Acest text vizeaz\u0103 dezv\u0103luirea felurilor \u00een care lucreaz\u0103 paradigma aspira\u021biei la occidentalizare, \u00een cadrul transform\u0103rilor post-socialiste urbane din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, prin cartografierea pove\u0219tii superiorit\u0103\u021bii occidentale, care serve\u0219te drept mijloc de legitimare pentru schimb\u0103rile violente \u0219i de mare impact. Abordarea mea este cea a unei teoreticiene angajate \u0219i se bazeaz\u0103 pe experien\u021ba mea ca activist\u0103 \u00een mi\u0219c\u0103rile locale (din spa\u021biul rom\u00e2nesc) \u0219i interna\u021bionale pentru justi\u021bie locativ\u0103. Aduc\u00e2nd exemple locale pe care le g\u0103sesc relevante la nivel regional, caut s\u0103 construiesc o viziune critic\u0103 alineat\u0103 mi\u0219c\u0103rilor urbane dedicate justi\u021biei sociale, dintr-o perspectiv\u0103 anticapitalist\u0103, antiimperialist\u0103 \u0219i intersec\u021bional\u0103.<\/span><\/p>\n G\u00e2ndirea decolonial\u0103 ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 pentru ca domina\u021bia material\u0103 s\u0103 func\u021bioneze, imperiul are nevoie de o varietate de practici, vocabulare \u0219i valori pentru a impune exploatarea \u0219i extrac\u021bia. Are nevoie de un consens \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cine exploateaz\u0103, cine este exploatat, cum \u0219i de ce. Toate acestea construiesc o nara\u021biune cu care majoritatea, dac\u0103 nu toat\u0103 lumea, trebuie s\u0103 fie de acord. Ob\u021binerea consim\u021b\u0103m\u00e2ntului\u00a0asupra pove\u0219tii exploat\u0103rii, a extrac\u021biei \u0219i a deposed\u0103rii nu este un obiectiv u\u0219or de atins, iar clasele conduc\u0103toare au nevoie de multe resurse societale pentru a-l produce.<\/span><\/p>\n Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, g\u00e2ndirea decolonial\u0103 ne arat\u0103 cum colonialitatea nu e doar o consecin\u021b\u0103 a forma\u021biunilor coloniale \u0219i imperiale care domin\u0103 lumile non-occidentale, ci merge dincolo de administra\u021bia colonial\u0103 propriu-zis\u0103 pentru a include teritorii \u0219i societ\u0103\u021bi care s-au aflat sub o domina\u021bie imperial\u0103 istoric\u0103 par\u021bial\u0103. \u00centr-o astfel de situa\u021bie se g\u0103se\u0219te \u0219i Europa Central\u0103 \u0219i de Est. Aici, colonialitatea are un profil specific bazat pe secole de domina\u021bie occidental\u0103 exercitat\u0103, pe de o parte, prin conducere politic\u0103 colonial\u0103 propriu-zis\u0103, \u0219i pe de alta, prin dependen\u021be complexe, financiare \u0219i culturale. Istoria a produs Europa Central\u0103 \u0219i de Est ca pe o semi-periferie, un proces financiar, politic \u0219i cultural care se afl\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urare de multe secole.<\/span><\/p>\n Pentru regiunea aceasta, nara\u021biunea produs\u0103 de clasele conduc\u0103toare pentru a legitima violen\u021ba \u0219i exploatarea a fost \u00eentotdeauna conex\u0103 aspira\u021biei lor de a fi recunoscute drept reprezentantele unei \u021b\u0103ri fie occidentale, fie la fel de bune ca una occidental\u0103. Acest \u021bel a fost urm\u0103rit ori prin intermediul unor abord\u0103ri na\u021bionaliste, conservatoare, care aspir\u0103 la respect \u0219i recunoa\u0219tere ca egal, ori printr-o occidentalizare care duce la integrare. Simplu spus, societ\u0103\u021bile Europei Centrale \u0219i de Est au fost prinse de secole \u00eentre aceste versiuni binare ale dezvolt\u0103rii: na\u021bionalism versus occidentalizare. Cea mai \u00eengrijor\u0103toare consecin\u021b\u0103 a acestui binom este c\u0103 mascheaz\u0103 faptul c\u0103 ambele \u201eop\u021biuni\u201d constau, \u00een realitate, \u00een politici \u0219i valori de dreapta. Astfel, ambele ajut\u0103, \u00eentr-un fel sau altul, la integrarea societ\u0103\u021bilor locale \u00een fluxurile globale de capital \u0219i la reproducerea ierarhiei coloniale care pune lumea occidental\u0103 deasupra tuturor celorlalte.<\/span><\/p>\n Una dintre principalele componente ale victoriei neoliberale de dup\u0103 sf\u00e2r\u0219itul istoric al R\u0103zboiului Rece, a fost consensul anticomunist. Pozi\u021bionarea \u00eempotriva regimurilor socialiste \u0219i comuniste din trecut a fost semnificat\u0103 drept o \u201e\u00eentoarcere \u00een Europa\u201d, o reparare a cursului a\u0219a-zis \u201enatural\u201d al lucrurilor, care presupunea apartenen\u021ba la lumea occidental\u0103. \u00cempreun\u0103 cu fostele regimuri socialiste \u0219i comuniste, o mare varietate de valori \u0219i principii de st\u00e2nga sunt considerate azi deviante, indiferent dac\u0103 se suprapun sau nu celor dint\u00e2i.<\/span><\/p>\n Prin urmare, una dintre principalele caracteristici ale societ\u0103\u021bii post-socialiste din Europa Central\u0103 \u0219i de Est este marginalizarea nara\u021biunilor politice \u2013 istorice sau contemporane \u2013 bazate pe liberare colectiv\u0103, at\u00e2t de autoritarism, c\u00e2t \u0219i de exploatare \u00een toate formele ei. \u00cen vreme ce aceste nara\u021biuni sunt \u00eempinse \u00een umbr\u0103, ce r\u0103m\u00e2ne este vechiul \u0219i obositul binom al lui a fi ori \u201etotul pentru patrie\u201d, ori \u201etotul pentru occidentalizare\u201d. Orice nara\u021biune orientat\u0103 spre st\u00e2nga, care aduce \u00een discu\u021bie exploatarea muncii, domina\u021bia patriarhal\u0103 sau autoritarismul militar \u0219i de stat, este de obicei rapid re\u00eencadrat\u0103, \u00een sfera public\u0103, ori drept retrograd\u0103, ca \u021bin\u00e2nd de \u201ecomunism\u201d, ori drept influen\u021b\u0103 str\u0103in\u0103, vestic\u0103, deci nenatural\u0103. Deci, de exemplu, chiar dac\u0103 sunt pozi\u021bionate la st\u00e2nga, luptele muncitorilor \u0219i sindicaliz\u0103rile sunt deseori asociate cu trecutul comunist \u0219i considerate \u00eenapoiate \u00een timp ce luptele antirasiste sau feministe sunt considerate prea str\u0103ine \u0219i nepotrivite \u00een contextul local.<\/span><\/p>\n Nicio op\u021biune nu e acceptabil\u0103 c\u00e2nd avem de-a face cu dou\u0103 versiuni diferite ale aceleia\u0219i nara\u021biuni care \u00eent\u0103re\u0219te superioritatea \u0219i domina\u021bia lumii vestice. Aspectul cel mai important pe care a\u0219 vrea s\u0103-l urm\u0103resc aici este acela c\u0103 povestea principal\u0103 prin care se ob\u021bine consim\u021b\u0103m\u00e2ntul la nivel social e povestea superiorit\u0103\u021bii occidentale. <\/span>Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 orice violen\u021b\u0103, indiferent c\u00e2t de exploatatoare sau d\u0103un\u0103toare, poate fi explicat\u0103 \u0219i acceptat\u0103 social at\u00e2ta timp c\u00e2t se \u00eencadreaz\u0103 \u00een versiunea Europei Centrale \u0219i de Est a pove\u0219tii superiorit\u0103\u021bii occidentale.<\/b><\/p>\n Prin urmare, unui set \u00eentreg de idei construite istoric i se confer\u0103 un caracter \u201enatural\u201d: ideea c\u0103 societ\u0103\u021bile Europei Centrale \u0219i de Est sunt lene\u0219e \u0219i corupte, ideea c\u0103 elitele politice locale sunt \u00eentotdeauna mai rele dec\u00e2t omoloagele lor occidentale, ideea c\u0103 nimic nu se face bine la noi etc. S-ar putea spune c\u0103 acestea sunt simple stereotipuri. Dar ele sunt de fapt v\u00e2rful aisbergului pe care se articuleaz\u0103 alte nara\u021biuni, mai grav asupritoare, precum: rasismul anti-rom ca aspira\u021bie la albitudine, dublat de negarea istoriei sclaviei romilor \u00een Rom\u00e2nia, nara\u021biuni care legitimeaz\u0103 dezumanizarea \u0219i deposedarea clasei muncitoare sau revenirea ideologiilor fasciste ca modalitate de demonstrare a m\u0103re\u021biei europene.<\/span><\/p>\n Povestea hegemonic\u0103, produc\u0103toare de consens ne\u00eentrerupt pentru o varietate \u00eentreag\u0103 de violen\u021be \u2013 nara\u021biunea superiorit\u0103\u021bii occidentale \u2013 str\u0103bate domeniul urbanului sub forma aspira\u021biei neoliberale nechestionate. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, atunci c\u00e2nd vine vorba despre ora\u0219ele Europei Centrale \u0219i de Est, consensul nechestionat este acela c\u0103 ele trebuie s\u0103 devin\u0103 c\u00e2t mai vestice posibil, at\u00e2t \u00een privin\u021ba felului \u00een care arat\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een privin\u021ba comportamentului. Apostolii ora\u0219ului neoliberal, pozi\u021biona\u021bi drept c\u00e2\u0219tig\u0103tori ai perioadei post-R\u0103zboi Rece, g\u0103sesc mereu ceea ce caut\u0103 \u00een Europa Central\u0103 \u0219i de Est \u2013 ora\u0219e haotice marcate de inconsisten\u021be, contradic\u021bii \u0219i ineficien\u021b\u0103 \u2013, iar a deveni occidental este considerat \u00eentotdeauna un remediu universal pentru toate aceste defecte.<\/span><\/p>\n \u00cen procesul devenirii occidentale, exist\u0103 o faz\u0103 indispensabil\u0103, a \u0219tergerii deosebirilor. Aspectele care au diferen\u021biat spa\u021biile urbane ale Europei Centrale \u0219i de Est din perioada socialist\u0103 \u0219i comunist\u0103 de cele occidentale \u2013 ora\u0219e industriale, cartiere vaste muncitore\u0219ti, redistribuirea propriet\u0103\u021bii construite \u0219i planificarea urban\u0103 care d\u0103dea demnitate vie\u021bii comunitare \u2013, au fost dezmembrate \u00een mod sistematic. Diferen\u021ba, a\u0219a cum se manifest\u0103 \u00een r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele trecutului comunist \u0219i socialist este depolitizat\u0103 \u0219i eliminat\u0103 progresiv.<\/span><\/p>\n \u00cen afar\u0103 de eliminarea deosebirilor, colonialitatea lucreaz\u0103 \u00eentr-o multitudine de moduri materiale \u0219i nonmateriale pentru a cimenta povestea superiorit\u0103\u021bii occidentale. Procesele de exploatare, extrac\u021bie \u0219i dezvoltare inegal\u0103 din perioada post-socialist\u0103 sunt \u00een mod special de interes pentru \u00een\u021belegerea transform\u0103rilor urbane specifice acestei perioade. Complementar unor astfel de perspective, \u00een cele ce urmeaz\u0103, a\u0219 vrea s\u0103 m\u0103 concentrez pe un mod specific \u00een care func\u021bioneaz\u0103 colonialitatea \u00een rela\u021bie cu ora\u0219ul: discursul occidentaliz\u0103rii aspira\u021bionale a spa\u021biilor urbane produce f\u0103r\u0103 \u00eencetare consens \u00een privin\u021ba politicilor deposed\u0103rilor \u0219i disloc\u0103rilor violente.<\/span><\/p>\n At\u00e2ta timp c\u00e2t r\u0103m\u00e2ne neadresat\u0103 \u0219i nenumit\u0103 \u00een calitatea sa de construct, aceast\u0103 nara\u021biune este naturalizat\u0103. Necriticat\u0103, aceast\u0103 fic\u021biune se prezint\u0103 drept adev\u0103r, produc\u00e2nd inevitabilitatea occidentaliz\u0103rii: f\u0103r\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama, devenirea occidental\u0103 a ora\u0219ului t\u0103u e considerat\u0103 un proces \u201enatural\u201d, \u201efiresc\u201d. Prin urmare, constructul colonial al occidentaliz\u0103rii inevitabile, \u00eempreun\u0103 cu diverse nara\u021biuni clasiste \u0219i rasiste, formeaz\u0103 o triad\u0103 care serve\u0219te drept funda\u021bie pentru consensul \u00een fa\u021ba violen\u021bei deschise, sistematice \u0219i sistemice. \u00cen timp ce citirile clasiste \u0219i rasiste sunt mai u\u0219or de identificat \u0219i, p\u00e2n\u0103 la un punct, pozi\u021biile critice orientate c\u0103tre dimensiunile de clas\u0103 sau de rasializare sunt deja prezente \u00een analizele activistxlor, perspectiva decolonial\u0103 este \u00eenc\u0103 \u00een construc\u021bie.<\/span><\/p>\n Pentru persoanele care organizeaz\u0103 \u0219i activeaz\u0103 \u00een lupta \u00eempotriva neoliberaliz\u0103rii capitaliste a societ\u0103\u021bilor \u00een care tr\u0103im, cred c\u0103 este esen\u021bial\u0103 ancorarea muncii noastre \u00een procesele istorice, geopolitice tipice pentru regiunea aceasta. Ceea ce separ\u0103 mi\u0219c\u0103rile sociale ale Europei Centrale \u0219i de Est de cele din Vest este faptul c\u0103 \u00een societ\u0103\u021bile noastre \u2013 \u0219i \u00een alte societ\u0103\u021bi non-vestice \u2013 disloc\u0103rile \u0219i deposed\u0103rile violente sunt legitimate prin paradigma occidentaliz\u0103rii. <\/span>Concret, \u00een numele devenirii occidentale trebuie s\u0103 accept\u0103m cu to\u021bii evacu\u0103ri, gentrificare, turistificare, financiarizare, cre\u0219terea chiriilor, deposed\u0103ri \u00een mas\u0103 etc.<\/b><\/p>\n Argumentul meu este acela c\u0103 adoptarea unei atitudini critice fa\u021b\u0103 de povestea occidentaliz\u0103rii \u0219i fa\u021b\u0103 de consensul pe care \u00eel produce este esen\u021bial\u0103, dac\u0103 vrem s\u0103 \u00een\u021belegem \u0219i s\u0103 intervenim \u00een contextele concrete ale violen\u021bei. Ruperea acestui consens ne d\u0103 puterea de a vedea cum, spre exemplu, clasa muncitoare este criminalizat\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, ne aduce mai aproape de alian\u021bele radicale intersec\u021bionale prin pozi\u021bion\u0103ri decoloniale, anticlasiste \u0219i antirasiste.<\/span><\/p>\n Una dintre cele mai importante dimensiuni ale transform\u0103rilor post-socialiste \u00een ora\u0219ele Europei Centrale \u0219i de Est este dezmembrarea paradigmei locuirii publice. Acest lucru s-a f\u0103cut \u00een dou\u0103 etape: privatizarea efectiv\u0103 a stocului de locuin\u021be publice \u0219i apoi delegitimarea dreptului la locuire. Privatizarea locuirii s-a f\u0103cut, \u00een mare m\u0103sur\u0103, \u00een anii ’90 \u0219i a avut drept rezultat ni\u0219te societ\u0103\u021bi post-socialiste cu un num\u0103r mare de proprietari de locuin\u021be. Muncitori care nu de\u021binuser\u0103 niciodat\u0103 nimic s-au trezit deodat\u0103 proprietarii apartamentelor \u00een care tr\u0103iau, acest lucru av\u00e2nd ca rezultat un sentiment de mobilitate de clas\u0103. Pentru c\u0103 \u00een acela\u0219i timp cultura clasei muncitoare era demonizat\u0103 \u00een manier\u0103 anticomunist\u0103 , cei mai mul\u021bi dintre ace\u0219ti oameni au \u00eenceput s\u0103 se perceap\u0103 ca membri ai clasei de mijloc. Acest lucru a facilitat consim\u021b\u0103m\u00e2ntul asupra unei game mai largi de privatiz\u0103ri (ale industriei \u0219i terenurilor), prezentate drept singura posibil\u0103 cale de a \u00eenainta spre viitorul capitalist. Devenirea occidental\u0103 prin intermediul devenirii capitaliste a mascat marea pierdere a dreptului fundamental la locuire. \u00cen timp ce at\u00e2t de mul\u021bi oameni au \u00eenceput s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la ei \u00een\u0219i\u0219i ca apar\u021bin\u00e2nd clasei de mijloc, solicitarea locuin\u021belor de la stat a \u00eenceput s\u0103 fie \u00een\u021beleas\u0103 drept ceva ru\u0219inos. Locuirea public\u0103, considerat\u0103 c\u00e2ndva un drept al oamenilor muncii, a devenit un act de caritate pentru cei mai n\u0103p\u0103stui\u021bi.<\/span><\/p>\n Blocuri de locuin\u021be tipice din Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia. Credit foto: Pixabay<\/p><\/div>\n La fel ca \u00een cazul altor transform\u0103ri post-socialiste, locuirea a ajuns s\u0103 fie \u00een\u021beleas\u0103 fie ca parte a propriet\u0103\u021bii de stat, cum se \u00eent\u00e2mpla \u00een Rom\u00e2nia socialist\u0103, fie ca parte a propriet\u0103\u021bii private, a\u0219a cum cere viitorul capitalist. Aceast\u0103 dihotomie, na\u021bionalizare versus privatizare, a \u0219ters \u00een mod eficient istorii care demonstreaz\u0103 c\u0103 sunt posibile \u0219i alte c\u0103i, precum proprietatea colectiv\u0103 asupra locuin\u021belor, ca parte din istoria complex\u0103 a comuniz\u0103rii resurselor \u00een fostele state socialiste ale regiunii.<\/span><\/p>\n Glazurat\u0103 cu anticomunismul de rigoare, dihotomia na\u021bional versus privat a conferit un caracter \u201enatural\u201d ideii de locuire ca marf\u0103, permi\u021b\u00e2nd o neoliberalizare mai lin\u0103. Locuirea ca drept este \u00eenc\u0103 protejat\u0103 de lege, dar este considerat\u0103 secundar\u0103 \u00een fa\u021ba propriet\u0103\u021bii private. Separate de orice viziune emancipatoare bazat\u0103 pe justi\u021bie social\u0103, redistribuire sau autonomie, politicile din jurul locuirii sunt acum croite pentru a completa cadrul legal care garanteaz\u0103 accesul \u0219i protejeaz\u0103 proprietatea privat\u0103. Acest lucru devine acceptabil prin intermediul credin\u021bei \u00een capitalismul liberal occidental ca unic\u0103 posibilitate de avansare: orice alt\u0103 \u00een\u021belegere a locuirii, ca drept fundamental, ne t\u00e2r\u0103\u0219te, chipurile, \u00eenapoi, \u00een trecut.<\/span><\/p>\n Un factor esen\u021bial al privatiz\u0103rii, retroced\u0103rile se refer\u0103 la procesul de returnare a propriet\u0103\u021bilor na\u021bionalizate de regimurile comuniste, c\u0103tre posesorii lor ini\u021biali. \u00cen timp ce acest proces \u021binte\u0219te cl\u0103diri, terenuri \u0219i zone forestiere, fiecare cu proceduri diverse la nivel regional, cele care au avut drept rezultat dislocarea \u0219i deposedarea a sute de mii de locatari au fost retroced\u0103rile reziden\u021biale. Primind fie nicio alternativ\u0103, fie unele insuficiente, persoanele evacuate din case na\u021bionalizate compun majoritatea celor evacua\u021bi – \u00een Rom\u00e2nia, cel pu\u021bin. Povestea prin care este produs consensul asupra realit\u0103\u021bii violente a retroced\u0103rilor este o poveste despre devenirea occidental\u0103 prin actul de-a le face dreptate mo\u0219tenitorilor din p\u0103tura superioar\u0103 a clasei mijlocii.<\/span><\/p>\n Conform acestei pove\u0219ti, na\u021bionaliz\u0103rile sunt considerate o practic\u0103 abuziv\u0103 a regimurilor comuniste \u0219i socialiste, o nelegiuire care trebuie corectat\u0103. \u0218i astfel se \u00eenf\u0103ptuie\u0219te \u201e\u00eentoarcerea la Europa de Vest\u201d. Sus\u021bin\u0103torii retroced\u0103rilor le consider\u0103 o component\u0103-cheie a justi\u021biei de tranzi\u021bie, adic\u0103 a procesului legal prin care sunt adresate \u00eentreprinderile ilegale ale fostelor regimuri politice. \u00cen aceast\u0103 nara\u021biune anticomunist\u0103, retroced\u0103rile devin mijloace pentru desp\u0103gubire \u0219i restaurare, invoc\u00e2nd \u00eentotdeauna un binom al victimelor (mo\u0219tenitorii proprietarilor din anii ’40) \u0219i profitorilor (locatarii din aceste propriet\u0103\u021bi, membri ai clasei muncitoare). Ast\u0103zi, retroced\u0103rile sunt o component\u0103 esen\u021bial\u0103 a amplului cadru legal care a stabilit o versiune a justi\u021biei bazat\u0103 pe principiul propriet\u0103\u021bii private.<\/span><\/p>\n Tab\u0103ra de protest Vulturilor 50 din Bucure\u0219ti, care a rezistat din 2014 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 2016. Comunitatea de la num\u0103rul 50, de pe strada Vulturilor, a fost evacuat\u0103 pe 15 septembrie 2014, dup\u0103 ce locuin\u021bele lor au fost retrocedate \u0219i apoi rev\u00e2ndute unui dezvoltator occidental. Credit foto: Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire<\/p><\/div>\n <\/p>\n Retroced\u0103rile sunt de asemenea una dintre principalele modalit\u0103\u021bi prin care \u021b\u0103rile post-socialiste pot demonstra adeziunea lor la lumea vestic\u0103: inversarea procesului de redistribuire implementat de regimurile socialiste \u0219i comuniste \u0219i recrearea claselor istorice, adic\u0103 a clasei de mijloc \u0219i a p\u0103turii superioare a clasei de mijloc. Aceast\u0103 inversare duce p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 la dezmembrarea cartierelor muncitore\u0219ti \u0219i le transform\u0103 \u00een zone care apar\u021bin claselor \u00eenst\u0103rite. Acest proces a fost numit, \u00een mod justificat, o redistribuire vertical\u0103 a avu\u021biei \u0219i o tehnologie legal\u0103 a acumul\u0103rii primitive, cre\u00e2nd bazele unui tip specific de gentrificare. Iar elementul care face ca toate acestea s\u0103 fie acceptabile este dorin\u021ba aspira\u021bional\u0103 a devenirii occidentale.<\/span><\/p>\n Procesul acesta se refer\u0103 la tendin\u021ba de a \u00eenl\u0103tura, de a ascunde sau \u00een alte cazuri, de a umbri r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele trecutului comunist \u0219i socialist. Fie c\u0103 este vorba despre statui, nume de str\u0103zi sau chiar pl\u0103cu\u021be cu firme, ora\u0219ele Europei Centrale \u0219i de Est sunt \u00een permanen\u021b\u0103 \u201ecur\u0103\u021bate\u201d de astfel de m\u0103rci. Decomunizarea spa\u021biului public este, desigur, parte dintr-o mai ampl\u0103 agend\u0103 care abordeaz\u0103 trecutul comunist \u0219i socialist \u00een termeni de politici ale memoriei, o chestiune esen\u021bial\u0103 \u00een programele guvernelor de dreapta. \u00cen ora\u0219ul decomunizat, m\u0103rcile trecutului devin r\u0103m\u0103\u0219i\u021be oarecum ru\u0219inoase ale c\u0103ii a\u0219a-zis non-vestice a Europei Centrale \u0219i de Est.<\/span><\/p>\n \u00cendep\u0103rtarea acestor m\u0103rci nu se face aproape niciodat\u0103 ca parte dintr-o critic\u0103 a aspectelor autoritare ale istoriei Europei Centrale \u0219i de Est, ci \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 pentru a demonstra apartenen\u021ba la Occident. Acest lucru se vede \u00een felul \u00een care respectiva decomunizare include \u00eentotdeauna reabilitarea simbolurilor \u0219i personalit\u0103\u021bilor asociate dreptei, prezentate ca parte din \u201epatrimoniul cultural\u201d. Asemenea simboluri \u0219i personalit\u0103\u021bi demonstreaz\u0103 continuitatea cu regimul capitalist interbelic, at\u00e2t de occidental. \u00centre timp, simbolurile rezisten\u021bei antifasciste \u0219i anticapitaliste sunt minimalizate sau distruse indiferent dac\u0103 sunt sau nu produse ale regimurilor comuniste \u0219i socialiste. Vasta mo\u0219tenire a rezisten\u021bei antifasciste din fostul teritoriu iugoslav este distrus\u0103 \u00een mod sistematic pentru a-i face loc revizionismului istoric. Singura cale, se pare, de-a sc\u0103pa de distrugere, este calea exotiz\u0103rii Celuilalt din Est, performat\u0103 pentru privirea vestic\u0103.<\/span><\/p>\n Aceast\u0103 ambiguitate care caracterizeaz\u0103 decomunizarea spa\u021biului public este facilitat\u0103 cu ajutorul nara\u021biunii apartenen\u021bei europene \u0219i occidentaliz\u0103rii ora\u0219elor noastre. \u00cen timp ce scriu acest text, un nou val al decomuniz\u0103rii spa\u021biului public se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een contextul rezisten\u021bei ucrainene din fa\u021ba invaziei putiniste. Cu toate c\u0103 istoria URSS este complex\u0103 \u0219i include multe aspecte opresive \u0219i de factur\u0103 autoritar\u0103, \u00eentrebarea r\u0103m\u00e2ne: \u00een ce m\u0103sur\u0103 sunt aceste gesturi expresia autentic\u0103 a sentimentelor anti-imperialiste \u0219i anti-autoritare \u0219i dac\u0103 nu cumva ele semnaleaz\u0103, mai degrab\u0103, naturalizarea transform\u0103rii neoliberale vestice.<\/span><\/p>\n Ora\u0219ul <\/span>smart<\/span><\/i> este un termen umbrel\u0103 care descrie o tendin\u021b\u0103 a transform\u0103rilor urbane care favorizeaz\u0103 integrarea tehnologiei IT \u00een infrastructura ora\u0219ului. \u00cen vreme ce o conexiune WiFi gratuit\u0103 poate fi util\u0103 pentru majoritatea popula\u021biei, paradigma ora\u0219ului <\/span>smart<\/span><\/i> nu este aproape niciodat\u0103 doar despre oferirea gratuit\u0103 a serviciilor de Internet sau despre economisirea banilor pentru electricitate \u00een iluminatul public, ci este mai mult despre a indica faptul c\u0103 o anumit\u0103 zon\u0103 apar\u021bine unei clase urbane foarte educate \u0219i hiper-alfabetizate tehnologic. Prin urmare, \u00een mod frecvent, schimb\u0103rile f\u0103cute \u00een numele ora\u0219ului <\/span>smart<\/span><\/i> sunt mai degrab\u0103 m\u0103rci de clas\u0103 dec\u00e2t resurse publice care au scopul de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi condi\u021biile de via\u021b\u0103.<\/span><\/p>\n Ca indicator c\u0103 anumite zone specifice sunt ale lor \u0219i favorizeaz\u0103 oamenii care apar\u021bin unei anumite categorii demografice, implementarea ora\u0219ului <\/span>smart<\/span><\/i> este \u00een mare m\u0103sur\u0103 o modalitate de a crea segregare de clas\u0103. Dac\u0103 nu \u0219tii cum s\u0103 folose\u0219ti aceste elemente urbane, ce cau\u021bi acolo? E clar c\u0103 locul t\u0103u nu e acolo. Ce folos c\u0103 exist\u0103 conexiune gratuit\u0103 la Internet pe str\u0103zi \u0219i b\u0103nci cu \u00eenc\u0103rc\u0103toare USB \u0219i iluminat automatizat, dac\u0103 nu ai ap\u0103 cald\u0103 \u0219i Internet acas\u0103 pentru c\u0103 de-abia \u00ee\u021bi permi\u021bi s\u0103 pl\u0103te\u0219ti facturile la utilit\u0103\u021bi \u0219i chiria \u00een continu\u0103 cre\u0219tere?<\/span><\/p>\n Poster cu conferin\u021ba Smart City de la Bucure\u0219ti, din 2016. \u00cen imagine este ora\u0219ul New York. Credit foto: SmartCity.org.<\/p><\/div>\n \u00cen Europa Central\u0103 \u0219i de Est, trendul ora\u0219ului <\/span>smart<\/span><\/i> pare extrem de seduc\u0103tor pentru multe administra\u021bii locale din moment ce demonstreaz\u0103, o dat\u0103 \u00een plus, angajamentul pentru asem\u0103narea acestor spa\u021bii urbane cu ora\u0219ele vestice, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de pild\u0103 \u00een cazul Clujului. \u00cen acest fel, administra\u021biile locale se distan\u021beaz\u0103 de \u201e\u00eenapoierea\u201d tehnologic\u0103 \u0219i ora\u0219ul reu\u0219e\u0219te, aparent, \u00een sf\u00e2r\u0219it, s\u0103 prind\u0103 din urm\u0103 \u0219i s\u0103 transforme \u00een realitate visul viitorului vestic. Cu ajutorul consensului produs de povestea superiorit\u0103\u021bii occidentale, tehnologiile digitale \u0219i procesele hibride avansate precum supravegherea video, transportul controlat prin aplica\u021bii, aplica\u021biile dedicate siguran\u021bei femeilor, acapararea centrelor ora\u0219elor de AirBnB \u0219i a\u0219a mai departe, trec necontrolate \u0219i nechestionate, drept a\u0219a-zise progrese necesare.<\/span><\/p>\n Administra\u021biile devin preocupate de materializarea ora\u0219ului <\/span>smart<\/span><\/i>, deci redirec\u021bioneaz\u0103 eficient resurse publice care ar putea fi cheltuite pe solu\u021bii pentru probleme sociale urgente. \u00cen felul acesta, cele mai multe dintre tehnologiile enumerate devin mijloace de cre\u0219tere a chiriilor, de accelerare a gentrific\u0103rii \u0219i a segreg\u0103rii rasializare \u0219i de clas\u0103. Oricum, consensul c\u0103 ora\u0219ul occidentalizat este calea spre viitor face ca toate procesele facilitate de ora\u0219ul <\/span>smart<\/span><\/i> s\u0103 par\u0103 acceptabile.<\/span><\/p>\n Cunoscut \u0219i ca \u201eregenerare urban\u0103\u201d, acest proces, asem\u0103n\u0103tor ideii de ora\u0219 <\/span>smart<\/span><\/i>, este de fapt un concept gol. Re\u00eennoirea este considerat\u0103 din start drept ceva pozitiv \u0219i dezirabil, \u00een vreme ce pentru cine, \u00een ce fel \u0219i cu ce costuri sunt decizii l\u0103sate \u00een \u00eentregime la latitudinea administra\u021biei \u0219i colaboratorilor s\u0103i. \u201eRe\u00eennoirea urban\u0103\u201d prescrie cur\u0103\u021barea zonelor degradate, de obicei aproape de centrele ora\u0219elor, cu scopul de a face loc pentru spa\u021biile comerciale, reziden\u021biale sau de afaceri, de care vor beneficia doar clasele \u00eenst\u0103rite.<\/span><\/p>\n \u00cen mod complet nesurprinz\u0103tor, \u00een Rom\u00e2nia, domeniul \u201eregener\u0103rii urbane\u201d este dominat de un grup privat de investi\u021bii \u0219i dezvolt\u0103ri imobiliare: Iulius Group. Acest dezvoltator \u0219i operator de retail a intrat \u00een domeniul imobiliar cu proiectele sale de regenerare urban\u0103 cu func\u021biuni mixte, \u00een trei dintre cele mai mari ora\u0219e din Rom\u00e2nia: Ia\u0219i, Cluj \u0219i Timi\u0219oara. Practic, compania este un mega dezvoltator de malluri care s-a extins \u0219i a \u00eenceput s\u0103 construiasc\u0103 complexuri care includ zone comerciale, reziden\u021biale \u0219i de business, toate ambalate \u00een conceptul vag de \u201eregenerare urban\u0103\u201d. Misiunea sa civilizatoare aduce laolalt\u0103 administra\u021bia local\u0103, mediul antreprenorial \u0219i \u201ecomunitatea\u201d – acest lucru masc\u00e2nd faptul c\u0103 mari zone publice din centrele ora\u0219elor sunt ocupate de interesele private care promoveaz\u0103 stilul de via\u021b\u0103 occidentalizat al clasei de mijloc, inaccesibil vastei majorit\u0103\u021bi a locuitorilor ora\u0219ului.<\/span><\/p>\n Cum va ar\u0103ta proiectul de regenerare urban\u0103 din Timi\u0219oara, \u00een viziunea Iulius Group. Credit foto: Iulius Group.<\/p><\/div>\n Acesta nu este dec\u00e2t un exemplu al felului \u00een care conceptul de \u201eregenerare urban\u0103\u201d mascheaz\u0103 de fapt privatizarea resurselor publice \u0219i preten\u021bia c\u0103 stilul de via\u021b\u0103 bazat pe consum \u0219i conceput pentru \u0219i accesibil doar celor care fac parte din clasa de mijloc, ar fi \u201enatural\u201d. A\u0219a cum arat\u0103 num\u0103rul mare de premii c\u00e2\u0219tigate de Iulius Group din partea grupurilor de business \u0219i a speciali\u0219tilor urbani occidentali, aceste procese materiale devin acceptabile prin intermediul pove\u0219tii despre regenerare urban\u0103 ca proces de occidentalizare \u0219i civilizare.<\/span><\/p>\n Stilul de via\u021b\u0103 \u0219i cultura elitelor este o marc\u0103 pentru un alt proces facilitat de povestea superiorit\u0103\u021bii occidentale: depolitizarea chestiunilor sociale prin intermediul culturaliz\u0103rii. \u00cen al doilea deceniu al anilor 2000, \u00een Rom\u00e2nia, acest lucru a fost vizibil \u00een special prin trendul \u201eora\u0219ului creativ\u201d. \u00censemn\u00e2nd mai mult dec\u00e2t clasica defini\u021bie ce implica aducerea \u00een fa\u021b\u0103 a actorilor culturali \u00een transform\u0103rile urbane, aici, ideea de \u201eora\u0219 creativ\u201d a implicat mereu o dimensiune civilizatoare occidentalizatoare, capabil\u0103 s\u0103 \u201espele prin art\u0103\u201d procesul de gentrificare, \u00een continu\u0103 desf\u0103\u0219urare, din ora\u0219.<\/span><\/p>\n \u00cen ultimii anii din urm\u0103, culturalizarea s-a manifestat mai ales prin fenomenul Capitalei Europene a Culturii (CEaC), studiat de mult timp \u00een mod critic ca aduc\u00e2nd prea pu\u021bin progres \u00een privin\u021ba rezolv\u0103rii nedrept\u0103\u021bilor urbane. De fapt, CEaC face exact opusul. Un paravan pentru aproprierea nedemocratic\u0103 a resurselor publice de c\u0103tre interesele private, CEaC este pur \u0219i simplu o mare afacere \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een hainele str\u0103lucitoare ale culturii \u0219i artei. \u00cen contextul Europei Centrale \u0219i de Est, CEaC este \u00eenc\u0103 \u0219i mai c\u0103lduros \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at\u0103, pentru c\u0103 este cea mai evident\u0103 cale de a dovedi apartenen\u021ba la Occident. Principalul concept al actualei CEaC din Rom\u00e2nia, Timi\u0219oara, <\/span>Shine your Light<\/span><\/i> este o metafor\u0103 pentru ie\u0219irea din \u201e\u00eentuneric \u0219i pasivitate\u201d \u0219i pentru intrarea \u00een lumina ipostazei de \u201ecet\u0103\u021bean european implicat\u201d. Istoria local\u0103 este reformulat\u0103 ca o poveste a drumului c\u0103tre occidentalizare, \u00een care domina\u021bia acestei regiuni de c\u0103tre imperiul habsburgic din secolele al optsprezecelea \u0219i al nou\u0103sprezecelea, este un factor care o aduce mai aproape de Vest.<\/span><\/p>\n \u00cen vreme ce arti\u0219tii \u0219i actorii culturali sunt ocupa\u021bi s\u0103 conving\u0103 Comisia European\u0103 de natura occidental\u0103 a ora\u0219ului lor, prin intermediul stereotipurilor culturale, corpora\u021biile transna\u021bionale nu sunt doar sprijinite prin fonduri publice, ci \u0219i primite cu bra\u021bele deschise \u0219i l\u0103udate pentru \u00eentreprinderea lor nobil\u0103 de a transforma ora\u0219ul. \u00centre timp, nedrept\u0103\u021bile sociale reale, de pild\u0103 evacu\u0103rile, gentrificarea, lipsa accesului la utilit\u0103\u021bi sau lipsa unei locuin\u021be, sunt fie exotizate, fie ascunse, fie niciodat\u0103 adresate.<\/span><\/p>\n Valorile \u0219i stilul de via\u021b\u0103 ale claselor \u00eenst\u0103rite au devenit o prioritate absolut\u0103 \u00een politicile urbane \u0219i deseori sunt singurul orizont aspira\u021bional al administra\u021biilor locale. \u00centruchip\u00e2nd idealurile occidentale ale datoriei civice, bunului-sim\u021b urban \u0219i gustului estetic, clasele \u00eenst\u0103rite au o misiune civilizatoare \u00een ora\u0219. Primarii ora\u0219elor din Rom\u00e2nia se consider\u0103 deseori apostoli ai unei astfel de misiuni, eroi ai transform\u0103rii ora\u0219ului astfel spre a deveni c\u00e2t mai occidental sau european. Robert Negoi\u021b\u0103, actualul primar al Sectorului 3 din Bucure\u0219ti, este unul dintre cei mai boga\u021bi afaceri\u0219ti din Rom\u00e2nia, dezvoltator imobiliar \u0219i proprietarul unui lan\u021b hotelier. \u00cen 2014, a autorizat evacuarea unei comunit\u0103\u021bi formate din aproximativ 200 de oameni, de pe strada Vulturilor, din apropierea centrului ora\u0219ului. Evacuarea a avut parte de o mare vizibilitate \u0219i \u00een urma ei a fost instalat\u0103 o tab\u0103r\u0103 de protest \u00een fa\u021ba fostelor locuin\u021be ale persoanelor evacuate, tab\u0103r\u0103 care a rezistat timp de doi ani.<\/span><\/p>\n De o importan\u021b\u0103 major\u0103 pentru dezvoltarea mi\u0219c\u0103rii pentru dreptate locativ\u0103, tab\u0103ra de protest din Vulturilor a fost un element deranjant perpetuu pentru primarul mogul, afect\u00e2nd imaginea sectorului \u201ecivilizat\u201d. Post\u00e2nd \u00een continuu mesaje rasiste despre tab\u0103r\u0103 pe re\u021belele sociale, Negoi\u021b\u0103 anun\u021ba fericit \u00een iulie, 2016, c\u0103 bar\u0103cile au fost \u201e\u00een sf\u00e2r\u0219it\u201d demolate. Opera\u021biunea i-a redat sectorului 3 imaginea de \u201esector european pe care ni-l dorim cu to\u021bii\u201d, lu\u00e2ndu-l din m\u00e2inile protestatarilor neascult\u0103tori \u0219i red\u00e2ndu-l \u201eoamenilor de bun-sim\u021b\u201d.<\/span><\/p>\n Postul lui Robert Negoi\u021b\u0103 pe re\u021belele sociale dup\u0103 evacuarea taberei de protest din Vulturilor 50, pe 16 iunie 2016.<\/p><\/div>\n <\/p>\n Un tip u\u0219or diferit de apostol al ora\u0219ului civilizat este actualul primar general al Bucure\u0219tiului, Nicu\u0219or Dan. Av\u00e2nd meseria de profesor de matematic\u0103, dar \u0219i o experien\u021b\u0103 \u00een activismul dreptului la ora\u0219, acesta \u0219i-a bazat cariera politic\u0103 pe un program anti-etablishment care implic\u0103 o viziune despre Bucure\u0219ti ca ora\u0219 civilizat, vestic.<\/span><\/p>\n \u00cen cele aproape dou\u0103 decenii de activism de la baz\u0103 pentru dreptul la ora\u0219, Dan \u0219i organiza\u021biile din care a f\u0103cut parte au constituit o mi\u0219care social\u0103 concentrat\u0103 pe protejarea cl\u0103dirilor de patrimoniu. \u00cen afar\u0103 de valoarea lor arhitectural\u0103, aceste cl\u0103diri aveau mai ales o valoare simbolic\u0103, const\u00e2nd \u00een natura lor vestic\u0103: construite de clasele \u00eenst\u0103rite din perioada interbelic\u0103, ele erau testamentul caracterului european al Bucure\u0219tiului. Situa\u021bia unor astfel de cl\u0103diri, \u00eenc\u00e2lcit\u0103 \u00een procese judec\u0103tore\u0219ti complicate de retrocedare, era \u00eentotdeauna pus\u0103 \u00eenaintea sor\u021bii locatarilor lor evacua\u021bi.<\/span><\/p>\n Propus de partidul s\u0103u \u00een calitate de \u201ecandidat al dreptei\u201d, Nicu\u0219or Dan a c\u00e2\u0219tigat alegerile pentru primar general cu o platform\u0103 \u201ede dreapta\u201d. Favoriz\u00e2nd clasele de mijloc \u0219i de sus, prin angajamente pentru un trafic redus \u0219i poli\u021bi\u0219ti mai profesioni\u0219ti, Dan s-a distan\u021bat \u00eenc\u0103 \u0219i mai mult de chestiunile sociale. Iar backgroundul s\u0103u activist, const\u00e2nd din vechi alian\u021be cu activi\u0219ti actuali, nu prea folose\u0219te la avansarea unei agende de dreptate social\u0103.<\/span><\/p>\n Prins \u00een nara\u021biunea apropierii ora\u0219ului de visul occidental, lui Dan pur \u0219i simplu nu-i pas\u0103 de evacu\u0103ri \u0219i de inegalit\u0103\u021bile locative. Chiar dac\u0103, prin umilul s\u0103u background s\u0103u activist, Dan pare s\u0103 se situeze la ani lumin\u0103 de tipul de primar oligarh ca Negoi\u021b\u0103, ce-i aseam\u0103n\u0103 este promisiunea comun\u0103 de a civiliza ora\u0219ul, aduc\u00e2ndu-l mai aproape de idealurile \u0219i standardele europene, \u00een detrimentul politicilor sociale \u0219i de locuire.<\/span><\/p>\n V\u0103z\u00e2nd cum a trecut Nicu\u0219or Dan de la activistul care lupt\u0103 pentru cl\u0103diri de patrimoniu la primarul care ap\u0103r\u0103 interesele claselor \u00eenst\u0103rite, ne putem \u00eentreba: \u00een ce m\u0103sur\u0103 suntem mai predispu\u0219i s\u0103 ne organiz\u0103m pentru conservarea unor cl\u0103diri de patrimoniu dec\u00e2t \u00eempotriva evacu\u0103rii familiilor care tr\u0103iesc acolo?! \u0218i dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r, ne d\u0103m seama c\u0103 ne convinge mai mult urgen\u021ba protej\u0103rii acelei case, ce anume o transform\u0103 pe aceasta \u00eentr-o prioritate, \u0219i de ce vie\u021bile celor din clasa muncitoare, deseori rasializate, nu sunt pe primul loc?<\/span><\/p>\n C\u00e2nd chestiunile pentru care ne organiz\u0103m au un caracter urgent \u0219i important dat de dorin\u021ba de a deveni occidentali, de fapt nu facem altceva dec\u00e2t s\u0103 reproducem povestea superiorit\u0103\u021bii occidentale, aceea\u0219i poveste folosit\u0103 pentru a ne face s\u0103 consim\u021bim la violenta exploatare \u0219i deposedare din ultimii 30 de ani. Mi\u0219c\u0103rile pentru locuire \u0219i dreptul la ora\u0219 care integreaz\u0103 asemenea politici aspira\u021bionale nu se lupt\u0103 pentru un ora\u0219 just, ci pentru un \u201eora\u0219 civilizat\u201d, pentru un \u201eora\u0219 smart\u201d, pentru un ora\u0219 \u201edecomunizat\u201d, care s\u0103 arate c\u00e2t se poate de occidental, \u0219i care s\u0103 fie croit doar dup\u0103 idealurile \u0219i stilul de via\u021b\u0103 al claselor \u00eenst\u0103rite. Deposedarea clasei muncitoare sau deposedarea continu\u0103, rasializat\u0103 a popula\u021biei rome \u0219i toate violen\u021bele pe care le implic\u0103, nu sunt niciodat\u0103 importante c\u00e2nd lup\u021bi pentru imaginea de ora\u0219 vestic.<\/span><\/p>\n Ca activistx \u0219i teoreticienx angajatx, este esen\u021bial s\u0103 identific\u0103m \u0219i s\u0103 deconstruim complicatele mecanisme ale pove\u0219tii superiorit\u0103\u021bii occidentale. A\u0219a cum am ar\u0103tat, preten\u021bia de \u201efiresc\u201d a acestei pove\u0219ti produce consens \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o mul\u021bime de procese violente \u0219i exploatatorii. At\u00e2ta timp c\u00e2t poate fi explicat drept ceva care faciliteaz\u0103 occidentalizarea sau drept o form\u0103 de recunoa\u0219tere din partea Vestului, orice proces, indiferent c\u00e2t de violent, poate c\u0103p\u0103ta un caracter acceptabil. Rezisten\u021ba \u00een fa\u021ba unui astfel de discurs \u00eenseamn\u0103 ie\u0219irea, trecerea dincolo de acest consens \u0219i aten\u021bia la a nu-l replica. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ne rec\u0103p\u0103t\u0103m capacitatea de a consim\u021bi con\u0219tient \u0219i de a refuza s\u0103 facem parte din structurile care sunt de acord cu povestea superiorit\u0103\u021bii occidentale. Obiectivul nostru, deci, este de a smulge masca occidentaliz\u0103rii de pe fa\u021ba violen\u021bei sistemice din domeniile locuirii \u0219i urbanismului, \u0219i s\u0103 dezv\u0103luim ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de fapt: violen\u021b\u0103 sistematic\u0103 neoliberal\u0103, sus\u021binut\u0103 prin nara\u021biunile rasiste \u0219i clasiste ale claselor conduc\u0103toare.<\/span><\/p>\n Acest articol face parte din seria multilingv\u0103 ini\u021biat\u0103 de ELMO<\/a><\/span><\/p>\nIluzia op\u021biunilor<\/b><\/h3>\n
\u0218tergerea trecutului pentru a trece drept occidentali<\/b><\/h3>\n
Procese de transformare urban\u0103 care au ca scop trecerea drept occidentali<\/b><\/h3>\n
1. Privatizarea locuirii<\/h5>\n
![\"Blocuri](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/Veda-Popovici-Image-1-Housing-Blocks.jpg\")
2. Retroced\u0103ri<\/strong><\/h5>\n
![\"\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/Veda-Popovici-Image-2-Vulturilor-protest-camp.png\")
3. Estetizarea anticomunist\u0103 a spa\u021biului public<\/strong><\/h5>\n
4. \u0218i iat\u0103 ora\u0219ul smart<\/strong><\/h5>\n
![\"\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/Veda-Popovici-Image-3-Smart-City.png\")
5. Re\u00eennoire urban\u0103<\/strong><\/h5>\n
![\"\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/Veda-Popovici-Image-4-Iulius-Group.jpg\")
6. Culturalizare <\/strong><\/h5>\n
7. Misiunea civilizatoare a administra\u021biei<\/strong><\/h5>\n
![\"\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/Veda-Popovici-Image-5-Negoita_s-post.jpg\")
Viitorul organiz\u0103rii pentru locuire: \u00eempotriva sau pentru ora\u0219ul civilizat<\/b><\/h3>\n