr\u0103dite \u0219i nesanc\u021bionate ale majorit\u0103\u021bii mo\u0219ierilor \u0219i arenda\u0219ilor, sprijinite de puterea administrativ\u0103 local\u0103 \u0219i central\u0103, asupra \u021b\u0103r\u0103nimii \u00eenvoite, care d\u0103deau substan\u021b\u0103 \u0219i gravitate regimului agrar. \u00cen plan comportamental, al mentalit\u0103\u021bii sociale, \u021b\u0103r\u0103nimea, \u00een majoritate analfabet\u0103, practic lipsit\u0103 de puterea de a-\u0219i ob\u021bine drepturile, era tratat\u0103 de p\u0103turile dominante, de autorit\u0103\u021bi, \u00een mod discre\u021bionar \u0219i dispre\u021buitor. Dintre toate clasele \u0219i categoriile sociale \u2013 mo\u0219ieri, arenda\u0219i, comercian\u021bi, \u00eentreprinz\u0103tori, slujba\u0219i, me\u0219te\u0219ugari, lucr\u0103tori etc. \u021b\u0103r\u0103nimea, al\u0103turi de persoanele rome f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2nt \u0219i f\u0103r\u0103 resurse, reprezentau cea mai umilit\u0103 \u0219i nedrept\u0103\u021bit\u0103 parte a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti; era aceea\u0219i component\u0103 determinant\u0103 a regimului agrar \u0219i un act de acuzare \u00eempotriva institu\u021biilor politice care l-au promovat. Prea pu\u021bini intelectuali, oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, istorici, economi\u0219ti, politicieni, au dezv\u0103luit public \u0219i condamnat regimul agrar.<\/p>\n<p>Sistemul agrar de tranzi\u021bie, de la feudalism spre economia modern\u0103 capitalist\u0103, func\u021biona \u00een dou\u0103 zone sau sectoare, cu tipuri diferite de raporturi agrare<a href=\"#_ftn6\" name=\"_ftnref6\"><sup>[6]<\/sup><\/a>:<\/p>\n<ol>\n<li>zona economiei agrare \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, dominat\u0103 de tipul de mic\u0103 exploata\u021bie agricol\u0103, \u00eentemeiat\u0103 pe proprietatea particular\u0103 asupra p\u0103m\u00e2ntului \u0219i a celorlalte mijloace de produc\u021bie, pe raporturi agrare de colaborare \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii s\u0103te\u0219ti, cu caracter dominat de economie natural\u0103 \u0219i par\u021bial produc\u021bie de m\u0103rfuri; aceast\u0103 zon\u0103, relativ delimitat\u0103 \u0219i geografic la aria satului \u0219i domeniului s\u0103u, r\u0103m\u00e2nea \u00een afara raporturilor economice specifice, de \u00eenvoieli agricole; ea se extindea la aproape jum\u0103tate din gospod\u0103riile \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti;<\/li>\n<li>zona rela\u021biilor agrare de \u201econlucrare\u201d a marii propriet\u0103\u021bi \u0219i marii arend\u0103\u0219ii cu mica exploata\u021bie \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103; aceasta din urm\u0103 era constr\u00e2ns\u0103 de nevoi s\u0103 desf\u0103\u0219oare procesul de produc\u021bie agricol\u0103, at\u00e2t pe p\u0103m\u00e2ntul s\u0103u, c\u00e2t \u0219i pe cel al marilor latifundii, \u00een condi\u021biile de \u00eenvoial\u0103, dictate de mo\u0219ieri \u0219i arenda\u0219i; \u0219i \u00een aceast\u0103 zon\u0103, proprietatea, at\u00e2t cea latifundiar\u0103, c\u00e2t \u0219i cea mic\u0103, erau de natur\u0103 privat\u0103; rela\u021biile dintre cele dou\u0103 categorii de agen\u021bi participan\u021bi \u2013 mo\u0219ierii \u0219i arenda\u0219ii, pe de o parte, \u0219i \u021b\u0103r\u0103nimea \u00eenvoit\u0103, pe de alt\u0103 parte \u2013 se bazau pe nevoi \u0219i interese economice reciproce, ele aveau caracter de constr\u00e2ngere economica, de extorcare a ultimei categorii de c\u0103tre prima; aceste raporturi economice aveau de asemenea caracter predominant natural: folosin\u021ba p\u0103m\u00e2ntului mo\u0219ierului contra uncii \u0219i produselor (dijm\u0103) \u021b\u0103ranilor \u00eenvoi\u021bi \u0219i, \u00een m\u0103sur\u0103 mai redus\u0103, a arendei \u00een bani.<\/li>\n<\/ol>\n<p>Majoritatea produc\u021biei agricole, \u00eendeosebi cea ob\u021binut\u0103 de mo\u0219ieri \u0219i arenda\u0219i, devenea marf\u0103, fiind v\u00e2ndut\u0103 pe pia\u021ba intern\u0103 \u0219i pe cea extern\u0103. \u00cen cele dou\u0103 zone de raporturi agrare deosebite, ap\u0103reau \u0219i, \u00een perspectiv\u0103, se vor dezvolta forme de exploatare capitalist\u0103 agricol\u0103 cu capital \u0219i munc\u0103 salariat\u0103, produc\u0103toare de m\u0103rfuri pentru pia\u021b\u0103. Gospod\u0103riile \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti \u00eenst\u0103rite, exploata\u021biile mari agricole ale unor mo\u0219ieri \u0219i arenda\u0219i practicau \u0219i culturi intensive de plante industriale, vii, livezi, produc\u021bie animalier\u0103; ponderea acestora era, \u00eens\u0103, redus\u0103; probabil 10-15% din produc\u021bia agricol\u0103 total\u0103.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 structur\u0103 de raporturi agrare, ap\u0103rut\u0103 dup\u0103 desfiin\u021barea regimului feudal \u0219i ca necesitate \u0219i form\u0103 a tranzi\u021biei spre sistemul agriculturii moderne, va disp\u0103rea practic odat\u0103 cu reforma agrar\u0103 din anul 1921, cu desfiin\u021barea latifundiilor \u0219i a \u00eenvoitelor agricole.<\/p>\n<p>For\u021ba de impunere \u0219i func\u021bionare a regimului agrar a constituit-o constr\u00e2ngerea\u00a0 economic\u0103 a \u021b\u0103r\u0103nimii (din cauza lipsurilor de care suferea \u2013 p\u0103m\u00e2nt, p\u0103\u0219uni, bani etc.) de c\u0103tre marii proprietar \u0219i arenda\u0219i. Regimul, \u00eens\u0103, prin Legea \u00eenvoielilor (ca lege excep\u021bional\u0103), c\u00e2t \u0219i din practicarea abuzurilor, din lipsa democra\u021biei la sate \u0219i subordonarea faptic\u0103 a autorit\u0103\u021bilor comunale marelui proprietar \u0219i arenda\u0219, a asimilat din rela\u021biile de produc\u021bie agrare vechi elemente de constr\u00e2ngere extraeconomic\u0103 (juridic\u0103) \u0219i forme ale vechiului regim (dijma etc.), care s-au integrat hibrid \u00een rela\u021biile agrare ale noului regim.<\/p>\n<p>Forme \u0219i mijloacele de constr\u00e2ngere neeconomic\u0103, excrescen\u021be de la vechiul regim f\u0103r\u0103 fiin\u021bare legal\u0103, dar \u0219i practici ale noului regim agrar, manifestate timp de peste cinci decenii, dup\u0103 interesul st\u0103p\u00e2nilor \u0219i exploatatorilor de mo\u0219ii, printr-un noian de abuzuri, care \u00eenc\u0103lcau drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile \u021b\u0103r\u0103nimii, proclamate de Legea rural\u0103 din 1864 \u0219i Constitu\u021bia din 1866, decurgeau nu doar din esen\u021ba tipului nou de proprietate \u0219i de rela\u021bii \u0219i din legalitatea raporturilor agrare, ci \u0219i din stadiul \u00eenapoiat al societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u00eens\u0103\u0219i, \u00een general, \u0219i al satului \u00eendeosebi.<\/p>\n<p>Regimul agrar din perioada 1864-1921, \u00een con\u021binut \u0219i forme, era expresia tranzi\u021biei de la sistemul agrar feudal al marii exploata\u021bii spre sistemul agrar \u021b\u0103r\u0103nesc, a prefacerilor de natur\u0103 juridic\u0103 social\u0103 \u0219i economic\u0103 din cadrul agriculturii; acestea se desf\u0103\u0219urau greoi, fr\u00e2nate din cauza insuficientei condi\u021biilor financiare \u0219i a intereselor marilor proprietari \u0219i arenda\u0219i, unicii beneficiari ai avantajelor economice extraordinare ale regimului, pe seama \u0219i \u00een detrimentul \u021b\u0103r\u0103nimii eliberate.<\/p>\n<p>Prin mecanismul s\u0103u, regimul agrar de tranzi\u021bie, al \u00eenvoielilor agricole, asigura beneficii \u00een cre\u0219tere (rent\u0103 \u0219i profituri) marilor proprietari \u0219i arenda\u0219ilor, de c\u00e2teva ori mai mari la acelea\u0219i fonduri utilizate dec\u00e2t nivelul acestora \u00een agricultura occidental\u0103; dar f\u0103r\u0103 investi\u021bii mari de capital \u2013 inventarul agricol \u0219i munca fiind, \u00een majoritate, avansate de \u021b\u0103rani \u2013 \u0219i f\u0103r\u0103 riscurile \u00eentreprinderilor agricole ale economiei capitaliste. Sub acest regim, agricultura Rom\u00e2niei a fost orientat\u0103 \u0219i \u00eempins\u0103 spre extensivitate, spre cerealizare excesiv\u0103, spre sec\u0103tuirea solului \u0219i exploatarea intens\u0103 a \u021b\u0103r\u0103nimii. Progresul s-a exprimat \u00een l\u0103rgirea \u00eensemnat\u0103 a suprafe\u021belor arate, cre\u0219terea de circa trei ori a produc\u021biei de cereale \u0219i transformarea \u021b\u0103rii \u00eentr-un exportator \u00eensemnat pentru Europa.<\/p>\n<p>Tipul de mare exploata\u021bie mo\u0219iereasc\u0103 \u0219i arend\u0103\u0219easc\u0103, de\u0219i producea de 2-3 ori mai multe venituri la ha pentru st\u0103p\u00e2ni dec\u00e2t pentru \u021b\u0103ranii care-l munceau, nu a cumulat aceste venituri \u00een investi\u021bii agricole; veniturile mari, de zeci \u0219i sute de milioane de lei erau cheltuite, \u00een mare parte, neproductiv, parazitar; o mic\u0103 parte din venituri au fost plasate \u00een alte ramuri \u2013 comer\u021b, cam\u0103t\u0103, industrie. Astfel, se relev\u0103 cel mai grav paradox pentru economia na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei: domeniul cel mai important \u2013 agricultura \u2013 utiliz\u00e2nd munca a 80% din popula\u021bie \u0219i aduc\u00e2nd 70-80% din produc\u021bia na\u021bional\u0103, nu putea folosi, pentru propriul progres \u0219i pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea st\u0103rii produc\u0103torului rural dec\u00e2t o parte foarte mic\u0103 a venitului s\u0103u.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Transilvania<\/em><\/p>\n<p>\u00cen provinciile rom\u00e2ne\u0219ti din imperiul austro-ungar, regimul agrar a urmat calea dezvolt\u0103rii bipolare: a marii propriet\u0103\u021bi funciare \u0219i a micii propriet\u0103\u021bi, rezultate din legiuirile agrare de la 1848-1854. Pe marile propriet\u0103\u021bi, apar\u021bin\u00e2nd \u00een propor\u021bie de peste 80% nobililor maghiari, s-au desf\u0103\u0219urat exploata\u021bii agricole, prioritar cu munc\u0103 salariat\u0103 \u0219i, \u00een m\u0103sur\u0103 mai redus\u0103, \u00een dijm\u0103; o parte din p\u0103m\u00e2ntul latifundiilor era arendat \u00een bani \u021b\u0103r\u0103nimii cu p\u0103m\u00e2nt insuficient; munca salariat\u0103 agricol\u0103 ap\u0103rea mai numeroas\u0103 \u00een p\u0103r\u021bile vestice ale provinciei, \u00een Cri\u0219ana, Banat, unde se dezvoltau \u0219i rela\u021bii agrare capitaliste, proprietarii investind capital \u00een mijloace de munc\u0103 \u0219i salarii.<\/p>\n<p>Cum reglementarea separ\u0103rii p\u0103m\u00e2nturilor urbariale de cele alodiale, \u00een baza reformelor agrare din anii 1848-1854, s-a prelungit c\u00e2teva decenii, pentru unele categorii de \u021b\u0103rani dependen\u021bi, c\u00e2t \u0219i pentru r\u0103scump\u0103rarea sarcinilor jelerilor alodiali, prev\u0103zute \u00een Legea din 1896, \u00een agricultura Transilvaniei s-au practicat \u00eenc\u0103 diverse forme de dependen\u021b\u0103, de munc\u0103 gratuit\u0103, robot\u0103 etc. pentru mo\u0219ieri, p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al XX-lea.<\/p>\n<p>Raporturile agrare au fost dominate de activitatea judec\u0103toriilor urbariale, \u00eentemeiate pe legile din 1857 \u0219i 1858, \u00een vederea clarific\u0103rii caracterului p\u0103m\u00e2ntului urbarial sau alodial (adic\u0103 a celui care trecea \u00een proprietatea \u021b\u0103r\u0103nimii eliberate, la 1848, de iob\u0103gie) \u0219i a celui care r\u0103m\u00e2nea \u00een proprietatea mo\u0219ierilor. Tendin\u021ba marilor proprietari era s\u0103 revendice pentru ei suprafe\u021be noi ca p\u0103m\u00e2nt alodial.<\/p>\n<p>Mica exploata\u021bie dispunea, ini\u021bial, de p\u0103m\u00e2nt arabil, dar \u0219i p\u0103\u0219uni \u0219i f\u00e2ne\u021be, \u00eentruc\u00e2t reforma agrar\u0103 de la 1848, \u00eenf\u0103ptuit\u0103 \u00een timpul revolu\u021biei, a fost mai radical\u0103. Procesul de f\u0103r\u00e2mi\u021bare \u0219i polarizare social\u0103 fiind mai ad\u00e2nc, \u021b\u0103r\u0103nimea cu p\u0103m\u00e2nt insuficient \u0219i f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2nt a fost mai numeroas\u0103 ca \u00een Rom\u00e2nia, oferindu-\u0219i for\u021ba de munc\u0103 pe bani, marilor exploata\u021bii. Suprafa\u021ba arabil\u0103 medie pe gospod\u0103rie, \u00een Transilvania, era mult mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia. O caracteristic\u0103 a suprafe\u021bei cultivate, mari \u0219i mici, o constituia dispersarea propriet\u0103\u021bii funciare \u00eenc\u0103 din vremea feudal\u0103. O mare varietate de dependen\u021be \u0219i subordon\u0103ri feudale a generat \u00eemp\u0103r\u021biri \u0219i re\u00eemp\u0103r\u021biri repetate ale p\u0103m\u00e2ntului. Pe la 1880, \u00een Transilvania, cele 9,8 milioane ha erau f\u0103r\u00e2mi\u021bate \u00een 10,6 milioane de parcele. Acela\u0219i caracter dispersat \u00eel avea \u0219i p\u0103m\u00e2ntul arabil \u00een Bucovina.<\/p>\n<p>\u00cen scopul str\u00e2ngerii pe locuri mai pu\u021bine a parcelor proprietarilor, \u00een virtutea prevederilor legilor de reform\u0103 agrar\u0103, s-a \u00eenceput \u0219i desf\u0103\u0219urat procesul de comasare funciar\u0103; aceasta a provocat multe nemul\u021bumiri \u0219i \u00eempotriviri, \u00eentruc\u00e2t \u021b\u0103ranilor li se atribuia, uneori, p\u0103m\u00e2nt mai prost \u00een locul celui bun; marii proprietari, \u00een \u00een\u021belegere cu autorit\u0103\u021bile, au profitat \u00een primul r\u00e2nd. Sentin\u021bele nedrepte \u0219i comas\u0103rile p\u0103rtinitoare au produs mari mi\u0219c\u0103ri \u0219i r\u0103scoale \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti locale \u00een toat\u0103 perioad\u0103 p\u00e2n\u0103 la 1916, pe fondul s\u0103r\u0103cirii majorit\u0103\u021bii \u021b\u0103r\u0103nimii.<\/p>\n<p>\u00cen Basarabia, \u00een cele trei jude\u021be din sud care au apar\u021binut Rom\u00e2niei p\u00e2n\u0103 la 1878, reforma agrar\u0103 s-a \u00eenf\u0103ptuit dup\u0103 Legea rural\u0103 din 1864. \u00cen celelalte jude\u021be, din centrul \u0219i nordul provinciei, s-a aplicat Legea imperial\u0103 rus\u0103, din 1868, pentru gubernia Basarabia. Aceasta prevedea eliberarea iobagilor de sarcinile feudale, dar p\u0103m\u00e2ntul era dat \u00een folosin\u021b\u0103 ob\u0219tilor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, nu ca proprietate privat\u0103; ulterior a urmat, conform Legii, un proces de cump\u0103rare de c\u0103tre \u021b\u0103rani a p\u0103r\u021bii cuvenite din ob\u0219te \u0219i intrarea \u00een proprietate personal\u0103, proces ce a durat p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al XX-lea; \u00eentre timp, au mai persistat resturi de forme de dependen\u021b\u0103, obliga\u021bii ale \u021b\u0103ranilor fa\u021b\u0103 de fo\u0219tii st\u0103p\u00e2ni.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Modernizarea condi\u021biilor habitatului urban. Evolu\u021bia demografic\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 de modernizare politic\u0103 \u0219i institu\u021bional\u0103, s-au produs, treptat, muta\u021bii importante \u00een domeniul habitatului: mai reduse \u00een mediul rural \u0219i mai radicale \u00een mediul urban. Aici, unde veniturile erau mai mari, receptivitatea \u0219i interesul mai ridicate fa\u021b\u0103 de formele de via\u021b\u0103 cotidian\u0103 occidental\u0103, autoritatea public\u0103 \u2013 statal\u0103 \u0219i comunal\u0103 \u2013 a finan\u021bat procesul de urbanizare. Habitatul urban s-a modificat mai rapid \u0219i mai profund, fiind mult stimulat \u0219i de factorii de cultur\u0103, de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, c\u00e2t \u0219i de cei politici. El a transformat nu numai vestimenta\u021bia, alimenta\u021bia, manierele, dar \u0219i locuin\u021ba, modul ei de construc\u021bie, ambian\u021b\u0103 interioar\u0103, mobilierul \u0219i aranjamentele pieselor. \u00cen epoca modern\u0103, ora\u0219ul se constituie ca sediu al ramurilor noi ale economiei, al claselor avute \u0219i privilegiate, al bog\u0103\u021biei \u0219i ini\u021biativei \u00een toate domeniile, el devine motorul \u0219i centrul dezvolt\u0103rii economico-sociale \u0219i culturale a na\u021biunilor. Ca atare, interesul pentru amenajarea lui, la nivel c\u00e2t mai ridicat, devine din ce \u00een ce mai important.<\/p>\n<p>\u00cen provinciile rom\u00e2ne\u0219ti, \u00eenceputurile procesului de urbanizare se situeaz\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, c\u00e2nd iau amploare produc\u021bia de m\u0103rfuri, activit\u0103\u021bile administrative \u0219i comerciale, \u0219i c\u00e2nd se \u00eencearc\u0103 a se pune ordine \u00een via\u021ba comunit\u0103\u021bilor urbane. Regulamentele Organice se ocup\u0103 \u00een c\u00e2teva articole, \u00een mod special, de \u201e\u00eenfrumuse\u021barea ora\u0219elor\u201d, delimitarea perimetrului lor, \u00eentocmirea planurilor ora\u0219elor, preciz\u00e2nd \u0219i recomand\u0103ri de sistematizare. Primele realiz\u0103ri \u00een acest sens au avut loc \u00een Br\u0103ila (1832), Giurgiu (1847), Olteni\u021ba (1852), Foc\u0219ani (1855), aflate pe c\u0103i comerciale importante.<\/p>\n<p>Ora\u0219ele rom\u00e2ne\u0219ti, cu caracter feudal-agrar, aveau nevoie de prefaceri fundamentale pentru a dob\u00e2ndi caracteristici urbane moderne. Direc\u021biile principale ale ac\u021biunii de urbanizare \u0219i modernizare implicau ample transform\u0103ri c\u00e2t \u0219i investi\u021bii, at\u00e2t ale puterii publice, c\u00e2t \u0219i ale locuitorilor. Astfel, \u00een prima linie de necesit\u0103\u021bi edilitare se impunea sistematizare general\u0103, trasarea str\u0103zilor, afectarea de spa\u021bii de utilitate public\u0103 \u0219i \u00eendeosebi, pavarea str\u0103zilor, \u00een scopul evit\u0103rii noroaielor \u0219i a mizeriei acumulate pe uli\u021be. A doua urgen\u021b\u0103 consta \u00een asanarea g\u00e2rlelor, gropilor, eradicarea surselor de infec\u021bii \u0219i boli. Urmau apoi, cu aceea\u0219i necesitate, organizarea serviciilor de salubritate, de cur\u0103\u021bire periodic\u0103 a ora\u0219elor, organizarea sau dezvoltarea activit\u0103\u021bii sanitare de depistare \u0219i izolare a bolnavilor contagio\u0219i, a controlului sanitar, iluminatul str\u0103zilor, introducerea apei filtrate, prin conducte, at\u00e2t pe str\u0103zi, c\u00e2t \u0219i \u00een locuin\u021be, construirea re\u021belelor de canalizare, pentru evacuare reziduurilor \u00een afara ora\u0219ului.<\/p>\n<p>Lucr\u0103ri de urbanizare s-au desf\u0103\u0219urat \u00een fiecare ora\u015f, mai ales \u00een capitalele de jude\u021be, din ini\u021biativ\u0103 \u0219i cu mijloacele financiare ale comitetelor locale ale c\u0103ror func\u021bii \u0219i rol au crescut decisiv \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. Autonomia local\u0103 (care venise tot cu Regulamentele organice din 1831) le-a permis s\u0103 contracteze, pentru construc\u021biile de modernizare urban\u0103, \u00eemprumuturi la b\u0103nci interne \u0219i externe. \u00cen \u021bar\u0103, la \u00eenceputul secolului al XX-lea, ia fiin\u021b\u0103 o institu\u021bie bancar\u0103 special organizat\u0103 pentru acordarea de credite de urbanizare: Creditele jude\u021bene. Dup\u0103 unele date incomplete, dar centralizate, p\u00e2n\u0103 \u00een 1914 numai lucr\u0103rile principale de urbanizare cumulau o valorare de peste 520 milioane lei aur; ca m\u0103rime, aproape de capitalul investit \u00een industria prelucr\u0103toare a \u021b\u0103rii.<\/p>\n<p>\u00cen anul 1912, \u00een Rom\u00e2nia, din 72 de localit\u0103\u021bi declarate urbane, doar 52 \u00eentruneau un caracter mai urban, celelalte erau t\u00e2rgu\u0219oare; \u0219i numai 10 dintre ele dispuneau de planuri de sistematizare pe baza c\u0103rora se dezvoltau. P\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 dat\u0103, instala\u021bii, uzine de ap\u0103 trimis\u0103 prin conducte sub presiune, func\u021bionau \u00een 25 de ora\u015fe. Primele, amenajate pentru captarea, filtrarea \u0219i pomparea apei, se construiesc \u00een deceniul nou\u0103, proiectul din 1881 fiind al Bucurestiului. Cele mai importante lucr\u0103ri s-au efectuat la \u00eenceputul secolului al XX-lea: Rm. V\u00e2lcea (1902), Boto\u0219ani (1903), Constanta (1904), Ia\u0219i (1906). Re\u021beaua de distribuire a apei ajungea p\u00e2n\u0103 la aproape 900 km de conducte. \u00cen marile ora\u015fe, introducerea apei curente s-a desf\u0103\u0219urat paralel cu construc\u021bia re\u0163elei de canalizare; aceasta s-a realizat \u00een 38 din cele 52 de ora\u015fe, dar \u00een nicio localitate re\u021beaua de canalizare nu era complet\u0103; \u00een anul 1914, lungimea re\u0163elei se aprecia a fi de circa 750 km.<\/p>\n<p>Un alt domeniu important de edilitate l-a constituit ce al iluminatului public. Ini\u021bial, Bucure\u0219tiului adopt\u0103 iluminatul cu l\u0103mpi cu petrol lampant, apoi trece la cel cu gaz aerian, produs (din huil\u0103) de uzinele Filaret, \u0219i, din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, \u00eencepe introducerea electrific\u0103rii. Majoritatea ora\u0219elor \u2013 35 din total \u2013 au trecut direct la iluminatul public prin uzine electrice, iar dup\u0103 anul 1900 s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u0219i utilizarea electricit\u0103\u021bii \u00een consumul casnic. Re\u021beaua de conductori electrici ajungea, \u00een anul 1914, la peste 150 km.\u00a0 \u00cen acela\u0219i an, capitala, din cei 556 km de str\u0103zi, dispunea de instala\u021bii de iluminat pe 381 km, restul de 175 km de str\u0103zi nefiind iluminate.<\/p>\n<p>Construirea \u0219i pavarea str\u0103zilor s-a desf\u0103\u0219urat \u00een toate ora\u0219ele, pe distan\u021be mai mari sau mai mici. Din totalul de 2800 km de str\u0103zi ale ora\u0219elor, 43% erau pavate, iar 57% nepavate, de p\u0103m\u00e2nt. Din cele pavate, un sfert erau acoperite cu piatr\u0103 cubic\u0103 \u0219i abia 2% cu asfalt. Sistematizarea ora\u0219elor a presupus \u0219i trasarea unor bulevarde largi, a unor str\u0103zi principale, amenajarea unor pie\u021be publice \u0219i spa\u021bii de recreere, spa\u021bii pentru comer\u0163 \u2013 pie\u021be de produse agricole \u0219i animaliere, hale de carne, legume, fructe; pentru aceasta s-au d\u0103r\u00e2mat numeroase cartiere vechi, cu desp\u0103gubiri pentru proprietari, f\u0103c\u00e2ndu-se loc sistemului de str\u0103zi drepte \u0219i spa\u021biilor pentru nevoi publice. Asigurarea cur\u0103\u021beniei, salubrizarea ora\u0219elor s-a impus o dat\u0103 cu pavarea str\u0103zilor, organiz\u00e2ndu-se servicii de cur\u0103\u021benie, de adunare a gunoaielor \u0219i resturilor menajere \u0219i de depozitare a lor \u00een gropile din afara localit\u0103\u021bilor.<\/p>\n<p>Urbanizarea, par\u021bial\u0103 desigur, a ora\u0219elor \u021b\u0103rii p\u00e2n\u0103 la 1914 a urm\u0103rit \u0219i realizat, de asemenea, asanarea g\u00e2rlelor, b\u0103l\u021bilor, r\u00e2urilor, construirea de b\u0103i publice, abatoare comunale, hale, amenajarea cimitirelor publice \u0219i interzicerea \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii \u00een curtea bisericilor, instituirea poli\u021biei urbane \u0219i a gardienilor publici pentru securitatea bunurilor \u0219i persoanelor, dezvoltarea serviciilor sanitare, a celor de aprovizionare cu produsele strict necesare consumului \u2013 carne, p\u00e2ine, legume.<\/p>\n<p>\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu asanarea b\u0103l\u021bilor de la marginea capitalei, amintim c\u0103 parcul Ci\u0219migiu de ast\u0103zi forma, \u00een secolul al XIX-lea, p\u00e2n\u0103 la amenajare, prelungirea b\u0103l\u021bii de la poalele Cotrocenilor. Dup\u0103 ad\u00e2ncirea \u0219i drenarea albiei D\u00e2mbovi\u021bei, apele s-au retras \u0219i, \u00een prima jum\u0103tate a secolul al XX-lea, s-a construit, pe terenul fostelor b\u0103l\u021bi, cartierul Cotroceni. Urbanizarea modern\u0103 a \u00eensemnat pentru Rom\u00e2nia \u0219i ridicarea, \u00een marile ora\u015fe, a unor \u00eensemnate edificii publice: localuri pentru prefecturi, prim\u0103rii \u0219i alte institu\u021bii administrative, tribunale, \u00eenchisori, camere de comer\u0163 \u0219i industrie, \u0219coli elementare, licee \u0219i gimnazii, teatre, case de cultur\u0103, monumente ale unor mari personalit\u0103\u021bi ale artei, literaturii, \u0219tiin\u021bei, ale domeniul politic \u0219i social.<\/p>\n<p>\u00cen afar\u0103 de acestea, se fondeaz\u0103 \u0219i se dezvolt\u0103, mai ales dup\u0103 1859, \u00eentreprinderi, fabrici, uzine, depozite, re\u021bele de magazine comerciale, hoteluri, tipografii \u0219i redac\u021bii de ziare etc. \u00cen Bucure\u0219ti \u0219i Ia\u0219i se introduce transportul cu tramvaie.<\/p>\n<p>Locuin\u021bele, \u00een mod special cele din centrul ora\u0219ului \u0219i din cartierele centrale, au luat o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are modern\u0103; s-a renun\u0163at la lemn, ca material de baz\u0103, \u0219i s-a trecut la construc\u021bii din c\u0103r\u0103mid\u0103, iar la periferie, la construc\u021bii din paiant\u0103; se generalizeaz\u0103, \u00een locul sc\u00e2ndurilor, tabla \u0219i \u021bigla la acoperi\u0219uri, ferestrele devin mai mari, camerele mai luminoase.<\/p>\n<p>\u00cen locuin\u021bele celor privilegia\u021bi se introduce electricitatea pentru iluminat \u0219i alte utilit\u0103\u021bi casnice, apa prin conducte; \u00een c\u00e2teva ora\u015fe se introduc \u0219i calorifere cu ap\u0103; se instaleaz\u0103, la \u00eenceputul secolului, aparate de telefon \u00een institu\u021bii. Radioul, deja produs \u0219i utilizat \u00een Occident, \u00een Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 nu intrase \u00een habitatul urban. \u00cen schimb, \u00een primul deceniu al secolului al XX-lea, pe \u0219oselele \u021b\u0103rii circul\u0103 c\u00e2teva zeci \u0219i apoi sute de automobile; \u00een 1906, se introduce legea de circula\u021bie a acestora.<\/p>\n<p>Ambian\u021ba urban\u0103 se completeaz\u0103 cu noi gr\u0103dini publice, parcuri iluminate, cu bulevarde \u0219i str\u0103zi flancate de copaci ornamentali. Devine o institu\u021bie comun\u0103 \u0219i util\u0103 \u00een aproape toate ora\u0219ele, gara de cale ferat\u0103 pentru transportul c\u0103l\u0103torilor \u0219i m\u0103rfurilor, peste 400 de localit\u0103\u021bi fiind legate \u00eentre ele prin re\u021beaua feroviar\u0103. La fel, telegraful \u0219i po\u0219ta, cu sedii \u00een toate ora\u0219ele mari, joac\u0103 un rol important \u00een intensificarea comunica\u021biilor interne \u0219i interna\u0163ionale.<\/p>\n<p>Procesul de urbanizare demarase cu mijloace moderne (iluminat, distribuirea apei, canalizare, telecomunica\u021bii, construc\u021bii de edificii \u0219i locuin\u021be, strai), solicitase investi\u021bii considerabile, dar se realizase p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1914 numai la v\u00e2rful piramidei sociale, par\u021bial, inegal \u0219i privilegiat. Marea mas\u0103 a popula\u021biei urbane era departe de a avea str\u0103zi pavate, locuin\u021be moderne, \u00eenc\u0103lzire centralizat\u0103, lumin\u0103 electric\u0103, ap\u0103 curent\u0103, cald\u0103 \u0219i rece, telefon, institu\u021bii de cultur\u0103 \u0219i agrement, de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u2013 utilit\u0103\u021bi care nu-i vor fi asigurate complet nici p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul perioadei interbelice.<\/p>\n<p>La sate, muta\u021biile sunt slabe \u0219i f\u0103r\u0103 efecte ad\u00e2nci \u00een via\u021ba popula\u021biei s\u0103te\u0219ti; s\u0103tenii au r\u0103mas \u0219i \u00een continuare vor r\u0103m\u00e2ne, \u0219i \u00een anii interbelici, s\u0103 se aprovizioneze cu ap\u0103 de la f\u00e2nt\u00e2ni \u0219i r\u00e2uri, s\u0103-\u0219i ilumineze cu l\u0103mpi cu petrol lampant, cu o asisten\u021b\u0103 medical\u0103 mediocr\u0103, cu drumuri proaste \u0219i noroioase, sate neiluminate noaptea. Ap\u0103rea, \u0219i \u00een acest domeniu, un decalaj tot mai mare \u00eentre ora\u0219ul \u00een prefacere \u0219i modernizare, \u0219i satul aflat \u00een obscuritate \u0219i \u00eenapoiere.<\/p>\n<p>M\u0103surile de modernizare a ora\u0219ului au creat condi\u0163ii mai bune de s\u0103n\u0103tate; apa curent\u0103 \u0219i canalizarea au sporit valoarea ac\u0163iunilor de igien\u0103 \u0219i prevenire a bolilor, rezult\u00e2nd \u00een reducerea morbidit\u0103\u021bii \u0219i mortalit\u0103\u021bii; iluminatul electric a stimulat dorin\u0163a \u0219i nevoia de cultur\u0103 \u00een r\u00e2ndul citadinilor, via\u0163a urban\u0103, habitatul general se ameliorase, deci, pentru o parte a acestora.<\/p>\n<p>\u00cen intervalul 1860-1915 s-au \u00eenregistrat schimb\u0103ri cantitative \u0219i calitative \u00een evolu\u021bia structurii popula\u021biei. \u00cen primul r\u00e2nd, se observ\u0103 o sporire demografic\u0103 \u00eensemnat\u0103, mult mai mare \u00een compara\u021bie cu perioada anterioar\u0103. Dup\u0103 calculele INS, \u00een 1910, popula\u021bia Rom\u00e2niei era de peste 7,2 milioane de locuitori.<\/p>\n<p>Cre\u0219terea popula\u021biei s-a datorat tendin\u021belor de sporire a natalit\u0103\u021bii \u0219i de men\u021binere a nivelului mortalit\u0103\u021bii. Natalitatea medie a crescut, cu unele oscila\u021bii, de la 32,8\u2030, \u00eentre 1862-1864, la 42,2\u2030, \u00eentre 1912-1914. Mortalitatea, \u00een schimb, a urmat o curb\u0103 de sporire de la 24,7\u2030, \u00een anii 1862-1864 p\u00e2n\u0103 la 32,4\u2030, \u00een anii 1892-94, pentru a cobor\u00ee apoi p\u00e2n\u0103 la 24,2\u2030 &#8211;\u00a0 media anilor 1912-1914. Dup\u0103 rela\u0163ia dintre rata natalit\u0103\u021bii \u0219i rata mortalit\u0103\u021bii, ambele ridicate, Rom\u00e2nia se afla \u00een faza a doua de tranzi\u021bie (conform clasific\u0103rii ONU), \u00een care rata mortalit\u0103\u021bii \u00eencepe sa scad\u0103 u\u0219or, iar rata natalit\u0103\u021bii r\u0103m\u00e2ne ridicat\u0103 sau chiar cre\u0219te.<\/p>\n<p>\u00cen consecin\u0163\u0103, sporul natural s-a m\u0103rit, cresc\u00e2nd num\u0103rul popula\u021biei de la o perioada la alta; sporul natural mai mare \u00eel d\u0103dea mediul rural, av\u00e2nd \u00eentre 1900 \u0219i 1914 o pondere de 85-86%, mediului urban revenindu-i \u00eentre 14-15% din totalul popula\u021biei. De men\u021bionat c\u0103 \u00een perioada respectiv\u0103, s-au adus amelior\u0103ri, slabe desigur, de natur\u0103 medical\u0103 \u0219i alimentar\u0103: au fost eradicate epidemii ca holera, ciuma etc., dar a sporit mortalitatea datorat\u0103 tuberculozei (12-13%, din totalului deceda\u021bilor), bolilor de inima (4-5%), debilit\u0103\u021bi congenitale (7-7,5%), enteritelor (10-11%), cele mai multe av\u00e2nd drept cauze lipsa de igien\u0103, de asisten\u021b\u0103 sanitar\u0103 \u0219i nutri\u021bia proast\u0103.<\/p>\n<p>Cea mai grav\u0103 \u201eboal\u0103\u201d a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een acea epoc\u0103, era mortalitatea infantil\u0103. Chiar la \u00eenceputul secolului al XX-lea, dup\u0103 aproape jum\u0103tate de veac de modernizare a \u021b\u0103rii, \u00een perioada 1901-1903, copiii deceda\u021bi p\u00e2n\u0103 la 1 an reprezentau 31,1% din totalul mor\u021bilor; \u00een comunele rurale num\u0103rul acestora fiind mai mare (32,3%), iar cele urbane mai redus (26,3%).\u00a0 Tot la fel de ridicat\u0103 era \u0219i mortalitatea p\u00e2n\u0103 la 5 ani (18%). La celelalte categorii de v\u00e2rst\u0103, peste 5 ani, procentul de decese oscila \u00eentre 5-8%.<\/p>\n<p>Cre\u0219terea num\u0103rului popula\u021biei a m\u0103rit densitatea locuitorilor pe teritoriu, indicator important al condi\u021biilor demografico-sociale. \u00cen 1860, erau \u00een Rom\u00e2nia 31,34 persoane pe km2, iar \u00een 1914 se ajunge la 55,6 locuitori pe km2, o cre\u0219tere cu 77,4%. Ca rezultat general al cre\u0219terii densit\u0103\u021bii, \u00een cca. jum\u0103tate de secol, zone \u00eentinse de c\u00e2mpie, slab populate \u00eenainte \u0219i necultivate, \u00een primul r\u00e2nd C\u00e2mpia Dun\u0103rii, a Dobrogei, s-au populat cu sute de noi sate, s-au transformat \u00een ar\u0103turi cultivate cu cereale; \u00eentinderea arabil\u0103, \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, s-a extins de la 2,2 milioane ha la 6,1 milioane ha. Distribuit\u0103 dup\u0103 sexe, popula\u0163ia Rom\u00e2niei \u0219i-a p\u0103strat, relativ, paritatea \u00eentre masculin \u0219i feminin, dar ponderea popula\u021biei masculine se reduce u\u0219or (de la 51,64% \u00een 1860 la 50,53% \u00een 1912).<\/p>\n<p>Mult mai important\u0103 este structura locuitorilor dup\u0103 mediul pe care-l locuiau \u2013 rural \u0219i urban. Datele statisticilor vremii arat\u0103 o men\u021binere a raportului ini\u021bial de la 1860: 17,08% din popula\u0163ie tr\u0103ia \u00een mediul urban \u0219i 82,92% la sate. La recens\u0103m\u00e2ntul din anul 1912, propor\u021bia era de 18,39 \u0219i, respectiv, 81,61%. O serie de economi\u0219ti \u0219i demografi, \u00eens\u0103, contest\u0103 caracterul urban al multor localit\u0103\u021bi de la 1860, referindu-se la unele t\u00e2rgu\u0219oare cu 1000-1500 de locuitori, f\u0103r\u0103 niciun atribut urban, \u00een afar\u0103 de aglomerarea agricol-comercial\u0103. Astfel se rectific\u0103 propor\u021bia urban\u0103 la 10,8%. De asemenea, este necesar s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare c\u0103 o parte din popula\u0163ia t\u00e2rgurilor \u0219i ora\u0219elor de provincie \u0219i de la periferiile ora\u0219elor mai mari aveau caracter rural agricol chiar \u0219i \u00een anul 1914.<\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u0219te gradul de instruc\u021bie, la 1860, popula\u0163ia de peste 7 ani, \u0219tiutoare de carte, reprezenta, \u00een medie, sub 10%, cu o propor\u021bie mai ridicat\u0103 la ora\u015fe \u0219i una sc\u0103zut\u0103 la sate. Diferen\u021ba mare exista, \u0219i va persista \u00eenc\u0103 un secol, \u00eentre gradul de instruire al b\u0103rba\u021bilor, mai ridicat, \u0219i al femeilor, mult mai redus. La 1899, dup\u0103 datele recens\u0103m\u00e2ntului general al popula\u021biei, \u0219tiutorii de carte reprezentau 22%, iar analfabetismul caracteriza 78% din popula\u0163ia de v\u00e2rst\u0103 \u0219colar\u0103; p\u00e2n\u0103 \u00een 1912, ponderea acestuia se reduce la 60,7%, aproape 40% fiind \u0219tiutori de carte. Analfabetismul era mai extins la femei \u2013 76,8%, din totalul lor \u2013 \u0219i mai redus, 45,2% la b\u0103rba\u021bi.<\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u015fte piramida v\u00e2rstelor, popula\u0163ia Rom\u00e2niei, datorit\u0103 speran\u021bei reduse de via\u0163\u0103, ap\u0103rea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 ca \u00een alte \u021b\u0103ri. Astfel, copiii p\u00e2n\u0103 la 15 ani reprezentau 40,6% din total,\u00a0 persoanele de la 16 la 40 ani aveau o pondere de 38,5%, iar \u00eempreuna, deci popula\u0163ia de p\u00e2n\u0103 la 40 de ani, forma 78,5% din totalul popula\u021biei.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Reforma agrar\u0103 din anul 1921<\/strong><\/p>\n<p>Modul de evolu\u021bie a agriculturii \u0219i fenomenele specifice agrare interbelice au fost\u00a0 influen\u021bate \u00eentr-un mod decisiv de restructurarea funciar\u0103 \u0219i social\u0103 a propriet\u0103\u021bii, prin reforma agrar\u0103 din anul 1921. Ini\u021biat\u0103 \u00een 1913 de Partidul Na\u021bional Liberal \u0219i promis\u0103<a href=\"#_ftn7\" name=\"_ftnref7\"><sup>[7]<\/sup><\/a> de regele Ferdinand \u00een 1917, reforma agrar\u0103 s-a exprimat juridic \u00een legile provizorii din anii 1918-1920 \u0219i legile definitive din anul 1921, distincte pentru Vechiul Regat \u0219i pentru Transilvania, Bucovina \u0219i Basarabia.<\/p>\n<p>Reforma agrar\u0103 postbelic\u0103 s-a impus ca o necesitate na\u021bional\u0103, ca o variant\u0103 \u00een rezolvarea celei mai importante probleme sociale, cea a \u021b\u0103r\u0103nimii:<\/p>\n<ul>\n<li>ea urm\u0103rea \u00een mod direct satisfacerea, cu mijlocul de produc\u021bie de baza \u2013 p\u0103m\u00e2ntul \u2013 a nevoilor majorit\u0103\u021bii \u021b\u0103r\u0103nimii de a-\u0219i duce relativ independent gospod\u0103ria agricol\u0103 \u0219i a diminua starea de pauperitate \u0219i s\u0103r\u0103cie, acumulat\u0103 dup\u0103 1864, \u00een satul rom\u00e2nesc;<\/li>\n<li>avea scopul, totodat\u0103, s\u0103 m\u0103reasc\u0103 interesul produc\u0103torului agricol \u00een refacerea \u0219i sporirea produc\u021biei agricole;<\/li>\n<li>\u00een mod indirect, gruparea industrial-bancar\u0103 a burgheziei, reprezentat\u0103 de PNL, c\u0103uta, prin exproprierea latifundiilor, s\u0103 reduc\u0103 puterea economic\u0103 a mo\u0219ierimii conservatoare, redutabil\u0103 \u00een competi\u021bia pentru puterea politic\u0103 a \u021b\u0103rii;<\/li>\n<li>de asemenea, \u00een condi\u0163iile marilor lupte sociale \u0219i revolu\u021bii din Europa postbelic\u0103, reforma agrar\u0103 avea scopul de a ameliora \u0219i lini\u0219ti starea politic\u0103 tensionat\u0103 a maselor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Toate aceste \u021beluri au fost doar \u00een parte realizate. \u00cen acest scop au fost expropriate cu plat\u0103 6,4 milioane ha de p\u0103m\u00e2nt arabil, p\u0103\u0219uni \u0219i f\u00e2ne\u021be ale marilor proprietari, reprezent\u00e2nd 2\/3 din suprafa\u021ba mo\u0219iilor particulare, \u0219i \u00een \u00eentregime domeniile Coroanei \u0219i ale statului. Legile prevedeau o cot\u0103 neexpropriabil\u0103 proprietarilor \u00eentre 100-500 ha, de m\u0103rimea maxim\u0103 beneficiind mo\u0219iile cu gospod\u0103rii, investi\u021bii, planta\u021bii, cresc\u0103torii de vite. S-au \u00eempropriet\u0103rit definitiv aproape 1,6 milioane de gospod\u0103rii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2nt sau av\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la 5 ha, d\u00e2ndu-se prioritate solda\u021bilor participan\u021bi la r\u0103zboi, v\u0103duvelor de r\u0103zboi, orfanilor, \u021b\u0103ranilor f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2nt; suprafa\u021ba total\u0103 acordat\u0103 de 3,5 milioane ha era format\u0103 nu numai din p\u0103m\u00e2nt arabil, ca la reforma agrar\u0103 din 1864, dar \u0219i din p\u0103\u0219uni \u0219i f\u00e2ne\u021be, ceea ce a completat mai bine necesit\u0103\u021bile gospod\u0103riei s\u0103te\u0219ti. Prin acelea\u0219i legi de reform\u0103 agrar\u0103 s-au constituit izlazuri comunale \u00een suprafa\u021b\u0103 de cca. 1,1 milioane ha \u0219i p\u0103duri comunale de cca. 800 mii ha. Restul p\u0103m\u00e2ntului, p\u00e2n\u0103 la \u00eentinderea expropriat\u0103, a format rezerve \u0219i ferme agricole de stat sau ale unor institu\u021bii publice.<\/p>\n<p>\u00cempropriet\u0103rirea \u021b\u0103ranilor s-a f\u0103cut prin r\u0103scump\u0103rare, plata p\u0103m\u00e2ntului reprezent\u00e2nd de 20 de ori arenda, dup\u0103 pre\u021burile din anul 1913 ale regiunilor respective; suma ratelor de plat\u0103 ale \u00eempropriet\u0103ririlor s-a ridicat la 6,2 miliarde lei, din care, p\u00e2n\u0103 \u00een 1939 s-au achitat doar 3,2 miliarde lei<a href=\"#_ftn8\" name=\"_ftnref8\"><sup>[8]<\/sup><\/a>. La r\u00e2ndul lor, marii proprietari au primit ca desp\u0103gubire titluri de rent\u0103 \u2013 obliga\u021biuni de stat \u2013 \u00een valoare de 9 miliarde lei. Not\u0103m c\u0103, \u00een urma infla\u021biei postbelice, valoare real\u0103 a obliga\u021biunilor primite de expropria\u021bi, c\u00e2t \u0219i a ratelor de plat\u0103 ale \u021b\u0103ranilor s-a redus de 4-5. Aceasta a u\u0219urat considerabil sarcinile de plat\u0103 ale \u00eempropriet\u0103ri\u021bilor, pe de o parte, \u0219i a diminuat, pe de alta, posibilit\u0103\u021bile de investire ale marilor proprietari desp\u0103gubi\u021bi.<\/p>\n<p>Un rezultat major \u0219i imediat al \u00eempropriet\u0103ririi \u021b\u0103r\u0103nimii a fost restr\u00e2ngerea categoriilor sale s\u0103race \u0219i proletarizate, \u0219i l\u0103rgirea celor mijloca\u0219e. Din aceast\u0103 privin\u021b\u0103, reforma agrar\u0103, ca toate reformele de acest tip, nu a contribuit la diferen\u021bierea gospod\u0103riilor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, la dezvoltarea lor\u00a0 pe calea capitalismului, cum se sus\u021bine adesea, ci, din contr\u0103, a fr\u00e2nat aceste procese, a l\u0103rgit categoria gospod\u0103riilor cu relativ\u0103 independen\u021b\u0103 economic\u0103 \u0219i a diminuat intensitatea proletariz\u0103rii economiei \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti. Reformele agrare, pe de alt\u0103 parte, au avantajat indirect \u0219i gospod\u0103riile \u00eenst\u0103rite \u0219i procesul de generare a capitalismul, \u00eentruc\u00e2t au m\u0103rit oferta de p\u0103m\u00e2nt \u021b\u0103r\u0103nesc, necesar form\u0103rii exploata\u021biilor agricole mari (prin comasare).<\/p>\n<p>\u00cenf\u0103ptuirea reformei agrare cu toate opera\u021biunile juridice \u0219i tehnice, de m\u0103surare \u0219i punere \u00een proprietate, s-a prelungit 6-7 ani; procesul \u00eendelungat s-a desf\u0103\u0219urat \u00een condi\u021biile unor ac\u021biuni ale marilor proprietari de a diminua suprafa\u021ba cuvenit\u0103 \u021b\u0103ranilor \u0219i a-\u0219i men\u021bine \u00eentinderi c\u00e2t mai mari; s-au r\u0103sp\u00e2ndit practicile de corup\u021bie, de fraude \u0219i \u00een\u0219el\u0103ciune la m\u0103surarea loturilor, la \u00eenscrierea \u00een tabelele de \u00eempropriet\u0103rire; sute de mii de procese s-au judecat la tribunale, iar numero\u0219i politicieni s-au implicat \u00een neregulile exproprierii \u0219i \u00eempropriet\u0103ririi, \u00eembog\u0103\u021bindu-se.<\/p>\n<p>\u00cen concluzie, prin reforma agrar\u0103 din 1921 s-a restr\u00e2ns considerabil rolul \u0219i importan\u021ba marii propriet\u0103\u021bi mo\u0219iere\u0219ti, dar \u0219i a marii exploata\u021bii \u00een agricultura \u021b\u0103rii. Totodat\u0103, \u00eenzestrarea cu p\u0103m\u00e2nt a majorit\u0103\u021bii \u021b\u0103ranilor a redus tensiunea agrar\u0103 social\u0103 \u0219i a transformat agricultura \u00eentr-o zon\u0103 de exploatare predominant mic\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103. Reforma a modificat at\u00e2t structura social\u0103, c\u00e2t \u0219i pe cea politic\u0103 a \u021b\u0103rii: desfiin\u021barea marilor latifundii a subminat baza de putere economic\u0103 a unuia dintre principalele partidele de guvern\u0103m\u00e2nt de p\u00e2n\u0103 atunci \u2013 Partidul Conservator \u2013 care a \u0219i fost desfiin\u021bat \u00een 1924. \u00cen acela\u0219i timp, aplicarea votului universal \u0219i \u00eempropriet\u0103rirea majorit\u0103\u021bii \u021b\u0103r\u0103nimii au adus pe scena \u021b\u0103rii, la via\u0163a politic\u0103, cea mai numeroas\u0103 clas\u0103 din Rom\u00e2nia \u0219i corespondentul s\u0103u politic, Partidul \u021a\u0103r\u0103nesc. Lupta electorala dintre partide se va da de acum pentru influen\u021barea \u0219i cucerirea masei \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, care constituia 75-80% din electorat.<\/p>\n<p>Dispari\u021bia marilor latifundii (mo\u0219iile de peste 5000 ha) \u0219i a marii arend\u0103\u0219ii a restr\u00e2ns \u0219i sfera de dependen\u021b\u0103 economic\u0103 a \u021b\u0103r\u0103nimii de marea proprietate, iar practicile \u00eenvoielilor agricole s-au diminuat considerabil, nemaiconstituind o problem\u0103 social\u0103 major\u0103.<\/p>\n<p>Reforma agrar\u0103 din 1921 a realizat prioritar func\u021bii sociale \u0219i politice, scopul economic r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een subsidiar. Agricultura rom\u00e2neasc\u0103, dup\u0103 reform\u0103 \u0219i datorit\u0103 modului \u00een care a fost implementat\u0103 aceasta, \u0219i-a diminuat capacitatea productiv\u0103 \u0219i contribu\u021bia sa la economia na\u021bional\u0103, \u00eentruc\u00e2t mica exploatare \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 (predominant\u0103 \u00een noua economie agricol\u0103) a fost supus\u0103 unui puternic proces de deteriorare din partea unor factori externi \u0219i interni. Agricultura rom\u00e2neasc\u0103 \u00een urma acestor restructur\u0103ri fundamentale evolua, \u00een perioada interbelic\u0103, \u00een trei planuri \u0219i urm\u00e2nd trei tendin\u021be principale: exploata\u021bia mica \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 (p\u00e2n\u0103 la 10-15 ha); exploata\u021bia agricol\u0103 mijlocie (peste 10-15 ha); exploata\u021bia agricol\u0103 predominant capitalist\u0103 (30-50 ha).<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Structura propriet\u0103\u021bii dup\u0103 reforma agrar\u0103<\/strong><\/p>\n<p>Redistribuirea propriet\u0103\u021bii funciare rurale \u0219i procesul de diferen\u021biere \u0219i \u00eemp\u0103r\u021bire prin mo\u0219tenire au contribuit la modificarea compozi\u021biei suprafe\u021belor pe grupe sociale. Piramida grupelor de proprietate, dup\u0103 un deceniu de la reforma agrar\u0103, ar\u0103ta un grad ridicat de polarizare a p\u0103m\u00e2ntului, cu efecte economice \u0219i sociale profunde asupra vie\u021bii satului. La recens\u0103m\u00e2ntul agricol din anul 1930 au fost \u00eenregistrate 3,3 milioane exploata\u021bii agricole posed\u00e2nd 12 milioane ha suprafa\u021b\u0103 \u00eens\u0103m\u00e2n\u021bat\u0103, \u00eentinderea total\u0103 fiind de 19,8 milioane ha. Exploata\u021biile se distribuiau astfel pe categorii \u0219i dup\u0103 suprafa\u021b\u0103 agricol\u0103, \u00een procente:<\/p>\n<table width=\"0\">\n<tbody>\n<tr>\n<td width=\"153\">Categorii de m\u0103rime<\/td>\n<td width=\"154\">Ponderea num\u0103rului exploata\u021biilor<\/td>\n<td width=\"154\">Ponderea suprafe\u021bei exploata\u021biilor<\/td>\n<td width=\"153\">Suprafa\u021ba medie pe exploata\u021bie ha<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"153\">Total<\/td>\n<td width=\"154\">100<\/td>\n<td width=\"154\">100<\/td>\n<td width=\"153\">&#8211;<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"153\">P\u00e2n\u0103 la 10 ha<\/td>\n<td width=\"154\">92<\/td>\n<td width=\"154\">48<\/td>\n<td width=\"153\">3,1<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"153\">10-50 ha<\/td>\n<td width=\"154\">7,2<\/td>\n<td width=\"154\">19,8<\/td>\n<td width=\"153\">16,6<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"153\">Peste 50 ha<\/td>\n<td width=\"154\">0,8<\/td>\n<td width=\"154\">32,2<\/td>\n<td width=\"153\">254,6<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Micile gospod\u0103rii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti \u00een num\u0103r de cca. 3 milioane \u0219i reprezent\u00e2nd 92% din totalul exploata\u021biilor agricole ale \u021b\u0103rii foloseau 48% din suprafa\u021ba total\u0103; exploata\u021biile mijlocii, \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti \u00een mare m\u0103sur\u0103, \u00een num\u0103r de 235.000, sau 7,2% din total, utilizau 19,8% din \u00eentinderea agricol\u0103; exploata\u021biile mari, \u00een num\u0103r de numai 25.000 unit\u0103\u021bi, posedau peste 6,4 milioane ha p\u0103m\u00e2nt agricol \u0219i p\u0103duri, din care arabil 2,4 milioane ha. Diferen\u021ba de suprafa\u021b\u0103 medie exploatat\u0103 de fiecare cele trei categorii de exploata\u021bii este semnificativ\u0103: cele mici \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti 3,1 ha, cele mijlocii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti 16,6 ha \u0219i cele mai predominant capitaliste 254,6 ha.<\/p>\n<p>Exploata\u021biile mijlocii \u0219i mari manifest\u0103 o tendin\u021b\u0103 evident\u0103 de consolidare, de concentrare, \u00een timp ce gospod\u0103riile mici \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti sunt supuse procesului de diferen\u021biere \u2013 pu\u021bine se consolideaz\u0103, mai ales cele mai \u00eenst\u0103rite, dar majoritatea, cele mici \u0219i foarte mici sufer\u0103 un proces de ruinare, pierz\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul \u0219i mijloacele de munc\u0103. Polarizarea gospod\u0103riilor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti \u00een cele doua direc\u021bii este evident\u0103 dup\u0103 datele recens\u0103m\u00e2ntului din 1930. Astfel, 610.000 gospod\u0103rii aveau \u00een medie numai 0,5 ha; 1,1 milioane gospod\u0103rii posedau \u00een medie 2 ha; 750.000 dispuneau \u00een medie de 4 ha, iar 560.000, mai bine situate, aveau \u00een medie 7 ha; din cele 3,3 milioane de gospod\u0103rii, peste jum\u0103tate, adic\u0103 1,7 milioane, dispuneau \u00een medie de 1,5 ha, ceea ce punea familiile respective \u00een imposibilitatea de a tr\u0103i din produsul agricol; la acestea se adaug\u0103, \u00een aceea\u015fi situa\u021bie, \u00eenc\u0103 cca. 600.000 gospod\u0103rii f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2nt. Prin urmare, 2,3 milioane de familii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti s\u0103race, reprezent\u00e2nd majoritatea \u021b\u0103r\u0103nimii, nu aveau o baz\u0103 proprie, \u00eentreag\u0103, de mijloace de munc\u0103 necesare pentru asigurarea existen\u021bei; ele vindeau for\u021b\u0103 de munc\u0103 pe bani sau produse agricole gospod\u0103riilor agricole mai mari, se angajau la construc\u021bii, \u00een industrii extractive \u0219i sezoniere la diferite activit\u0103\u021bi \u00een ora\u0219e.<\/p>\n<p>\u00cen concluzie, structura propriet\u0103\u021bii funciare \u0219i a exploata\u021biei agricole, modificate radical prin reforma agrar\u0103, au fost supuse proceselor inerente economiei de m\u0103rfuri, legilor concuren\u021bei \u0219i valorii, urm\u00e2nd procesul general de diferen\u021biere a gospod\u0103riilor mici \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti. Evolu\u021bia \u0219i structura agriculturii interbelice se afla sub semnul bipolarit\u0103\u021bii: pe de o parte, majoritatea gospod\u0103riilor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti (milioane), cu resurse slabe, cu rezultate mediocre \u0219i proaste, f\u0103r\u0103 perspectiva unei dezvolt\u0103ri superioare; pe de alta, vreo 260.000 de exploata\u021bii agricole, sub o zecime din totalul exploata\u021biilor agricole ale \u021b\u0103rii, capabile de dezvoltare \u0219i acumulare, dar cu totul insuficiente pentru modificarea tendin\u021bei generale regresive a agriculturii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n<p>\u00cen anii interbelici, cu toate condi\u021biile dificile pentru agricultur\u0103, are loc un proces de \u00eenzestrare cu ma\u0219ini \u0219i unelte agricole mai sus\u021binut dec\u00e2t \u00een perioada antebelic\u0103. Beneficiarele acestui proces sunt \u00eens\u0103, \u00een principal, exploata\u021biile mijlocii \u0219i mari, cu resurse financiare pentru investi\u021bii. Opera\u021biunile agricole care solicitau cel mai mare volum de munc\u0103, aratul, \u00eentre\u021binerea culturilor, transportul, r\u0103m\u00e2n \u00een continuare manuale. Gospod\u0103ria \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 10 ha, acoperind 60% din suprafa\u021ba arabil\u0103, utiliza, ca \u0219i \u00eenainte, mijloace tradi\u021bionale \u2013 plugul, grapa, c\u0103ru\u021ba, sapa, coasa, secera etc. \u2013 \u0219i munca sa manual\u0103. Ca urmare, procesul de mecanizare din agricultura rom\u00e2neasc\u0103 era \u00eenc\u0103 \u00een faza de \u00eenceput, c\u00e2mpul agricol fiind dominat de mijloace de munc\u0103 \u0219i tehnologii de cultur\u0103 tradi\u021bionale, \u00eent\u00e2rziate, care produceau randamente sc\u0103zute la ha. Poten\u021bialul economic al \u021b\u0103rii din acea vreme nu putea asigura marile investi\u021bii \u00een mecanizarea agriculturii, dup\u0103 cum nici mica exploata\u021bie \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, parcelar\u0103, f\u0103r\u00e2mi\u021bat\u0103 nu putea s\u0103 utilizeze ma\u0219ini \u0219i nici tehnologii agricole moderne. Agricultura intrase \u00eentr-un cerc vicios: mica gospod\u0103rie nu dispunea de resurse pentru \u00eenzestrare din cauza randamentelor \u0219i veniturilor sale reduse; dar cre\u0219terea veniturilor agricole nu se putea realiza f\u0103r\u0103 reorganizarea exploata\u021biilor \u0219i \u00eenzestrarea lor cu inventar modern.<\/p>\n<p>La vremea respectiv\u0103, numero\u0219i economisi\u021bi, agronomi, sau politicieni rom\u00e2ni au propus variate solu\u0163ii pentru scoaterea din impas a agriculturii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti din care aceea de constituire a \u021b\u0103r\u0103nimii \u00een cooperative de produc\u021bie \u0219i desfacere, sprijinite de stat, a \u00eentrunit majoritatea op\u021biunilor \u0219i argumentelor.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Coopera\u021bia \u2013 solu\u021bie posibil\u0103 a problemelor agrare\u00a0 <\/strong><\/p>\n<p>\u00centre c\u0103ile proiectate de economi\u0219ti \u0219i agronomi pentru deschiderea progresului \u00een agricultur\u0103 era \u0219i aceea a organiz\u0103rii \u021b\u0103ranilor \u00een variate forme de cooperare: de consum, aprovizionare, desfacere, produc\u021bie etc. Problema necesit\u0103\u0163ii \u0219i avantajelor coopera\u021biei a fost mereu dezb\u0103tut\u0103 \u00een presa interbelic\u0103, continuare de fapt a discu\u0163iilor de dinainte de 1914. \u00cen Rom\u00e2nia, coopera\u021bia avea nu numai tradi\u021bia discu\u021biilor, ci \u0219i a aplic\u0103rii practice. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci coopera\u021bia s\u0103teasc\u0103 \u00ee\u0219i punea ca obiectiv principal s\u0103 \u00eenlesneasc\u0103 arendarea sau cump\u0103rarea de p\u0103m\u00e2nt de c\u0103tre \u021b\u0103r\u0103nime, o dat\u0103 cu \u00eenf\u0103ptuirea agrar\u0103 din anul 1921, obiectele ei s-au schimbat; coopera\u021bia era chemat\u0103 s\u0103 aprovizioneze satele cu mijloace de produc\u021bie, ma\u0219ini agricole, cu bunuri de consum ieftine; s\u0103 procure, \u00een continuare, credite avantajoase \u021b\u0103r\u0103nimii; s\u0103 realizeze, prin \u00eenl\u0103turarea intermediarilor speculativi, valorificarea produselor agricole, iar dup\u0103 unii economi\u0219ti s\u0103 modifice sistemul economico-social al agriculturii.<\/p>\n<p>\u00cen perioada interbelic\u0103 a crescut preocuparea statului, a guvernelor, pentru extinderea \u0219i dezvoltarea coopera\u021biei rurale \u0219i urbane (cooperative me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti). Legislativul a elaborat o serie de acte normative de func\u021bionare, control \u0219i sprijin a coopera\u021biei din partea statului.<\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 la 1917, \u021b\u0103r\u0103nimea, \u00een marea ei majoritate, nu conta prea mult pentru partidele politice \u00een alegerile electorale, ea av\u00e2nd dreptul de vot cenzitar, respectiv doar 1\/50 parte din voturile directe. Ca urmare, luptele electorale puneau \u00een joc mai ales popula\u0163ia urban\u0103. Dup\u0103 acordarea dreptului de vot egal \u0219i general a crescut foarte mult interesul partidelor politice pentru electoratul \u021b\u0103r\u0103nesc, acesta reprezent\u00e2nd partea hot\u0103r\u00e2toare din num\u0103rul de voturi. Astfel c\u0103 orice m\u0103sur\u0103 legislativ\u0103 care privea via\u0163a economic\u0103, social\u0103, politic\u0103, cultural\u0103 a satelor intra \u00een miza de lupt\u0103 pentru cucerirea voturilor \u021b\u0103r\u0103nimii. Aceasta, pe de o parte, a creat o emula\u021bie \u00eentre partidele \u0219i guvernele diferitelor culori politice s\u0103 se preocupe mai intens de problematica rural\u0103; dar interesul ap\u0103rea cu prec\u0103dere \u00een campaniile electorale sau \u00een postura de opozi\u0163ie. Odat\u0103 venite la guvernare, diferitele partide sc\u0103deau tensiunea preocup\u0103rilor agrare, cu excep\u0163ia situa\u021biilor \u00een care se mai formau unele organisme, institu\u021bii noi.<\/p>\n<p>Coopera\u021bia a fost cea mai cuprinz\u0103toare forma de activitate organizat\u0103 \u00een mediul rural, cu organe centrale, jude\u021bene \u0219i \u00een teritoriu, de \u00eensemn\u0103tate deosebit\u0103 pentru lupta politic\u0103. \u0218i oric\u00e2te str\u0103duin\u021be s-au depus \u0219i oric\u00e2te pledoarii s-au f\u0103cut de c\u0103tre unii lideri politici pentru scoaterea coopera\u021biei de sub influen\u021be politice, valoarea ei pentru dob\u00e2ndirea voturilor era at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t toate declara\u021biile politice electorale despre independen\u021ba acestei mi\u0219c\u0103ri au r\u0103mas f\u0103r\u0103 finalizare. A\u015fa se face c\u0103 legisla\u0163ia cooperatist\u0103 din perioada interbelic\u0103 a fost bogat\u0103 \u0219i substan\u021bial\u0103 \u0219i datorit\u0103 faptului c\u0103 un guvern venit proasp\u0103t la putere anula legisla\u0163ia elaborat\u0103 \u0219i aplicat\u0103 de precedentul guvern \u0219i introducea una nou\u0103, \u00een concordan\u021b\u0103 cu viziunea sa social-politic\u0103 \u0219i cu interesele sale, sau numai pentru a ar\u0103ta c\u0103 vechea lege era proast\u0103 \u0219i cea nou\u0103 era mai bun\u0103.<\/p>\n<p>Imediat dup\u0103 \u00eenf\u0103ptuirea \u201eMarii Uniri\u201d, se organizeaz\u0103 conducerea coopera\u021biei prin crearea unui organism: Casa Centrala a Coopera\u021biei \u0219i a \u00cempropriet\u0103ririi S\u0103tenilor, accentul c\u0103z\u00e2nd pe imperativele momentului \u0219i ale problemei \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti. Pentru coopera\u021bia urban\u0103 se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 o Direc\u021bie Generala a Cooperativei Or\u0103\u0219ene\u0219ti, \u00een 1920, pe l\u00e2ng\u0103 Ministerul Muncii \u0219i Ocrotirii Sociale. Apoi, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1923 se adopta c\u00e2teva legi privitoare la extinderea legisla\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti a coopera\u021biei asupra tuturor societ\u0103\u021bilor cooperative din provinciile unite la Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>Cea mai important\u0103 legiferare o constituie \u00eens\u0103 adoptarea Codului Coopera\u021biei, \u00een iulie 1928, fiind prima integral\u0103 a legisla\u021biei cooperative \u00een Rom\u00e2nia \u0219i subliniind importan\u021ba major\u0103 acordat\u0103 de parlament acestei probleme. Dup\u0103 schimbarea guvernului liberal cu guvernul na\u021bional-\u021b\u0103r\u0103nesc, \u00een anul 1929, este suspendat Codul Coopera\u021biei adoptat cu un an \u00een urm\u0103 \u0219i se aplic\u0103 o nou\u0103 lege \u201epentru organizarea coopera\u021biei\u201d, \u00een viziunea Partidului Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc. Dup\u0103 venirea la putere \u00een anul 1934, guvernul Partidului Na\u021bional Liberal anuleaz\u0103 legea coopera\u021biei din 1929 \u0219i aplic\u0103 o nou\u0103 legisla\u021bie, cea din 1935; \u00een 1938, dup\u0103 instituirea puterii politice dictatoriale regale \u00een stat, se d\u0103 o nou\u0103 organizare coopera\u021biei, Institutul Na\u021bional al Coopera\u021biei.<\/p>\n<p>Ceea ce s-a modificat prin schimbarea repetat\u0103 a legisla\u021biei nu au fost \u00eens\u0103 normele de organizare \u0219i func\u021bionare ale cooperativelor, care au r\u0103mas practic nemodificate, ci formele de organizare \u0219i conducere, centrale \u0219i federale, conduc\u0103torii acestora, dup\u0103 culoarea partidelor, \u0219i modalit\u0103\u021bile de control, \u00eendrumare, precum \u0219i raporturile lor cu statul. Speciali\u0219tii rom\u00e2ni \u00een domeniul coopera\u021biei calificau aceste schimb\u0103ri legislative \u2013 \u00een parte d\u0103un\u0103toare sistemului \u2013 ca instabilitatea legislativ\u0103 a coopera\u021biei.<\/p>\n<p>Principiile coopera\u021biei porneau de la proprietatea individual\u0103 cu toate avantajele \u0219i dezavantajele de ordin economic, cultural \u0219i social care decurg de aici. Ac\u021biunea cooperatist\u0103 se sprijinea pe ideea de baz\u0103 a solidarit\u0103\u021bii asocia\u021bilor. Aderarea la organiza\u021bia cooperatist\u0103 se f\u0103cea voluntar \u0219i interesat \u00een avantajele pe care le oferea, iar coopera\u021bia trebuia s\u0103 aib\u0103 autonomie fa\u021b\u0103 de partidele politice \u0219i fa\u021b\u0103 de stat; amestecul lor \u00een via\u021ba cooperatist\u0103 era considerat d\u0103un\u0103tor.\u00a0 \u00cen viziunea promotorilor acestui concept, statul putea \u00eens\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 organismul cooperativ pentru anumite ac\u021biuni de interven\u021bie \u00een favoarea unor categorii economice, \u00een special ale \u021b\u0103r\u0103nimii.<\/p>\n<p>\u00cen ultima legisla\u021bie a coopera\u021biei din anul 1938, se prevedea direct c\u0103 \u201etoate avantajele pe care statul le acord\u0103 \u00een vederea \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii agriculturii ca: distribuirea de semin\u021be selec\u021bionate, \u00eenlesnirea pentru procurarea de reproduc\u0103tori de ras\u0103, u\u0219ur\u0103ri pentru procurarea de ma\u0219ini se vor acorda de preferin\u021b\u0103 cooperativelor de exploatare\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen viziunea lui G. Mladenatz (unul dintre cei mai mari teoreticieni ai coopera\u021biei) \u201ecoopera\u021bia reprezint\u0103 un adev\u0103rat sistem de economie social\u0103\u201d. Celula lui este \u201e\u00eentreprinderea cooperativ\u0103\u201d care, adopt\u00e2nd \u00een mare m\u0103sur\u0103 regulile de organizare \u0219i func\u021bionare ale \u00eentreprinderii capitaliste&#8230; prezint\u0103 totu\u0219i caracteristica fundamental\u0103 de a fi o \u00eentreprindere colectiv\u0103, \u00een sensul c\u0103 este legat\u0103 \u00een chip organic de economiile particulare ale asocia\u021biilor care formeaz\u0103 \u00eentreprinderea\u201d. \u00cen ansamblul s\u0103u, \u201esistemul economic al coopera\u021biei este federalist \u0219i \u021bine seam\u0103 de condi\u021biile de via\u021b\u0103 speciale ale diverselor categorii \u0219i ale diverselor regiuni economice\u201d; el permite \u201eprin articularea gradual\u0103 a acestor organiza\u021bii pe regiuni ori pe categorii s\u0103 se elaboreze \u0219i s\u0103 se execute un plan economic\u201d, a\u0219ezat pe baze ra\u021bionale \u0219i unitare \u0219i \u201enu cade \u00eentr-un centralism colectivist uniformizat\u201d. Este cert, conclude autorul, c\u0103 \u201eideea \u0219i ac\u021biunea cooperativ\u0103 au interesat masele largi ale popula\u021biei muncitoare de la sate \u0219i din ora\u0219e. \u00cen special \u00een lumea satelor coopera\u021bia a fost singura form\u0103 de manifestare colectiv\u0103 a \u021b\u0103r\u0103nimii noastre pe t\u0103r\u00e2m economic\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen perioada interbelic\u0103, evolu\u021bia coopera\u021biei a urmat curbele ascendente \u0219i descendente ale vie\u021bii economice rom\u00e2ne\u0219ti \u00een general. \u00cendat\u0103 dup\u0103 \u201eMarea Unire\u201d, \u00een patrimoniul cooperatist al \u021b\u0103rii a intrat coopera\u021bia din provinciile istorice rom\u00e2ne\u0219ti ingrate \u00een statul na\u0163ional unitar. Cele din Transilvania \u0219i Banat erau organizate, prin tradi\u021bia din imperiul habsburgic, pe na\u021bionalit\u0103\u021bi: ramura rom\u00e2neasc\u0103, cea maghiar\u0103 \u0219i cea s\u0103seasc\u0103 \u0219i \u0219v\u0103beasc\u0103; toate s-au integrat treptat \u00een sistemul na\u021bional de coopera\u021bie.<\/p>\n<p>Coopera\u021bia postbelic\u0103 cunoa\u0219te evolu\u021bia ascendent\u0103 a anilor 1921-1929, determinat\u0103 de nevoia de credite a \u021b\u0103r\u0103nimii dup\u0103 reforma agrar\u0103, de nevoia de aprovizionare mai avantajoas\u0103 a gospod\u0103riei rurale \u0219i urbane, a popula\u021biei muncitoare, de necesitatea de valorificare a produselor \u021b\u0103ranilor. \u00cen consecin\u0163\u0103, spore\u0219te num\u0103rul de cooperative, num\u0103rul asocia\u021bilor \u0219i fondurile financiare utilizate.<\/p>\n<p>Ca \u00eentreaga economie, \u0219i coopera\u021bia intr\u0103, dup\u0103 1929, \u00een criz\u0103 economic\u0103; crizele comercial\u0103, bancar\u0103 \u0219i agrar\u0103 s-au repercutat asupra coopera\u021biei de consum, a celei de credit \u0219i a ob\u0219tilor, cu o for\u021b\u0103 distructiv\u0103. Criza coopera\u021biei se prelunge\u0219te p\u00e2n\u0103 la mijlocul anilor 1930. Asupra efectelor negative ale crizei, \u00een reducerea num\u0103rul de cooperative, a num\u0103rului de asocia\u021bi \u0219i a capitalul coopera\u021biei, a ac\u021bionat \u0219i conversiunea datoriilor agricole din 1934<a href=\"#_ftn9\" name=\"_ftnref9\"><sup>[9]<\/sup><\/a> care a l\u0103sat cooperativele de credit f\u0103r\u0103 resurse.<\/p>\n<p>Num\u0103rul asocia\u021bilor pe principalele categorii de cooperative, \u00eentre 1921 \u0219i 1938, redat \u00een mii:<\/p>\n<table width=\"0\">\n<tbody>\n<tr>\n<td width=\"75\">Anii<\/td>\n<td width=\"75\">Total<\/td>\n<td width=\"72\">Credit<\/td>\n<td width=\"96\">Consum, aprovizionare<\/td>\n<td width=\"85\">Forestiere<\/td>\n<td width=\"75\">Ob\u0219ti<\/td>\n<td width=\"80\">Diverse<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"75\">1921<\/td>\n<td width=\"75\">856<\/td>\n<td width=\"72\">705<\/td>\n<td width=\"96\">136<\/td>\n<td width=\"85\">35<\/td>\n<td width=\"75\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 &#8211;<\/td>\n<td width=\"80\">9<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"75\">1930<\/td>\n<td width=\"75\">1433<\/td>\n<td width=\"72\">1127<\/td>\n<td width=\"96\">228<\/td>\n<td width=\"85\">34<\/td>\n<td width=\"75\">27<\/td>\n<td width=\"80\">16<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"75\">1935<\/td>\n<td width=\"75\">1381<\/td>\n<td width=\"72\">1097<\/td>\n<td width=\"96\">208<\/td>\n<td width=\"85\">24<\/td>\n<td width=\"75\">21<\/td>\n<td width=\"80\">32<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"75\">1938<\/td>\n<td width=\"75\">1453<\/td>\n<td width=\"72\">1115<\/td>\n<td width=\"96\">214<\/td>\n<td width=\"85\">29<\/td>\n<td width=\"75\">26<\/td>\n<td width=\"80\">69<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"75\">1938 %<\/td>\n<td width=\"75\">100%<\/td>\n<td width=\"72\">76,7%<\/td>\n<td width=\"96\">14,7%<\/td>\n<td width=\"85\">2%<\/td>\n<td width=\"75\">1,8%<\/td>\n<td width=\"80\">4,8%<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 la 1930 coopera\u021bia f\u0103cuse progrese sensibile. Apoi, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1938, diferitele categorii de cooperative abia reu\u0219esc s\u0103 revin\u0103 sau s\u0103 se apropie de nivelul lui 1930, cu excep\u0163ia celor din categoria \u201ediverse\u201d, \u00een ascensiune.<\/p>\n<p>Tabelul de mai sus ne d\u0103 posibilitatea s\u0103 determin\u0103m \u0219i structura coopera\u021biei: \u00een 1938, 76,7% din membrii erau cuprin\u0219i \u00een cooperativele de credit, \u00een B\u0103ncile Populare; 14,7% \u00een cele de consum \u0219i aprovizionare, 1,8% \u00een ob\u0219ti de arendare \u0219i cump\u0103rare a p\u0103m\u00e2ntului, iar 4,8% \u00een cele diverse \u2013 me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti. Nu putem folosi pentru dinamica coopera\u021biei ca \u0219i pentru oricare alte ramuri economice, indicatori valorici, \u00eentruc\u00e2t marea varia\u021bie a valorii monedei sub ac\u021biunea infla\u021biei denatureaz\u0103 rezultatele.<\/p>\n<p>O caracteristic\u0103 a coopera\u021biei interbelice rom\u00e2ne\u0219ti const\u0103 \u00een dezvoltarea ei mult mai firav\u0103 dec\u00e2t la \u00eenceputul secolului, at\u00e2t ca timp de cre\u0219tere a unit\u0103\u021bilor \u0219i membrilor, c\u00e2t \u0219i \u00een privin\u021ba surselor financiare. Dar spre deosebire de perioada anterioar\u0103 lui 1914, se remarc\u0103 dou\u0103 tendin\u021be: dezvoltarea slab\u0103 \u0219i stagnarea coopera\u021biei rurale, pe de o parte, \u0219i ascenden\u021ba coopera\u021biei urbane, pe de alt\u0103 parte.<\/p>\n<p>Astfel, \u00eentre 1931 \u0219i 1937, num\u0103rul membrilor cooperativelor rurale se reduce la 85,7% din total, \u00een timp ce acela ai cooperativelor urbane spore\u0219te de la 9,2% la 12,4%; cresc \u0219i mai mult mijloacele financiare ale cooperativelor urbane ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la 32% din totalul fondurilor utilizate. Centrul de greutate al coopera\u021biei tinde s\u0103 se mute la ora\u0219e, cresc\u00e2nd importan\u021ba cooperativelor de consum, de aprovizionare \u0219i me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti.<\/p>\n<p>O apreciere general\u0103, dar nu \u0219i de capacitate economic\u0103 este aceea c\u0103, prin num\u0103rul s\u0103u, de circa 1,5 milioane de membri, la sf\u00e2r\u0219itul perioadei, mi\u0219carea reprezenta circa 13,8% din totalul popula\u021biei active a \u021b\u0103rii, atest\u00e2nd \u0219i astfel \u00eensemn\u0103tatea coopera\u021biei \u00een Rom\u00e2nia. Cu toate acestea, \u00een compara\u021bie cu alte \u021b\u0103ri, \u00eendeosebi occidentale, mi\u0219carea cooperatist\u0103 era \u00eenc\u0103 slab\u0103, neconsolidat\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia la o unitate cooperativ\u0103 reveneau peste 2600 locuitori, \u00een vreme ce \u00een Elve\u021bia reveneau 482 locuitori, \u00een Danemarca 523, \u00een Cehoslovacia 1318, dar \u00een \u021b\u0103rile vecine, Polonia 1860, Ungaria 2952, Iugoslavia 2111 \u0219i Bulgaria 3936. Densitatea particip\u0103rii la coopera\u021bie \u00een Rom\u00e2nia era de c\u00e2teva ori mai mica dec\u00e2t \u00een \u021b\u0103rile cu o mi\u0219care dezvoltat\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen concluzie, se poate constata c\u0103 \u00een anii interbelici coopera\u021bia nu a \u00eenregistrat progrese spectaculoase, de\u015fi transformarea marii propriet\u0103\u021bi funciare \u00een mica proprietate ar fi presupus s\u0103 impulsioneze pe \u021b\u0103rani \u00een folosirea coopera\u021biei pentru dezvoltarea gospod\u0103riilor lor. O cauz\u0103 important\u0103 a particip\u0103rii slabe a popula\u021biei la formele cooperatiste era considerat\u0103 de speciali\u0219ti a fi ne\u00eencrederea celor interesa\u0163i \u00een capacitatea coopera\u021biei de a-i sprijini \u00een rezolvarea problemelor lor materiale \u0219i financiare. Aceast\u0103 ne\u00eencredere era generat\u0103, dup\u0103 cum o relateaz\u0103 o \u00eentreag\u0103 literatur\u0103, de abuzurile numeroase \u0219i corup\u021bia politic\u0103 practicate \u00een cooperative. Nicolae Ghiulea, un specialist \u00een coopera\u021bie, considera c\u0103 prin \u201eincapacitatea aproape obi\u0219nuit\u0103 a conduc\u0103torilor, ne\u00eencrederea \u00een conduc\u0103tori \u0219i totu\u0219i lipsa de discern\u0103m\u00e2nt \u00een alegerea conduc\u0103torilor, a form\u0103rii de partide care urm\u0103resc v\u0103dit scopuri personale, certuri nesf\u00e2r\u0219ite \u00eentre membri care conduc cele mai bune cooperative la ruin\u0103 sau lichidare\u201d determin\u0103 popula\u021bia s\u0103 priveasc\u0103 cu suspiciune participarea la aceste organisme. Alte cauze ale eficien\u021bei sc\u0103zute a coopera\u021biei erau: dispersarea mi\u0219c\u0103rii cooperatiste prin unit\u0103\u021bi mici, f\u0103r\u0103 putere economic\u0103; slaba for\u0163\u0103 economic\u0103 a membrilor s\u0103i; sprijinul precar al statului; folosirea coopera\u021biei \u0219i a membrilor s\u0103i \u00een luptele politice.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Bibliografie:<\/strong><\/p>\n<p>AXENCIU, Victor, <em>Avu\u021bia na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei. Cercet\u0103ri istorice comparate 1860-1939<\/em>, Centrul Rom\u00e2n de Economie Comparat\u0103 \u0219i Consensual\u0103, Bucure\u0219ti, 2000.<\/p>\n<p>AXENCIU, Victor,\u00a0 <em>Introducere \u00een istoria economic\u0103 a Rom\u00e2niei. Epoca modern\u0103 \u0219i contemporan\u0103<\/em>, Editura Funda\u021biei Rom\u00e2nia de M\u00e2ine, Bucure\u0219ti, 1997.<\/p>\n<p>BAN, Cornel, <em>Dependen\u0163\u0103 \u015fi dezvoltare: economia politic\u0103 a capitalismului rom\u00e2nesc<\/em>, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2014.<\/p>\n<p>CHIROT, Daniel,\u00a0 <em>Social change in a peripheral society: the creation of a Balkan colony<\/em>, Academic Press, New York, c.1976.<\/p>\n<p>DOBROGRANU-GHEREA, Constantin, <em>Neoiob\u0103gia.<\/em><em> Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare<\/em>, Editura Libr\u0103riei SOCEC &amp; Comp., Societate Anonim\u0103, Bucure\u0219ti, 1910.<\/p>\n<p>MURGESCU, Bogdan, <em>Rom\u00e2nia \u0219i Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010)<\/em>, Editura Polirom, Ia\u0219i, 2010.<\/p>\n<p>P\u0102TR\u0102\u0218CANU, Lucre\u021biu, <em>Un veac de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri sociale 1821-1907<\/em>, Editura Politic\u0103, Bucure\u0219ti, 1969.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref1\" name=\"_ftn1\">[1]<\/a> P\u0103tr\u0103\u0219canu, pornind de la cercet\u0103rile lui Radu Rosseti, spune c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul apar\u021binea cu titlu de folosin\u021b\u0103 ob\u0219tii locuitorilor dintr-un sat. Un drept de proprietate \u00een sine nu a existat nici pentru boier, nici pentru ob\u0219tea satului:<\/p>\n<p>\u201e\u00cen ce consta dreptul st\u0103p\u00e2nului de mo\u0219ie? \u00cen aceea de a sili pe \u021b\u0103ran la \u00eendeplinirea \u00eendatoririlor. Mai mult, dreptul de folosin\u021b\u0103 era subordonat \u00een mod absolut, \u00eendeplinirii acestor obliga\u021bii. \u021a\u0103ranul liber nu-\u0219i putea valorifica acest drept de folosin\u021b\u0103 dec\u00e2t \u00een aceste condi\u0163ii, care nu aveau caracterul unui raport personal \u00eentre st\u0103p\u00e2nul de mo\u0219ie \u0219i \u021b\u0103ran, ci au luat forma unui raport direct \u00eentre st\u0103p\u00e2nul de mo\u0219ie \u0219i p\u0103m\u00e2nt. (&#8230;) Numai \u00een m\u0103sura \u00een care boierul avea drept de dreptul de folosin\u021b\u0103 asupra p\u0103m\u00e2ntului \u2013 \u0219i nu asupra persoanei \u021b\u0103ranului \u2013 \u021b\u0103ranul era obligat s\u0103-i serveasc\u0103 rent\u0103 \u00een natur\u0103\u201d. (Lucre\u021biu P\u0103tr\u0103\u0219canu, <em>Un veac de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri sociale<\/em>, Editura Politic\u0103, 1969, p.13)<\/p>\n<p>Tot P\u0103tr\u0103\u0219canu: \u201eVeacuri de-a r\u00e2ndul, \u021b\u0103r\u0103nimea din cele dou\u0103 principate a tr\u0103it \u00een cadrul unei economii naturale. \u00cen gospod\u0103ria sa, \u021b\u0103ranul rom\u00e2n, cu uneltele sale \u0219i-a produs toate cele necesare vie\u021bii. P\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVIII-lea el nu apare nici ca v\u00e2nz\u0103tor, nici ca cump\u0103r\u0103tor de m\u0103rfuri, dec\u00e2t \u00een mod cu totul excep\u021bional. Numai c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul acestui secol intervine o schimbare. \u00cen tot acest timp \u00eens\u0103 (&#8230;) obliga\u021biile \u021b\u0103ranului fa\u021b\u0103 de st\u0103p\u00e2nul mo\u0219iei erau de a da a zecea parte din roadele p\u0103m\u00e2ntului, s\u0103-i furnizeze anumite produse ale industriei lui casnice, s\u0103-i dea anumite plocoane de Pa\u0219ti \u0219i Cr\u0103ciun \u2013 \u00een completarea rentei \u00een natur\u0103 pe care o pl\u0103tea. El mai are obligat s\u0103 lucreze \u0219i trei zile pe an \u2013 zile de clac\u0103. Aceast\u0103 obliga\u021bie \u2013 Radu Rosseti \u2013 era \u00eens\u0103 u\u0219oar\u0103, munca \u021b\u0103ranului fiind mai mult folosit\u0103 la repara\u021bii \u0219i transport \u0219i nu \u00een agricultur\u0103. \u00censu\u0219i numele arat\u0103 c\u0103 era vorba de o munc\u0103 f\u0103r\u0103 deosebit\u0103 consisten\u021b\u0103 sau intensitate.\u201d (Ibidem, p.11)<\/p>\n<p>\u00cen continuare, P\u0103tr\u0103\u0219canu spune c\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu mijlocul secolului al XVIII-lea se face trecerea, treptat, de la un regim feudal, la unul iob\u0103gist. Asta \u00eensemna c\u0103 acum renta se pl\u0103te\u0219te \u00een principal \u00een munc\u0103, \u0219i nu \u00een natur\u0103: \u201eOdat\u0103 cu apari\u021bia rentei \u00een munc\u0103, devenit\u0103 obliga\u021bia principal\u0103 a \u021b\u0103r\u0103nimii, apare \u0219i tendin\u021ba st\u0103p\u00e2nului mo\u0219iei s\u0103 limiteze dreptul de folosin\u021b\u0103 al \u021b\u0103r\u0103nimii asupra p\u0103m\u00e2ntului. Din punct de vedere al cadrului economic general, \u00een care apare regimul iob\u0103gist, asist\u0103m la dezvoltarea economiei de schimb, pe seama economiei naturale, aflat\u0103 \u00een floare, \u00een regim feudal\u201d (Ibidem, p.14).<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref2\" name=\"_ftn2\">[2]<\/a> Angara \u2013 nume generic dat obliga\u021biilor \u00een munc\u0103 impuse \u021b\u0103r\u0103nimii; dificultate, greutate de ordin material, necaz, belea.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref3\" name=\"_ftn3\">[3]<\/a> De natur\u0103 juridic\u0103.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref4\" name=\"_ftn4\">[4]<\/a> Actul\/Lovitura de stat de la 2 mai 1864: \u00cen contextul opozi\u021biei conservatorilor la reformele pe care le dorea implementate, mai ales reforma agrar\u0103, Cuza dizolv\u0103 Adunarea Legiuitoare (parlamentul) \u0219i promulg\u0103 un act fundamental nou (practic o nou\u0103 constitu\u0163ie) \u00een care domnitorul are puteri sporite. Ac\u021biunile lui Cuza au fost aprobate de cet\u0103\u021beni printr-un plebiscit.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref5\" name=\"_ftn5\">[5]<\/a> S-a f\u0103cut mult\u0103 v\u00e2lv\u0103 despre faptul c\u0103 mul\u021bi dintre ace\u0219ti arenda\u0219i ar fi fost \u201estr\u0103ini\u201d, evrei (\u00een Moldova) \u0219i greci (\u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103). Ace\u0219ti arenda\u0219i \u201estr\u0103ini\u201d erau cei mai ur\u00e2\u021bi dintre to\u021bi, fapt ce a dus la na\u0219terea unor puternice sentimente xenofobe. Evreii erau \u00eentr-adev\u0103r suprareprezenta\u021bi la nivelul arenda\u0219ilor, dar asta se datora faptului ca nu aveau dreptul s\u0103 de\u021bin\u0103 p\u0103m\u00e2nt i.e. erau obliga\u021bi s\u0103 se orienteze spre alte domenii. Nu erau majoritari, dar \u00een Moldova puteau crea impresia de majoritate din cauza suprareprezent\u0103rii. Despre situa\u021bia din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, Daniel Chirot spune c\u0103, \u00een afara C\u00e2mpiei B\u0103r\u0103ganului, mai pu\u0163in de o treime din p\u0103m\u00e2ntul dat \u00een arend\u0103 era administrat de arenda\u0219i str\u0103ini. Ce \u0219tim sigur e c\u0103 arenda\u0219ii erau oameni \u201eai locului\u201d, i.e. nu puteau s\u0103 administreze p\u0103m\u00e2nturi \u00een Boto\u0219ani \u0219i s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een Bucure\u0219ti.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref6\" name=\"_ftn6\">[6]<\/a> Chirot afirm\u0103 c\u0103, \u00een 1864, 2% din p\u0103m\u00e2ntul productiv (adic\u0103 excluz\u00e2nd p\u0103durile \u0219i p\u00e2rloagele) era \u201eproprietate de stat\u201d, dar nu dezvolt\u0103 problema; posibil s\u0103 fie vorba despre p\u0103m\u00e2ntul care avea sa fie folosit la reform\u0103. Ideea de proprietate de stat e ceva ce se va dezvolta \u00een perioada interbelic\u0103.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref7\" name=\"_ftn7\">[7]<\/a> Este important de men\u021bionat faptul c\u0103 elitele \u0219i-au \u201ereg\u0103sit\u201d voin\u021ba politic\u0103 de a rezolva cea mai important\u0103 problem\u0103 social\u0103 \u0219i politic\u0103 a \u021b\u0103rii, abia \u00een momentul \u00een care jum\u0103tate din aceasta era ocupat\u0103 de armate str\u0103ine \u0219i c\u00e2nd \u00eens\u0103\u0219i privilegiile de care se bucurau erau puse serios \u00een pericol.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref8\" name=\"_ftn8\">[8]<\/a> Se f\u0103ceau presiuni asupra \u021b\u0103ranilor \u00een vederea achit\u0103rii impozitului funciar (foncirea). \u00cen contextul marii crize, guvernul a urm\u0103rit o politic\u0103 de-a dreptul draconic\u0103 de percepere a tuturor taxelor care \u00eei erau datorate de c\u0103tre \u021b\u0103rani, merg\u00e2nd at\u00e2t de departe \u00eenc\u00e2t a ajuns s\u0103 scoat\u0103 la licita\u021bie propriet\u0103\u021bile celor ce nu-\u0219i pl\u0103tiser\u0103 impozitele. La aceasta se mai ad\u0103ugau \u0219i alte cheltuieli personale ale \u021b\u0103ranilor care erau obliga\u021bi s\u0103 fac\u0103 credite pentru a cump\u0103ra echipament agricol. Situa\u021bia economic\u0103 a \u021b\u0103ranilor a devenit at\u00e2t de grav\u0103 \u00eenc\u00e2t statul a fost obligat s\u0103 dea o serie de legi de conversiune a datoriilor agricole.<\/p>\n<p>Keith Hichens spune: \u201eDatoria particular\u0103 s-a dovedit a duce la ruinarea unui num\u0103r mult mai mare de \u021b\u0103rani dec\u00e2t au f\u0103cut-o impozitele c\u0103tre stat. Majoritatea datornicilor contractaser\u0103 \u00eemprumuturi atunci c\u00e2nd pre\u021burile agricole erau \u00eenalte, iar perspectivele de rambursare luminoase. Totu\u0219i, chiar atunci, \u00een anii \u201920, \u021b\u0103ranii avuseser\u0103 mari dificult\u0103\u021bi \u00een ob\u021binerea de \u00eemprumuturi avantajoase, \u00eentr-o epoc\u0103 de extindere a creditelor, ce a caracterizat anii \u201920, investi\u021biile au curs spre industrie \u0219i comer\u021b, domenii ce promiteau mari beneficii, mai cur\u00e2nd dec\u00e2t spre mai pu\u021bin profitabila \u0219i mai riscanta agricultur\u0103. \u00centruc\u00e2t societ\u0103\u021bile oficiale de credit, precum b\u0103ncile populare, aveau doar resurse limitate, mul\u021bi \u021b\u0103rani s-au \u00eendreptat spre c\u0103m\u0103tari, care, de obicei, le acordau \u00eemprumuturi pe termen scurt \u0219i cu dob\u00e2nzi mari. Totalul datoriilor agricole a atins repede propor\u021bii cutremur\u0103toare. Povara a fost resim\u021bit\u0103 cel mai greu de \u021b\u0103ranii mai s\u0103raci; \u00een 1932, dou\u0103 treimi dintre ace\u0219tia, posed\u00e2nd mai pu\u021bin de 10 ha, nu-\u0219i achitaser\u0103 \u00eemprumuturile. La \u00eenceput, guvernul a \u00eencercat s\u0103 rezolve problema pe felii, dar, \u00een cele din urm\u0103, la 18 decembrie 1931, acesta a suspendat str\u00e2ngerea for\u021bat\u0103 a datoriilor proprietarilor rurali \u0219i a adoptat un masiv program de conversie a datoriilor. \u00cen anii 1932-1934, au fost aprobate patru legi privind datoriile agricole, ce nu au l\u0103sat nici o \u00eendoial\u0103 \u00een privin\u021ba gravit\u0103\u021bii situa\u021biei \u0219i a dorin\u021bei multora dintre cei de sus de a pune cap\u0103t agita\u021biei \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, care, se temeau ei, amenin\u021ba ordinea social\u0103 existent\u0103. Pentru a pune cap\u0103t crizei datoriilor, ace\u0219tia au g\u0103sit \u00eens\u0103 o solu\u021bie ce a adus beneficii oligarhiei financiare, pe seama maselor de contribuabili, care trebuiau p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s\u0103 suporte povara costului conversiunii datoriilor.\u201d (Keith Hitchins, <em>Rom\u00e2nia 1866-1947<\/em>, Humanitas, 2013, pp. 410-411)<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref9\" name=\"_ftn9\">[9]<\/a> \u201eReducerea puterii de cump\u0103rare, cauzat\u0103 de criza economic\u0103 mondial\u0103, a sporit \u015fi alte poveri. \u00cen anii anteriori, de comparativ\u0103 prosperitate, c\u00e2nd pre\u021burile ob\u021binute de agricultori pe produsele agricole fuseser\u0103 \u00eencurajatoare, mul\u0163i \u021b\u0103rani mai \u00eenst\u0103ri\u021bi s-au \u00eendep\u0103rtat de sistemul tradi\u021bional de agricultur\u0103 f\u0103cut pentru subzisten\u021b\u0103. Ei au \u00eemprumutat bani de la b\u0103nci ori de la persoane particulare cu care \u015fi-au sporit suprafe\u021bele de p\u0103m\u00e2nt pe care le-au ameliorat, au cump\u0103rat ma\u0219ini agricole, animale de ras\u0103, semin\u0163e selec\u0163ionate sau au pl\u0103tit for\u021ba de munc\u0103 \u00eenchiriat\u0103. Cei mai s\u0103raci dintre s\u0103teni au \u00eemprumutat, de asemenea, bani, dar pentru a cump\u0103ra alimente \u00een perioadele critice ale anului, \u00een lunile de dinaintea recolt\u0103rii, c\u00e2nd rezervele lor din recolta precedent\u0103 erau epuizate, pentru care au pl\u0103tit, de regul\u0103, dob\u00e2nzi uzuale, de p\u00e2n\u0103 la 50% sau chiar mai mari. Odat\u0103 cu sc\u0103derea pre\u021burilor produselor agricole to\u0163i ace\u0219ti \u021b\u0103rani datornici au devenit insolvabili.<\/p>\n<p>Creditorilor le st\u0103tea la dispozi\u0163ie solu\u021bia legal\u0103 a scoaterii la v\u00e2nzare silit\u0103 a bunurilor persoanelor r\u0103u platnice. \u00cens\u0103 diminuarea pre\u021bului p\u0103m\u00e2ntului a fost atunci at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t, \u00een foarte multe cazuri nu mai acoperea valoarea crean\u021bei restante. \u00cen plus, deposedarea debitorilor de averea avut\u0103 \u00een proprietate devenea o opera\u021bie extrem de riscant\u0103, at\u00e2ta vreme c\u00e2t num\u0103rul celor datornici dintr-o anumit\u0103 localitate era destul de mare. \u00cempotrivirile acestora din urm\u0103 fa\u0163\u0103 de \u00eencerc\u0103rile creditorilor de a le prelua bunurile deveniser\u0103 o ac\u021biune extrem de riscant\u0103 pentru executorii trimi\u0219i la sate. Cum nelini\u0219tea social\u0103 se extindea continuu, guvernan\u021bii s-au v\u0103zut nevoi\u021bi s\u0103 intervin\u0103 pe c\u0103i legale pentru a stopa execut\u0103rile silite. Apoi, s-a \u00eencercat prin patru legi de conversiune reducerea datoriilor agricole \u015fi urbane. Ultima, cea din 7 aprilie 1934, care a devenit operant\u0103, a redus datoriile agricole \u015fi urbane la un cuantum de 50% \u015fi la plata lor e\u0219alonat\u0103 \u00een decurs de 17 ani, cu o dob\u00e2nd\u0103 de numai 1% pe an.<\/p>\n<p>M\u0103sura conversiunii datoriilor a salvat pe agricultori \u015fi pe ceilal\u0163i debitori de la faliment, dar, pe de alt\u0103 parte, \u00een pofida faptului c\u0103 statul a acoperit, prin Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei, o bun\u0103 parte a pagubelor suferite pe aceast\u0103 cale de c\u0103tre institu\u021biile de credit, multe dintre acestea nu s-au mai putut reface, disp\u0103r\u00e2nd \u00een anii urm\u0103tori de pe pia\u021ba financiar\u0103. Astfel, dac\u0103 la bilan\u0163ul din 31 decembrie 1930 fuseser\u0103 \u00eenregistrate 1122 b\u0103nci comerciale, cu un capital social de 16 980 milioane de lei, la 31 decembrie 1941 num\u0103rul lor sc\u0103zuse la 272, iar capitalul social la 7500 milioane de lei. Nu numai c\u0103 prin aplicarea legii de conversiune din 7 aprilie 1934 organiza\u021bia bancar\u0103 a Rom\u00e2niei a primit o lovitur\u0103 violent\u0103, dar, \u00een acela\u0219i timp, ea a exclus total popula\u0163ia de la credite. Miti\u0163\u0103 Constantinescu scria \u00een acest sens, \u00een anul 1934, c\u0103, dup\u0103 conversiune, milioane de \u021b\u0103rani \u015fi de muncitori nu mai g\u0103seau nic\u0103ieri credite pentru rezolvarea celor mai elementare probleme ale lor.\u201d (Dumitru \u0218ANDRU, \u201eCriza din 1929-1933 \u0219i criza actual\u0103\u201d \u00een <em>Sfera Politicii<\/em>, Anul XVII, nr. 133, martie 2009, pp. 53-60 ).<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Scurt\u0103 sintez\u0103 realizat\u0103 de Marius-Alexandru Dan \u00een anul 2020, \u00een cadrul proiectului Housing, social mobilisations and urban governance in Central and Eastern Europe, finan\u021bat de Swedish Research Council FORMAS [Grant 2016-00258]. Scopul textului este acela de a veni \u00een sprijinul activit\u0103\u021bilor Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire, de rezisten\u021b\u0103 la evacu\u0103rile din imobilele retrocedate. &nbsp; Situa\u021bia socio-politic\u0103 \u00een ajunul reformei agrare din 1864 Principatele Unite Dup\u0103 recens\u0103m\u00e2ntul efectuat \u00een anii 1859-1860, popula\u021bia Principatelor Unite num\u0103ra 3,9 milioane de locuitori; majoritatea lor, cca. 90% tr\u0103ia \u00een localit\u0103\u021bi cu caracter rural; la ora\u015fe, f\u0103r\u0103 t\u00e2rgu\u0219oarele de tip s\u0103tesc, locuia cca. 10% din&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[160,80],"tags":[454,540,536,537,538,539],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11157"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11157"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11157\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11283,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11157\/revisions\/11283"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11157"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11157"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11157"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}