{"id":10715,"date":"2021-01-04T13:27:19","date_gmt":"2021-01-04T10:27:19","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=10715"},"modified":"2021-01-04T13:27:19","modified_gmt":"2021-01-04T10:27:19","slug":"unde-este-dimensiunea-sociala-a-planului-national-de-redresare-si-rezilienta-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2021\/01\/04\/unde-este-dimensiunea-sociala-a-planului-national-de-redresare-si-rezilienta-ii\/","title":{"rendered":"Unde este dimensiunea social\u0103 a Planului Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103? (II)"},"content":{"rendered":"<p><strong>O privire asupra situa\u021biei din Rom\u00e2nia \u00een contextul guvernan\u021bei socio-economice din UE <\/strong><\/p>\n<p>de Enik\u0151 Vincze<\/p>\n<p><strong>\u00cen data de 18 decembrie 2020, Comisia European\u0103 a salutat \u00een\u021belegerea politic\u0103 dintre Parlamentul European \u0219i Consiliu cu privire la Facilitatea de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (<em>Recovery and Resilience Facility<\/em>), instrumentul cheie al planului European numit <em>NextGenerationEU<\/em> elaborat ca r\u0103spuns la criza curent\u0103 multipl\u0103. Deciden\u021bii europeni se a\u0219teapt\u0103 ca acest plan \u201es\u0103 solu\u021bioneze impactul economic \u0219i social al pandemiei Covid-19, preg\u0103tind societ\u0103\u021bile \u0219i economiile europene ca ele s\u0103 devin\u0103 mai durabile, reziliente \u0219i mai bine preg\u0103tite pentru tranzi\u021bia verde \u0219i cea digital\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n<p><em>Cite\u0219te <a href=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2021\/01\/04\/unde-este-dimensiunea-sociala-a-planului-national-de-redresare-si-rezilienta-i\/\">prima parte a articolului aici<\/a>.<\/em><\/p>\n<p>Date fiind obiectivele Pactului Ecologic European din 2019 al Comisiei Europene, ne-am a\u0219tepta ca planurile de redresare \u0219i rezilien\u021b\u0103 ale statelor membre \u2013 ce urmeaz\u0103 s\u0103 fie finan\u021bate din bugetele UE, ca r\u0103spuns la criza curent\u0103 \u2013 s\u0103 respecte cerin\u021bele tranzi\u021biei juste la ecologizarea \u0219i digitalizarea economiei. Dar acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Planul de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 elaborat de guvernul liberal <\/strong><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/media.hotnews.ro\/media_server1\/document-2020-11-26-24444431-0-prezentare-planul-national-redresare-rezilienta.pdf\">Continu\u0103 s\u0103 se fundamenteze pe mitul deficitului<\/a>, construit pe ideea opririi \u201ecre\u0219terii nesustenabile a cheltuielilor \u00een sistemul public, \u00een special cheltuielile cu personalul \u0219i cu pensiile\u201d. \u00cen acela\u0219i timp, consider\u0103 ca o normalitate acordarea necondi\u021bionat\u0103 a ajutoarelor de stat c\u0103tre firme, prin \u00eendatorare public\u0103, \u0219i refuz\u0103 \u00een mod hot\u0103r\u00e2t cre\u0219terea tax\u0103rii profitului, a cifrei de afaceri \u0219i a marilor averi sau taxarea progresiv\u0103 a veniturilor.<\/p>\n<p>\u00cen septembrie 2020, \u00een Rom\u00e2nia, datoria public\u0103 a ajuns la 42,9% din produsul intern brut, dup\u0103 ce \u00een decembrie 2019 fusese 35,2% din PIB. \u00cen condi\u021biile actualei crize economice, \u00een care deciden\u021bii financiari globali au hot\u0103r\u00e2t c\u0103 de aceast\u0103 dat\u0103 ie\u0219irea din criz\u0103 trebuie s\u0103 se fac\u0103 prin \u00eendatorare public\u0103<a href=\"#_ftn1\" name=\"_ftnref1\">[1]<\/a>, Rom\u00e2nia nu st\u0103 mici mai r\u0103u, nici mai bine \u2013 raportat, de exemplu, la datoriile guvernamentale din Germania (43,6% din PIB). Figura 1 de mai jos, coroborat\u0103 cu cifrele din Figura 2 privind cheltuielile guvernamentale pe diverse domenii, reflect\u0103, \u00eens\u0103, mari inegalit\u0103\u021bi \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri cu privire la procentul din PIB cheltuit pe beneficii sociale \u2013 care includ costurile pensiilor, \u0219omajului, aloca\u021biilor pentru cre\u0219terea copiilor, locuin\u021belor, incluziunii sociale, indemniza\u021biilor acordate persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi sau aflate \u00een incapacitate de munc\u0103 datorit\u0103 altor boli.<\/p>\n<p><em><img loading=\"lazy\" class=\"alignnone size-full wp-image-10716\" src=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/gov-debt_RoGe-page-001.jpg\" alt=\"\" width=\"959\" height=\"561\" srcset=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/gov-debt_RoGe-page-001.jpg 959w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/gov-debt_RoGe-page-001-300x175.jpg 300w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/gov-debt_RoGe-page-001-768x449.jpg 768w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/gov-debt_RoGe-page-001-585x342.jpg 585w\" sizes=\"(max-width: 959px) 100vw, 959px\" \/>Figura 1. Evolu\u021biile datoriei publice (% din PIB) pe ani, \u00een Germania \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, Eurostat<\/em><\/p>\n<p><em><img loading=\"lazy\" class=\"alignnone size-full wp-image-10717\" src=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/gov-spending_RoGe-page-001.jpg\" alt=\"\" width=\"946\" height=\"544\" srcset=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/gov-spending_RoGe-page-001.jpg 946w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/gov-spending_RoGe-page-001-300x173.jpg 300w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/gov-spending_RoGe-page-001-768x442.jpg 768w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/gov-spending_RoGe-page-001-585x336.jpg 585w\" sizes=\"(max-width: 946px) 100vw, 946px\" \/>Figura 2. Cheltuieli guvernamentale (% din PIB), Germania \u0219i Rom\u00e2nia, Eurostat, 2018<\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p>\u00cen pofida datoriilor acumulate \u00een vederea sus\u021binerii mediului de afaceri \u00een timp de pandemie \u0219i de\u0219i procentul din PIB cheltuit de guvern pe beneficii sociale este foarte mic, premierul \u0219i pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, dar \u0219i diver\u0219i mini\u0219tri continu\u0103 s\u0103 declare r\u0103zboi sectorului bugetar. Asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care noul guvern \u00ee\u0219i asum\u0103 \u0219i \u00een urm\u0103torii ani o cre\u0219tere a datoriei publice. \u00cen a\u0219teptarea celor 30 de miliarde de euro prin Planul Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103, precum \u0219i a celor circa 50 de miliarde de euro din Fondurile Europene multianuale (sume care nu pot fi folosite oricum, ci doar pe baz\u0103 de proiecte), \u00een 2020, guvernul liberal, prin ministrul s\u0103u de finan\u021bate, actualmente premier, a \u00eemprumutat <a href=\"https:\/\/www.profit.ro\/povesti-cu-profit\/financiar\/banci\/planurile-imprumut-guvernului-acest-an-80-4-miliarde-lei-piata-interna-9-3-miliarde-euro-extern-iesire-extern-putin-probabila-depinde-vin-fondurile-sure-comisia-europeana-19506130\">9,3 miliarde de euro de pe pie\u021bele interna\u021bionale \u0219i 80,4 miliarde de lei de pe pia\u021ba bancar\u0103 din Rom\u00e2nia<\/a>. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste sume, Rom\u00e2nia a primit <a href=\"https:\/\/incont.stirileprotv.ro\/credite-si-economii\/exclusiv-guvernul-romaniei-a-semnat-un-imprumut-de-un-miliard-de-euro-de-la-banca-mondiala.html\">un \u00eemprumut de 1 miliard de euro<\/a> precum \u0219i alte <a href=\"https:\/\/incont.stirileprotv.ro\/credite-si-economii\/romania-acceseaza-400-milioane-de-euro-de-la-banca-mondiala-pentru-combaterea-crizei-economice-gerrate.html\">400 de milioane de euro<\/a> de la Banca Mondial\u0103 (\u00een aprilie 2020), pentru prevenirea r\u0103sp\u00e2ndirii pandemiei de COVID-19, dar \u0219i <a href=\"https:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-esential-24452818-romania-primit-treia-transa-trei-miliarde-euro-din-imprumutul-comisia-europeana.htm\">un \u00eemprumut de 3 miliarde de euro de la Comisia European\u0103 (\u00een decembrie 2020) prin programul SURE<\/a>, \u00een vederea men\u021binerii locurilor de munc\u0103. Tot pentru \u201esalvarea economiei\u201d prin m\u0103suri monetare, \u00een iunie 2020, Banca Central\u0103 European\u0103 (BCE) \u015fi Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei (BNR) <a href=\"https:\/\/incont.stirileprotv.ro\/credite-si-economii\/romania-ar-putea-imprumuta-pana-la-4-5-mld-euro-de-la-bce-bnr-si-banca-europeana-au-agreat-asupra-unei.html\">au convenit asupra unui aranjament prelungit p\u00e2n\u0103 \u00een iunie 2021<\/a> \u00een cadrul c\u0103ruia se va furniza lichiditate \u00een euro c\u0103tre BNR, pe baza c\u0103reia BNR va putea \u00eemprumuta p\u00e2n\u0103 la 4,5 miliarde de euro de la BCE.<\/p>\n<p>\u00cen perioada st\u0103rii de urgen\u021b\u0103, <a href=\"https:\/\/www.bursa.ro\/ministerul-muncii-plati-de-1-78-miliarde-de-lei-pentru-aproape-1-3-milioane-de-beneficiari-pe-perioada-starii-de-urgenta-46716932\">guvernul a cheltuit 1,78 miliarde de lei<\/a> pentru 1,3 milioane de beneficiari ai \u0219omajului tehnic \u0219i pentru prelungirea pl\u0103\u021bii unor indemniza\u021bii de cre\u0219tere a copilului \u0219i de handicap. Conform declara\u021biilor din octombrie 2020, \u00een primele 9 luni ale anului, guvernul Rom\u00e2niei a f\u0103cut investi\u021bii de 30 de miliarde de lei din banii \u00eemprumuta\u021bi; \u0219i <a href=\"https:\/\/www.bursa.ro\/florin-citu-investitii-de-30-de-miliarde-de-lei-in-romania-in-primele-noua-luni-ale-anului-23388046\">se m\u00e2ndrea c\u0103 asta este cea mai mare sum\u0103 din ultimii 10 ani<\/a> cheltuit\u0103 pentru investi\u021bii din bugetul public \u2013 omi\u021b\u00e2nd s\u0103 men\u021bioneze c\u0103 acest lucru a devenit posibil tocmai acum datorit\u0103 flexibiliz\u0103rii cheltuielilor bugetare.<\/p>\n<p>\u00cen documentul Planul Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 elaborat de Ministerul Fondurilor Europene \u00een noiembrie 2020 <a href=\"https:\/\/media.hotnews.ro\/media_server1\/document-2020-11-26-24444431-0-prezentare-planul-national-redresare-rezilienta.pdf\">sub form\u0103 de prezentare power point<\/a>, printre altele se prezint\u0103 grafica sintetic\u0103 de mai jos despre evolu\u021bia deficitului bugetar \u0219i a datoriei publice \u00een Rom\u00e2nia \u00een perioada dintre cele dou\u0103 ultime crize majore ale capitalismului.<\/p>\n<p><em><img loading=\"lazy\" class=\"alignnone size-full wp-image-10718\" src=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/document-2020-11-26-24444431-0-prezentare-planul-national-redresare-rezilienta-14-page-001.jpg\" alt=\"\" width=\"1695\" height=\"760\" srcset=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/document-2020-11-26-24444431-0-prezentare-planul-national-redresare-rezilienta-14-page-001.jpg 1695w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/document-2020-11-26-24444431-0-prezentare-planul-national-redresare-rezilienta-14-page-001-300x135.jpg 300w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/document-2020-11-26-24444431-0-prezentare-planul-national-redresare-rezilienta-14-page-001-768x344.jpg 768w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/document-2020-11-26-24444431-0-prezentare-planul-national-redresare-rezilienta-14-page-001-1024x459.jpg 1024w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/document-2020-11-26-24444431-0-prezentare-planul-national-redresare-rezilienta-14-page-001-1170x525.jpg 1170w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/document-2020-11-26-24444431-0-prezentare-planul-national-redresare-rezilienta-14-page-001-585x262.jpg 585w\" sizes=\"(max-width: 1695px) 100vw, 1695px\" \/>Figura 3. Evolu\u021bia deficitului bugetar \u0219i a datoriei publice \u00een Rom\u00e2nia, 2008-2020, Ministerul Fondurilor Europene<\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p>R\u0103sfoind acest document, g\u0103sim \u00een el priorit\u0103\u021bile planului rom\u00e2nesc de redresare economic\u0103 prin investi\u021bii \u00een: transport; protec\u021bia mediului \u0219i rezilien\u021ba fa\u021b\u0103 de schimb\u0103rile climatice; \u00een mediul de afaceri \u0219i \u00een retehnologizarea companiilor; \u00een modernizarea unit\u0103\u021bilor de s\u0103n\u0103tate \u0219i digitalizarea unor servicii medicale. Dar nu reg\u0103sim aici prevederile \u201eMecanismului tranzi\u021biei juste la economia verde \u0219i digital\u0103\u201d, a\u0219a cum au fost ele definite de Comisia European\u0103, ca parte a Pactului Ecologic European (\u0219i discutate \u00een Partea I al articolului). Astfel, Planul Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 este tratat ca fiind \u201ecomplementar cu m\u0103surile \u0219i politicile de coeziune social\u0103 (educa\u021bie \u0219i ocupare, incluziune \u0219i demnitate social\u0103)\u201d, m\u0103suri care, \u00eens\u0103, nu intr\u0103 sub inciden\u021ba fondului special european de redresare economic\u0103 ci sunt definite \u00een cadrul Fondurilor Europene multianuale.<\/p>\n<p>Deci, chiar dac\u0103 Comisia European\u0103 accentueaz\u0103 c\u0103 statele membre trebuie s\u0103 acorde mare aten\u021bie cre\u0219terii semnificative a \u0219omajului \u0219i a inegalit\u0103\u021bii veniturilor, precum \u0219i cre\u0219terii num\u0103rului celor care sunt constr\u00e2n\u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 din venituri precare<a href=\"#_ftn2\" name=\"_ftnref2\">[2]<\/a>, guvernul liberal din Rom\u00e2nia refuz\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i asume responsabilit\u0103\u021bi fa\u021b\u0103 de efectele sociale ale crizei economice \u0219i sanitare. Astfel, refuz\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i asume responsabilit\u0103\u021bi \u0219i fa\u021b\u0103 de efectele sociale ale planului de ecologizare \u0219i digitalizare a economiei. Aceste probleme nu sunt necunoscute, dar pare c\u0103 guvernul consider\u0103 c\u0103 ele \u021bin de capacitatea persoanelor de a fi reziliente \u00een fa\u021ba lor; \u00een timp ce statul trebuie s\u0103 continue s\u0103 fac\u0103 rost de bani pentru investi\u021bii, \u00een vederea sprijinirii capitalului, inclusiv prin reducerea costurilor sociale \u0219i reformarea sectorului public (prin privatizare). Astfel, chiar \u0219i \u00een acest moment crucial, guvernul liberal al Rom\u00e2niei men\u021bine viziunea sa ideologic\u0103 prin care separ\u0103 economia de oameni, sus\u021bine capitalul \u00een defavoarea for\u021bei de munc\u0103, \u0219i refuz\u0103 s\u0103 includ\u0103 la capitolul de \u201einvesti\u021bii publice\u201d acele investi\u021bii care ar \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi condi\u021biile de via\u021b\u0103 ale lucr\u0103torilor (cum ar fi, de exemplu, investi\u021biile \u00een locuin\u021be sociale).<\/p>\n<p>Pandemia, recesiunea economic\u0103 f\u0103r\u0103 precedent, criza climatic\u0103 \u0219i provoc\u0103rile digitaliz\u0103rii \u0219i decarbonific\u0103rii economiei au f\u0103cut ca liberalii din Rom\u00e2nia s\u0103 \u00ee\u0219i revizuiasc\u0103 fundamentalismul de pia\u021b\u0103 prin flexibilizarea acord\u0103rii unor ajutoare de stat, sub form\u0103 de investi\u021bii f\u0103r\u0103 condi\u021bion\u0103ri, companiilor private. Dar aceste \u0219ocuri nu au fost suficiente pentru ei ca s\u0103 \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 convingerile neoliberale cu privire la responsabilit\u0103\u021bile statului \u0219i al politicilor sociale \u00een domeniul ocup\u0103rii, salariz\u0103rii, locuirii \u0219i, \u00een general, \u00een protec\u021bia oamenilor fa\u021b\u0103 de crizele sistemice ale capitalismului. Drept urmare, oamenii simpli cu venituri mici, muncitorii \u0219i muncitoarele din toate domeniile, copiii, pensionarii, oamenii \u00eemboln\u0103vi\u021bi de condi\u021biile vie\u021bii precare \u0219i cei s\u0103r\u0103ci\u021bi, se pot a\u0219tepta ca la un moment dat s\u0103 fie for\u021ba\u021bi <a href=\"https:\/\/www.agerpres.ro\/economic-intern\/2020\/05\/24\/program-de-convergenta-2020-ponderea-datoriei-guvernamentale-este-estimata-la-40-9-din-pib-la-finele-anului--511044\">s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 costurile recentei solu\u021bii, prin \u00eendatorare public\u0103, la criza curent\u0103<\/a>. Ceea ce ar \u00eensemna s\u0103 li se aplice prevederile Programului de Convergen\u021b\u0103 din 2020, asemeni celor din 2011: \u201eDac\u0103 datoria public\u0103 ajunge \u00eentre 50% din PIB \u0219i 55% din PIB, Guvernul [n.a. oricare va fi el atunci] va propune un program pentru reducerea ponderii datoriei publice \u00een PIB, care cuprinde, f\u0103r\u0103 a se limita la acestea, \u0219i m\u0103suri privind \u00eenghe\u021barea cheltuielilor totale respectiv a salariilor din sectorul public [n.a. dac\u0103 situa\u021bia se deterioreaz\u0103, chiar \u00een 2021]. \u00cen cazul \u00een care datoria public\u0103 este cuprins\u0103 \u00eentre 55% din PIB \u015fi 60% din PIB [\u2026] guvernul ini\u0163iaz\u0103 m\u0103suri care s\u0103 determine \u00eenghe\u0163area cheltuielilor totale privind asisten\u0163a social\u0103 din sistemul public\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen Rom\u00e2nia \u2013 \u0219i probabil \u00een Europa \u00een general, pe fundalul istoriei neglij\u0103rii Europei sociale \u00een guvernan\u021ba socio-economic\u0103 a UE \u2013 \u00eenverzirea \u0219i digitalizarea economiei nu vor fi tranzi\u021bii juste din punct de vedere social. Precum nici planurile de redresare economic\u0103 fa\u021b\u0103 de criza legat\u0103 de pandemia Covid-19 deocamdat\u0103 nu vor aduce a\u0219teptatele schimb\u0103ri radicale \u00een favoarea lucr\u0103torilor \u0219i lucr\u0103toarelor.<\/p>\n<p>Pentru ca schimb\u0103rile dorite s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, este nevoie de apari\u021bia \u0219i intensificarea unor mi\u0219c\u0103ri anti-sistem precum cele din 2011-2012, culminand cu ac\u021biuni din sfera mi\u0219c\u0103rilor pentru dreptul la ora\u0219, ample mi\u0219c\u0103ri sindicale \u0219i Occupy Wall Street. Cazul curent de criz\u0103 a capitalismului este un nou experiment, cu statul interven\u021bionist pus \u00een slujba capitalului. Ce putem spune cu siguran\u021b\u0103 de pe acum este c\u0103 banii publici pu\u0219i recent \u00een joc \u2013 chiar dac\u0103 sunt sume uria\u0219e, \u0219i chiar dac\u0103 o (mic\u0103) parte din ei vor fi utiliza\u021bi \u00een proiecte\/granturi cu aspecte sociale \u2013 \u00een sine nu vor rebalansa inegalit\u0103\u021bile economice \u0219i de clas\u0103 acumulate de-a lungul ultimelor decenii.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Cite\u0219te <a href=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2021\/01\/04\/unde-este-dimensiunea-sociala-a-planului-national-de-redresare-si-rezilienta-i\/\">prima parte a articolului aici<\/a>.<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref1\" name=\"_ftn1\">[1]<\/a> \u00cen timp ce criza financiar\u0103 din 2008-2009 a fost abordat\u0103 \u00een sens contrar, prin austeritate.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref2\" name=\"_ftn2\">[2]<\/a> Comunicare a Comisiei c\u0103tre Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Central\u0103 European\u0103, Comitetul Economic \u0219i Social European, Comitetul Regiunilor \u0219i Banca European\u0103 de Investi\u021bii. Semestrul European 2020: Recomand\u0103ri specifice fiec\u0103rei \u021b\u0103ri, Bruxelles, 20.05.2020.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O privire asupra situa\u021biei din Rom\u00e2nia \u00een contextul guvernan\u021bei socio-economice din UE de Enik\u0151 Vincze \u00cen data de 18 decembrie 2020, Comisia European\u0103 a salutat \u00een\u021belegerea politic\u0103 dintre Parlamentul European \u0219i Consiliu cu privire la Facilitatea de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (Recovery and Resilience Facility), instrumentul cheie al planului European numit NextGenerationEU elaborat ca r\u0103spuns la criza curent\u0103 multipl\u0103. Deciden\u021bii europeni se a\u0219teapt\u0103 ca acest plan \u201es\u0103 solu\u021bioneze impactul economic \u0219i social al pandemiei Covid-19, preg\u0103tind societ\u0103\u021bile \u0219i economiile europene ca ele s\u0103 devin\u0103 mai durabile, reziliente \u0219i mai bine preg\u0103tite pentru tranzi\u021bia verde \u0219i cea digital\u0103\u201d. Cite\u0219te prima parte a&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[82,161],"tags":[474,472,471,493,494],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10715"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10715"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10715\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10719,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10715\/revisions\/10719"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10715"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10715"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10715"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}