Acest articol face parte dintr-o serie realizat\u0103 de <\/em>ELMO (East Left Media Outlet),\u00a0<\/em>care cerceteaz\u0103 economia platformelor digitale \u00een \u021b\u0103rile Europei de Est.<\/em><\/p>\n \u00cen 2021 am putut vedea o mobilizare f\u0103r\u0103 precedent a freelancerilor online din Serbia. Mii de oameni, antrena\u021bi \u00een diverse munci online pe diferite platforme digitale, s-au organizat \u00eentr-o asocia\u021bie, \u0219i au m\u0103r\u0219\u0103luit pe str\u0103zile Belgradului, protest\u00e2nd \u00eempotriva inten\u021biei guvernului de a impozita veniturile ob\u021binute \u00een str\u0103in\u0103tate. Dup\u0103 \u0219ase luni de lupt\u0103, asocia\u021bia a ob\u021binut ced\u0103ri semnificative din partea autorit\u0103\u021bilor. Totu\u0219i, mul\u021bi freelanceri din sfera online r\u0103m\u00e2n \u00een continuare \u00eengloda\u021bi \u00een datorii \u0219i risc\u0103 o lege fiscal\u0103 extrem de nefavorabil\u0103 \u00een viitor. Succesul moderat al protestelor, mobilizarea limitat\u0103 \u0219i scind\u0103rile \u00een r\u00e2ndurile freelancerilor ridic\u0103 numeroase semne de \u00eentrebare asupra proceselor structurale \u00een rela\u021bia dintre lucr\u0103torii digitali, capital \u0219i stat. Acest articol elucideaz\u0103 aceste procese pe exemplul protestelor din Serbia \u0219i analizeaz\u0103 implica\u021biile acestora pentru luptele viitoarele ale muncitorilor din domeniul digital<\/strong>.<\/em><\/p>\n Platformele digitale (de exemplu Amazon, Etsy, Facebook, Google, Salesforce, sau Uber) intermediaz\u0103 cererea \u0219i oferta muncii la distan\u021b\u0103, conecteaz\u0103 angajatorii\/clien\u021bii cu furnizorii de servicii\/freelancerii pentru anumite proiecte sau sarcini specifice, mediind comunicarea, procesul de lucru \u0219i remunerarea. Platformele digitale au explodat dup\u0103 criza financiar\u0103 din 2008, \u00een contextul unor investi\u021bii masive \u00een tehnologie \u0219i a flexibiliz\u0103rii for\u021bei de munc\u0103. Ele au creat un nou tip de externalizare a muncii \u0219i serviciilor (eng. outsourcing<\/em>), \u00een care angajatorii pot g\u0103si rapid \u0219i ieftin milioane de profesioni\u0219ti din \u00eentreaga lume, profit\u00e2nd de diferen\u021bele de costuri ale for\u021bei de munc\u0103, \u00een acela\u0219i timp evit\u00e2nd taxele de afaceri \u00een aceste \u021b\u0103ri. Munca de platform\u0103 cuprinde toate activit\u0103\u021bile care pot fi realizate de la distan\u021b\u0103, de la dezvoltarea \u0219i elaborarea programelor (eng. software<\/em>), la asisten\u021ba virtual\u0103, scrierea textelor sau ore de medita\u021bie.<\/p>\n De asemenea platformele ofer\u0103 freelancerilor oportunitatea de a c\u00e2\u0219tiga salarii mai mari pe pie\u021bele globale dec\u00e2t ar c\u00e2\u0219tiga la nivelul local, dar \u00een condi\u021biile unei concuren\u021be interna\u021bionale dure. Freelancerii, la r\u00e2ndul lor, nu sunt angaja\u021bi nici ai platformelor prin intermediul c\u0103rora activeaz\u0103, nici ai clien\u021bilor pentru care \u00eendeplinesc diverse sarcini. Freelancerii doar pl\u0103tesc taxe platformelor digitale pentru dreptul de a participa pe pie\u021bele lor, fiind trata\u021bi \u00een \u021b\u0103rile de ba\u0219tin\u0103 preponderent ca liberi profesioni\u0219ti sau lucr\u0103tori independen\u021bi. Acest tip de externalizare a muncii are drept rezultat subjugarea freelancerilor \u00een cadrul pie\u021bei globale, \u00een care doar o minoritate de profesioni\u0219ti califica\u021bi profit\u0103, \u00een timp ce majoritatea angaja\u021bilor continu\u0103 s\u0103 se confrunte cu munc\u0103 precar\u0103, venituri neregulate \u0219i lips\u0103 de protec\u021bie. Ca \u0219i comunitate, freelancerii sunt puternic fragmenta\u021bi. Ei \u00eendeplinesc diferite sarcini, pentru clien\u021bi sau angajatori diferi\u021bi, \u00eentre ei sunt inegalit\u0103\u021bi majore \u0219i sunt deconecta\u021bi unii de al\u021bii.<\/p>\n Cum, \u00een aceste condi\u021bii nefavorabile, s-ar putea organiza freelancerii pentru a-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi statutul colectiv? Protestele recente din Serbia sunt un studiu de caz perfect pentru adresarea acestui subiect.<\/p>\n Potrivit indicelui muncii online de la Oxford<\/a>, Serbia se afl\u0103 printre liderii destina\u021biilor de outsourcing, \u00eenregistr\u00e2nd cel mai mare num\u0103r de job-uri pe platformele online per capita (Imaginea 1). Potrivit unei estim\u0103ri recente, num\u0103rul celor care muncesc mai mult de 10 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 pe platforme digitale \u00een Serbia este de aproximativ 70.000<\/a>, peste 2% din for\u021ba de munc\u0103 a \u021b\u0103rii. Freelancerii sunt preponderent tineri \u0219i educa\u021bi<\/a>, iar munca pe platform\u0103 le ofer\u0103 venituri mai mari \u0219i mobilitate profesional\u0103<\/a>. Totu\u0219i, comunitatea muncitorilor digitali este extrem de eterogen\u0103, \u0219i con\u021bine deopotriv\u0103 profesioni\u0219ti cu venituri mici \u0219i mari, antreprenori \u0219i muncitori cu jum\u0103tate de norm\u0103. \u00cen ultimul deceniu, num\u0103rul acestora a crescut constant, f\u0103r\u0103 vreun interes din partea guvernului sau discu\u021bii publice. P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd.<\/p>\n Imaginea 1. Top \u021b\u0103ri furnizoare de munc\u0103 digital\u0103. Surs\u0103: Oxford Online Labour Index<\/p><\/div>\n \u00cen octombrie 2020, administra\u021bia fiscal\u0103 a Serbiei anun\u021ba c\u0103, \u00een calitate de r\u0103spuns la evaziunea fiscal\u0103 extrem de ridicat\u0103, aceasta va \u00eencepe impozitarea veniturilor ob\u021binute \u00een str\u0103in\u0103tate pentru perioada ultimilor 5 ani. Suma impozitelor, a contribu\u021biilor sociale \u0219i a asisten\u021bei medicale se ridica la aproximativ 56% din venit, iar \u00eempreun\u0103 cu ratele dob\u00e2nzilor la pl\u0103\u021bile \u00eent\u00e2rziate, atingea p\u00e2n\u0103 la 80% din veniturile ultimilor 5 ani. Decizia sever\u0103 a autorit\u0103\u021bilor a lovit \u00een primul r\u00e2nd \u00een freelanceri, l\u0103s\u00e2ndu-i \u00eengloda\u021bi \u00een datorii, perturb\u00e2ndu-le activitatea \u0219i pun\u00e2nd \u00een pericol freelancingul masiv \u00een Serbia. De\u0219i unii erau \u00eenregistra\u021bi \u00een calitate de antreprenori, totu\u0219i majoritatea profesioni\u0219tilor nu pl\u0103teau impozite, \u00een mare parte din cauza lipsei unor solu\u021bii juridice adecvate. Alte categorii afectate sunt lucr\u0103torii de la distan\u021b\u0103 cu angajatori str\u0103ini \u00een afara platformelor, comercian\u021bii online, rentierii, pariorii, etc. Astfel, o parte semnificativ\u0103 a popula\u021biei a fost afectat\u0103 direct sau indirect de aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 a guvernului.<\/p>\n La scurt timp dup\u0103 anun\u021bare \u0219i dup\u0103 emiterea primelor facturi, freelancerii au \u00eenceput s\u0103-\u0219i organizeze for\u021bele. Printre cele c\u00e2teva grupuri online, cel mai proeminent s-a dovedit Udru\u017eenje radnika an internetu <\/a>sau URI (Asocia\u021bia muncitorilor online). URI a cerut anularea total\u0103 a pretinselor datorii, stabilirea unui statut clar pentru freelanceri \u0219i un sistem de impozitare echitabil\u0103 pentru viitor.<\/p>\n Mi\u0219carea freelancerilor a avansat \u0219i c\u00e2teva argumente<\/a> \u00een sprijinul revendic\u0103rilor.<\/p>\n \u00cen primul r\u00e2nd, legea din 2001 privind impozitarea a fost considerat\u0103 inadecvat\u0103 pentru impozitarea activit\u0103\u021bilor digitale, care \u00een acea perioad\u0103 pur \u0219i simplu nu existau. \u00cen al doilea r\u00e2nd, guvernul nu a aplicat aceast\u0103 lege \u0219i nici m\u0103car cei care doreau s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 impozitele nu au fost informa\u021bi referitor la procedur\u0103. Protestatarii nu erau dispu\u0219i s\u0103 accepte compromisuri, iar principalul slogan \u201eto\u021bi ca unul\u201d revendica anularea datoriilor pentru to\u021bi \u0219i c\u0103 acest grup, extrem de eterogen, va r\u0103m\u00e2ne unit. \u00cen cur\u00e2nd protestele au dat roade sub forma unei succesiuni de oferte<\/a> din partea guvernului. \u00cen timpul protestului<\/a> masiv din ianuarie guvernul s-a oferit s\u0103 anuleze ratele dob\u00e2nzilor, s\u0103 prelungeasc\u0103 termenul de achitare pe o perioad\u0103 de 10 ani, cresc\u00e2nd cheltuielile neimpozabile. Membrii asocia\u021biei au considerat oferta ca fiind inacceptabil\u0103, iar protestele au continuat, fiind oferite cre\u0219teri suplimentare ale bazei neimpozabile. Acestea au fost, la fel, refuzate \u0219i urmate de proteste mai mici pe 6 aprilie<\/a>.<\/p>\n Imaginea 2. Banner la protestul din 6 aprilie: \u201eNu v\u0103 ced\u0103m viitorul nostru\u201d. Preluat din grupul URI pe Facebook cu permisiunea acestora.<\/p><\/div>\n Sub presiune imens\u0103, chiar \u00eenainte ca propunerea s\u0103 intre \u00een parlament, c\u00e2\u021biva membri URI au \u00eencheiat un acord cu guvernul, \u00een urma unui apel telefonic din partea oficialilor. Acest acord stipula c\u0103 toate datoriile muncitorilor cu un venit sub 533 de euro pe lun\u0103 vor fi anulate, iar celor cu un venit mai mare li se va aplica un sistem impozitare progresiv\u0103 (ex: 13% pentru c\u00e2\u0219tigurile de peste 1.000 de euro \u0219i 20% pentru c\u00e2\u0219tigurile de peste 2.000 de euro). De asemenea, cei care vor achita impozitele, vor beneficia de un pachet de scutiri la angajare, de\u0219i acest ultim punct este \u00een continuare discutabil, deoarece procedura de aplicare a acestuia nu este \u00eenc\u0103 foarte clar\u0103. Acordul este valabil pentru anii preceden\u021bi \u0219i pentru o perioad\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 1 ianuarie 2022, momentul de c\u00e2nd urmeaz\u0103 a fi aplicate noile reglement\u0103ri.<\/p>\n \u00centr-o explica\u021bie public\u0103<\/a> a deciziei de acceptare a ofertei guvernamentale, URI a subliniat c\u0103 a reu\u0219it s\u0103 reduc\u0103 obliga\u021biile fiscale din trecut pentru majoritatea freelancerilor. Faptul c\u0103 nu s-a reu\u0219it anularea datoriilor pentru toat\u0103 lumea a fost explicat prin participarea redus\u0103 la proteste, ceea ce a plasat comunitatea \u00eentr-o pozi\u021bie slab\u0103 de negociere \u00een fa\u021ba statului. Cu toate acestea, mul\u021bi dintre cei afecta\u021bi nu au acceptat solu\u021bia asigurat\u0103 de URI. Ace\u0219tia au sus\u021binut c\u0103 mi\u0219carea nu a protejat pe to\u021bi de jaful ilegal al statului. Unii membri, dar \u0219i oameni din afara grupului, s-au distan\u021bat de URI, resping\u00e2nd acordul \u0219i anun\u021b\u00e2nd ac\u021biuni suplimentare pe viitor. Ace\u0219tia sunt \u00een mare parte freelancerii cu venituri mai mari \u00een trecut sau muncitorii cu alte tipuri de venit, care nu poate fi impozitat \u00een acela\u0219i mod (ex: sfera comer\u021bului online). Totu\u0219i, exist\u0103 printre nemul\u021bumi\u021bi \u0219i profesioni\u0219ti cu venituri mai mici care se simt tr\u0103da\u021bi, demasc\u00e2nd lipsa de democra\u021bie \u00een mi\u0219care, fiind, de asemenea, \u00eengrijora\u021bi \u0219i de reglementarea muncii digitale dup\u0103 anul 2021. Din cauza acestei scind\u0103ri, la moment, \u00een Serbia exist\u0103 cel pu\u021bin 4 asocia\u021bii mai mari de freelanceri, toate cu agende diferite, toate antrenate \u00een lupta pentru drepturile muncitore\u0219ti.<\/p>\n Datoriile din trecut constituie, \u00een mod evident, cea mai arz\u0103toare problem\u0103 pentru cei care se confrunt\u0103 cu ele \u0219i majoritatea dezbaterilor s-au axat \u00een jurul acestora. Totu\u0219i, lupta pentru sistemul viitor de reglementarea a platformelor r\u0103m\u00e2ne a fi la fel de important\u0103. Conform propunerii actuale, dup\u0103 2021, freelancerii f\u0103r\u0103 statut de antreprenori vor trebui s\u0103 achite statului mai mult de jum\u0103tate din c\u00e2\u0219tigurile lor. Dac\u0103 freelancerii nu vor reu\u0219i s\u0103 negocieze condi\u021bii mai bune pentru viitor, majoritatea celor cu venituri mai mici sau neregulate pur \u0219i simplu nu va mai putea activa, iar asta \u00eenseamn\u0103, \u00een cele din urm\u0103, pierderea locurilor de munc\u0103 pentru cei mai vulnerabili. Negocierea unor reglement\u0103ri mai bune, pe de alt\u0103 parte, necesit\u0103 o mi\u0219care puternic\u0103 \u0219i unit\u0103 a tuturor actorilor implica\u021bi. Din acest motiv divizarea mi\u0219c\u0103rii \u0219i legitimitatea contestat\u0103 a acesteia s-ar putea traduce cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u00een dispari\u021bia total\u0103 a economiei de platform\u0103 \u00een Serbia. \u00cen acest context, organizarea eficient\u0103 a liberilor profesioni\u0219ti reprezint\u0103 o condi\u021bie vital\u0103.<\/p>\n Protestele au reu\u0219it s\u0103 adune \u00eempreun\u0103 liberii profesioni\u0219ti, care erau anterior izola\u021bi, s\u0103-i aduc\u0103 \u00een centrul dezbaterilor politice. Freelancerii au reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 concesii semnificative pentru majoritatea celor viza\u021bi. Tind s\u0103 atribui acest succes ini\u021bial organiz\u0103rii rapide a mi\u0219c\u0103rii, determin\u0103rii politice \u0219i articul\u0103rii clare a unor cerin\u021be universal valabile pentru to\u021bi. Cu toate acestea, URI au fost critica\u021bi at\u00e2t de profesioni\u0219tii din interiorul, dar \u0219i din afara mi\u0219c\u0103rii pentru separarea freelancerilor \u00een categorii, pentru ced\u0103rile \u00een fa\u021ba unui sistem de impozitare nerezonabil \u0219i pentru strategia URI ce ar fi putut influen\u021ba viitorul industriei. La moment exist\u0103 dezbateri aprinse despre cine este responsabil pentru succesul par\u021bial al mobiliz\u0103rii publice, cine este sau nu este muncitor, cine \u0219i c\u00e2te impozite ar trebui s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u0219i c\u00e2t de diferit ar trebui s\u0103 fie statutul freelancerilor fa\u021b\u0103 de cel al celorlal\u021bi muncitori sau antreprenori. Totu\u0219i acestea nu sunt problemele centrale ale articolului meu. Aceste antagonisme, \u00een viziunea mea, dezv\u0103luie ni\u0219te procese structurale mult mai largi despre organizarea freelancerilor cu implica\u021bii importante pentru viitoarele lupte. Mai mult, protestatarii au avut foarte pu\u021bini alia\u021bi de lupt\u0103, at\u00e2t din cauza izol\u0103rii structurale de economia local\u0103, a alien\u0103rii politice \u0219i lipsei generale de solidaritate, dar \u0219i din cauza percep\u021biei publice a acestora ca nepl\u0103titori de impozite cu venituri ridicate.<\/p>\n \u00cen al doilea r\u00e2nd, freelancerii nu au suficient\u0103 putere disruptiv\u0103, cel pu\u021bin nu \u00een sensul obi\u0219nuit al cuv\u00e2ntului. Pe de o parte, ace\u0219tia nu pot perturba capitalul, \u00eentruc\u00e2t concureaz\u0103 pe o pia\u021b\u0103 deja saturat\u0103, departe de clien\u021bi \u0219i platforme, f\u0103r\u0103 vreo rela\u021bie oficializat\u0103 de munc\u0103. Este important de men\u021bionat c\u0103 acest capital este complet separat de statul \u00eempotriva c\u0103ruia protesteaz\u0103 muncitorii. Pe de alt\u0103 parte, protestatarii nu au capacitatea de a perturba statul prin metode tradi\u021bionale. Ei nu pot bloca servicii esen\u021biale sau infrastructur\u0103 vital\u0103, cum o pot face lucr\u0103torii po\u0219tali, personalul medical sau chiar \u0219oferii de taxi. Cu toate acestea, muncitorii digitali au cel pu\u021bin alte dou\u0103 puncte de presiune. Imaginea 3. \u201eEu r\u0103m\u00e2n, voi pute\u021bi pleca\u201d. Preluat\u0103 din grupul Facebook URI cu permisiunea autorilor.<\/p><\/div>\n La fel cum criza din 2008 a dat na\u0219tere platformelor digitale, actuala pandemie \u0219i criza economic\u0103 asociat\u0103 cu ea au intensificat utilizarea global\u0103 a acestora. De\u0219i aceast\u0103 perioad\u0103 a \u00eensemnat pentru mul\u021bi \u00een Serbia suferin\u021b\u0103, din cauza pierderii nea\u0219teptate a locurilor de munc\u0103 \u0219i a afacerilor trecute pe online, num\u0103rul solicitan\u021bilor <\/a>de job-uri pe platformele digitale a crescut drastic la nivel global. Aceste procese fac parte din istoria mai larg\u0103 a prolifer\u0103rii muncii la distan\u021b\u0103, stimulat\u0103 de blocajul pandemic. Munca la distan\u021b\u0103 prin externalizare este o realitate ireversibil\u0103, \u00eentruc\u00e2t companiile care deja au trecut la activitatea de la distan\u021b\u0103 \u00ee\u0219i vor men\u021bine majoritatea for\u021bei de munc\u0103 online sau peste hotare, pentru a reduce costurile. Astfel, pandemia va extinde pia\u021ba global\u0103 a muncii<\/a> pentru serviciile care pot fi realizate online, at\u00e2t la capitolul cererii pentru munc\u0103 la distan\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een ceea ce prive\u0219te oferta de for\u021b\u0103 de munc\u0103. Aceast\u0103 restructurare poate redefini \u00een mod semnificativ geografia global\u0103 a for\u021bei de munc\u0103 \u0219i poate schimba spa\u021biile \u00een care se munce\u0219te.<\/p>\n \u00cen acest context, protestele freelancerilor s\u00e2rbi \u00eenseamn\u0103 mult mai mult dec\u00e2t o simpl\u0103 lupt\u0103 pentru supravie\u021buire material\u0103 individual\u0103. Ele reflect\u0103 tendin\u021be globale \u00een curs de dezvoltare \u00een ceea ce prive\u0219te ocuparea for\u021bei de munc\u0103, specificul pozi\u021biilor \u0219i luptelor cu care s-ar putea confrunta muncitorii la distan\u021b\u0103, at\u00e2t \u00een cadrul platformelor, c\u00e2t \u0219i \u00een afara lor. Protestele scot la suprafa\u021b\u0103 aceast\u0103 configura\u021bie inedit\u0103 a capitalului global mobil, a for\u021bei de munc\u0103 precare \u0219i a statelor periferice dependente de acestea.\u00a0 Imaginea unor muncitorii fragmenta\u021bi, eterogeni \u0219i inegali care lupt\u0103 \u00eempotriva sistemului fiscal de stat, dar nu \u00eempotriva platformelor tehnologice globale \u0219i a capitalului, contureaz\u0103 o imagine destul de distopic\u0103 a luptei muncitore\u0219ti. De\u0219i extinderea pie\u021bei globale a muncii de la distan\u021b\u0103 ar putea duce la o uniformizare relativ\u0103 a veniturilor, \u00een contextul unei geografii neuniforme \u0219i la prosperitatea anumitor profesioni\u0219ti, totu\u0219i, aceasta \u00eenseamn\u0103 totu\u0219i, \u00een cele din urm\u0103, triumful capitalului mobil global asupra for\u021bei de munc\u0103 \u0219i asupra statului. Chiar dac\u0103 profesioni\u0219tii din Serbia lupt\u0103 pentru munca online \u0219i v\u0103d \u00een aceasta o mai bun\u0103 alternativ\u0103 pentru viitor, ace\u0219tia r\u0103m\u00e2n precari, \u00eenlocuibili \u0219i cu slab\u0103 putere de negociere \u00een fa\u021ba autorit\u0103\u021bilor. Statele periferice dependente de aceast\u0103 externalizare la distan\u021b\u0103 se confrunt\u0103 cu doi poli opu\u0219i de reglementare: fie cu exploatarea muncitorilor care deja sunt exploata\u021bi prin impozitare dispropor\u021bionat\u0103, cazul Serbiei; fie cu renun\u021barea la impozite \u0219i contribu\u021bii \u00een ansamblu \u00een cursa spre limita inferioar\u0103, cazul Macedoniei de Nord. Totu\u0219i, chiar dac\u0103 freelancerii s\u00e2rbi lupt\u0103 pe bun\u0103 dreptate \u00eempotriva primului scenariu, pe termen lung, scenariul ultra-liberal ar putea \u00eempiedica statele s\u0103-\u0219i umple bugetele publice \u0219i s\u0103 ofere servicii esen\u021biale popula\u021biei, distorsion\u00e2nd tipul standard de angajare din \u021bar\u0103. Pozi\u021bionarea statelor \u00een acest continuum depinde de pozi\u021bia acestora \u00een diviziunea global\u0103 a muncii, de preferin\u021bele politice \u0219i economice ale freelancerilor din aceste state, dar \u0219i de succesul noilor lupte digitale din domeniul muncii, dup\u0103 exemplul Serbiei. Cazul s\u00e2rb demonstreaz\u0103 at\u00e2t c\u0103 noile mobiliz\u0103ri ale profesioni\u0219tilor online pot avea succes, dar \u0219i faptul c\u0103 ace\u0219tia trebuie s\u0103 elimine divergen\u021bele interioare \u0219i s\u0103-\u0219i reinventeze punctele forte.<\/p>\n <\/p>\n Slobodan Golu\u0161in <\/em><\/strong>\u2013 doctorand \u00een sociologie \u0219i antropologie social\u0103 la Universitatea Central European\u0103 din Viena, cercet\u0103tor asociat la Centrul de Cercetare a Politicilor Publice din Belgrad. Interesele sale de cercetare graviteaz\u0103 \u00eentre geografie \u0219i economia politic\u0103 a outsourcing-ului \u00een domeniul muncii online.<\/em><\/p>\nPozi\u021biile freelancerilor din domeniul online<\/strong><\/h3>\n
Protestele freelancerilor s\u00e2rbi<\/strong><\/h3>\n
![\"\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/serbia-768x700-1.png\")
\n\u00cen al treilea r\u00e2nd, pl\u0103\u021bile retroactive includeau contribu\u021biile sociale \u0219i cele de asisten\u021b\u0103 medical\u0103, servicii de care muncitorii nu au beneficiat \u00een trecut \u0219i respectiv nu ar trebui s\u0103 le achite.
\n\u00cen cele din urm\u0103, URI a declarat c\u0103 majoritatea freelancerilor au un venit modest, nu vor fi \u00een stare s\u0103 ramburseze aceste datorii \u0219i c\u0103 asemenea impozite vor duce la dispari\u021bia economiei de platform\u0103 \u00een Serbia.<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/protest.jpg\")
Posibilit\u0103\u021bi de organizare a muncitorilor digitali<\/strong><\/h3>\n
\n\u00cen primul r\u00e2nd, posibilitatea de asociere a muncitorilor digitali este inerent limitat\u0103. Protestatarii erau extrem de diver\u0219i \u0219i inegali, cu diviziuni de clas\u0103 semnificative. Protestele au mobilizat antreprenori, muncitori \u0219i profesioni\u0219ti care realizau activit\u0103\u021bi ocazionale, cu venituri cuprinse \u00eentre c\u00e2teva sute \u0219i c\u00e2teva mii de euro pe lun\u0103. \u00cen plus, ace\u0219ti oameni par s\u0103 aib\u0103 prea pu\u021bine lucruri \u00een comun. Ei activeaz\u0103 pe platforme diferite, pentru angajatori diferi\u021bi, sunt \u00eempr\u0103\u0219tia\u021bi prin toat\u0103 Serbia \u0219i sunt extrem de fragmenta\u021bi. Mul\u021bi dintre protestatari sunt apolitici, se tem de autorit\u0103\u021bile fiscale \u0219i aplic\u0103 diverse strategii individuale de supravie\u021buire, evit\u00e2nd achitarea impozitelor. Astfel protestul a trebuit s\u0103 treac\u0103 peste foarte multe decalaje \u0219i rupturi. Acest lucru se poate vedea din faptul c\u0103 doar c\u00e2teva mii de persoane s-au angajat activ \u00een proteste \u00een timp ce num\u0103rul persoanelor afectate direct se ridic\u0103 la zeci de mii. Chiar \u0219i printre cei care s-au al\u0103turat mi\u0219c\u0103rii, principiul \u201eto\u021bi ca unul\u201d s-ar putea aplica cu greu, \u00een situa\u021bia \u00een care unii \u00eencearc\u0103 s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103, iar al\u021bii vor s\u0103-\u0219i asigure veniturile mai consistente acumulate de-a lungul anilor. Din motivul c\u0103 protestatarii nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc o pozi\u021bie politic\u0103 \u0219i material\u0103 comun\u0103 sau un scop comun \u2013 anularea impozit\u0103rii, de exemplu \u2013 ace\u0219tia s-au plasat \u00eentr-o pozi\u021bie vulnerabil\u0103 \u00een cadrul negocierilor cu guvernul.<\/p>\n
\n\u00cen primul r\u00e2nd, Serbia, ca \u0219i \u021b\u0103rile vecine, este o \u021bar\u0103 exportatoare de for\u021b\u0103 de munc\u0103<\/a>, depinz\u00e2nd masiv de remiten\u021be \u0219i de activitatea online. Ace\u0219ti bani sunt pu\u0219i \u00een circula\u021bie, extra\u0219i prin taxe de consum foarte ridicate \u0219i \u00een general reprezint\u0103 o parte deloc neglijabil\u0103 a PIB-ului \u021b\u0103rii, contribuind la bun\u0103starea multor oameni \u00een interiorul \u021b\u0103rii.
\nAl doilea punct forte este discursul public intens din jurul exodului de creiere. Mi\u0219carea a folosit aceast\u0103 carte \u00een timpul protestelor, scand\u00e2nd mesaje precum \u201eNoi r\u0103m\u00e2nem, voi pute\u021bi pleca\u201d sau \u201eNu vreau s\u0103 plec\u201d (ex. Imaginea 4). De\u0219i protestele nu s-au bucurat de sprijinul majorit\u0103\u021bii cet\u0103\u021benilor, discursul despre exodul creierelor, ca o alternativ\u0103 a muncii digitale, are o puternic\u0103 rezonan\u021b\u0103 politic\u0103 \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei. Astfel, freelancerii mai au c\u00e2teva p\u00e2rghii \u00eempotriva statului pentru a p\u0103stra munca pe platformele digitale. Succesul acestora depinde, \u00een cele din urm\u0103, de capacitatea de organizare \u0219i de abilitatea de a dep\u0103\u0219i clivajele structurale men\u021bionate mai sus.<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Picture4-600x600-1.jpg\")
Viitorul muncii digitale \u00een Serbia \u0219i alte state<\/strong><\/h3>\n