{"id":10711,"date":"2021-01-04T13:15:48","date_gmt":"2021-01-04T10:15:48","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=10711"},"modified":"2021-01-04T13:29:47","modified_gmt":"2021-01-04T10:29:47","slug":"unde-este-dimensiunea-sociala-a-planului-national-de-redresare-si-rezilienta-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2021\/01\/04\/unde-este-dimensiunea-sociala-a-planului-national-de-redresare-si-rezilienta-i\/","title":{"rendered":"Unde este dimensiunea social\u0103 a Planului Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103? (I)"},"content":{"rendered":"<p><strong>O privire asupra situa\u021biei din Rom\u00e2nia \u00een contextul guvernan\u021bei socio-economice din UE <\/strong><\/p>\n<p>de Enik\u0151 Vincze<\/p>\n<p><strong>\u00cen data de 18 decembrie 2020, Comisia European\u0103 a salutat \u00een\u021belegerea politic\u0103 dintre Parlamentul European \u0219i Consiliu cu privire la Facilitatea de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (<em>Recovery and Resilience Facility<\/em>), instrumentul cheie al planului European numit <em>NextGenerationEU<\/em> elaborat ca r\u0103spuns la criza curent\u0103 multipl\u0103. Deciden\u021bii europeni se a\u0219teapt\u0103 ca acest plan \u201es\u0103 solu\u021bioneze impactul economic \u0219i social al pandemiei Covid-19, preg\u0103tind societ\u0103\u021bile \u0219i economiile europene ca ele s\u0103 devin\u0103 mai durabile, reziliente \u0219i mai bine preg\u0103tite pentru tranzi\u021bia verde \u0219i cea digital\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n<div id=\"attachment_10712\" style=\"width: 744px\" class=\"wp-caption alignnone\"><img aria-describedby=\"caption-attachment-10712\" loading=\"lazy\" class=\"size-full wp-image-10712\" src=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/tipuri-de-fonduri-in-miliarde.png\" alt=\"\" width=\"734\" height=\"452\" srcset=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/tipuri-de-fonduri-in-miliarde.png 734w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/tipuri-de-fonduri-in-miliarde-300x185.png 300w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/tipuri-de-fonduri-in-miliarde-585x360.png 585w\" sizes=\"(max-width: 734px) 100vw, 734px\" \/><p id=\"caption-attachment-10712\" class=\"wp-caption-text\">NextGenerationEU &#8211; Tipuri de fonduri, in miliarde<\/p><\/div>\n<p>Aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103 temporar\u0103, \u00eempreun\u0103 cu bugetul multianual obi\u0219nuit al UE, \u00eenseamn\u0103 un total de 1,8 trilioane de euro, ce va fi investit \u00een \u201erecl\u0103direa Europei post-Covid-19 ca o Europ\u0103 mai verde, mai digitalizat\u0103 \u0219i mai rezilient\u0103\u201d<a href=\"#_ftn1\" name=\"_ftnref1\">[1]<\/a>. Observ\u0103m accentul pus pe rezilien\u021b\u0103 \u00een actualul plan de redresare economic\u0103. Chiar dac\u0103 acest termen se folose\u0219te \u0219i cu referire la capacit\u0103\u021bi institu\u021bionale sau la \u00eent\u0103rirea capacit\u0103\u021bii Europei de a gestiona diverse crize (climatice, sanitare, economice, penurie de hran\u0103, etc.), nu putem s\u0103 nu ne g\u00e2ndim la semnifica\u021bia pe care o are cu privire la capacitatea individual\u0103 a fiec\u0103rei persoane de a se adapta la situa\u021bii adverse\/ stresante. De aceea, ne \u00eentreb\u0103m unde a disp\u0103rut dimensiunea social\u0103 a Uniunii Europene care, pe baza recunoa\u0219terii responsabilit\u0103\u021bii statului fa\u021b\u0103 de bun\u0103starea cet\u0103\u021benilor s\u0103i, ar fi trebuit s\u0103 genereze m\u0103suri ce ac\u021bioneaz\u0103 asupra cauzelor structurale ale priva\u021biunilor materiale \u0219i locative, s\u0103r\u0103ciei, sau inegalit\u0103\u021bilor economice endemice capitalismului. Sau cum de a disp\u0103rut chiar \u0219i paradigma incluziunii sociale \u2013 de\u0219i aceasta nici m\u0103car nu \u021bintea schimb\u0103ri sistemice ale capitalismului, urm\u0103rind doar mai buna preg\u0103tire a individului pentru a se putea face util sistemului. Pornind de la aceste observa\u021bii, ar trebui s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 dimensiunea social\u0103 a fost vreodat\u0103 abordat\u0103 cu seriozitate de c\u0103tre guvernan\u021bii de la diverse nivele, dac\u0103 ea este \u00een general posibil\u0103 sau nu \u00een Europa capitalismului global. \u00cen pofida declara\u021biilor despre rolul comunit\u0103\u021bilor europene cu privire la men\u021binerea p\u0103cii sociale, de la constituirea primelor lor forme p\u00e2n\u0103 la Uniunea European\u0103 de azi, Europa social\u0103 \u2013 cu toate componentele sale ce \u021bin de politicile sociale \u00een sensul larg al cuv\u00e2ntului, dar \u0219i de dimensiunea social\u0103 a politicilor economice \u0219i de mediu \u2013 a fost tratat\u0103 \u00eentotdeauna ca sora vitreg\u0103 a Europei economice.<\/p>\n<p>Odat\u0103 cu recesiunea economic\u0103 \u00eenceput\u0103 \u00een 2019 \u0219i acutizat\u0103 de criza epidemiologic\u0103 din 2020, am intrat \u00eentr-o nou\u0103 er\u0103 a politicilor g\u00e2ndite \u00een mod ciclic \u00een vederea salv\u0103rii capitalismului \u0219i ne \u00eentreb\u0103m care va fi \u00een Rom\u00e2nia impactul social al ajutoarelor de stat acordate azi companiilor private, cu pre\u021bul cre\u0219terii \u00eendator\u0103rii publice. Pentru a preg\u0103ti r\u0103spunsuri posibile la aceast\u0103 \u00eentrebare, ne este util ca \u00eentr-un prim pas s\u0103 revedem pe scurt istoria Europei sociale.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Istoria Europei sociale ca parte din dinamica guvernan\u021bei comunitare <\/strong><\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 la finalul anilor 1970, comunitatea european\u0103 func\u021biona \u0219i \u00een mod declarativ ca o comunitate economic\u0103, \u00een timp ce statele membre, prin politici keynesiene, \u00eencercau s\u0103 asigure bun\u0103starea popula\u021biei din teritoriile statelor na\u021bionale, prin investi\u021bii publice \u00een s\u0103n\u0103tate, locuire, educa\u021bie public\u0103, dar \u0219i ca un mod de sus\u021binere a economiei capitaliste.<\/p>\n<p>Drept r\u0103spuns la crizele capitalismului din deceniul al \u0219aptelea, guvernan\u021bii s-au \u00eentors la regimul <em>laissez-faire<\/em>, perfec\u021bion\u00e2ndu-l \u00een forma neoliberalismului globalizator ce \u0219i-a pus amprenta \u0219i pe spiritul Tratatului de la Maastricht \u00eencheiat \u00een 1993. Acesta a consacrat nu doar constituirea Uniunii Europene, ci \u0219i libert\u0103\u021bile fundamentale ale Pie\u021bei Unice Europene: libera circula\u021bie a capitalului, comer\u021bul liber \u0219i competi\u021bia economic\u0103, subordon\u00e2nd intereselor capitalului chiar \u0219i ideea standardelor sociale europene.<\/p>\n<p>Dac\u0103 extinderea Uniunii Europene a \u00eensemnat crearea unor oportunit\u0103\u021bi pentru capitalul din vechile state membre ale UE de a g\u0103si noi pie\u021be de investi\u021bii, pie\u021be ale for\u021bei de munc\u0103 \u0219i ale desfacerii<a href=\"#_ftn2\" name=\"_ftnref2\">[2]<\/a>, atunci, evident, interesul capitalului a fost de a men\u021bine inegalit\u0103\u021bile dintre \u021b\u0103ri \u00een ceea ce prive\u0219te salarizarea \u0219i sistemele de protec\u021bie social\u0103. Pentru c\u0103 \u021b\u0103rile unde nivelul salariilor este redus sunt atractive pentru capital, ca teritorii unde se poate g\u0103si for\u021b\u0103 de munc\u0103 ieftin\u0103. \u0218i pentru c\u0103 statele unde sistemul de protec\u021bie social\u0103 nu ofer\u0103 sprijin adecvat celor care \u0219i-au pierdut locurile de munc\u0103 (de pe urma restructur\u0103rilor economice din anii 1990 \u0219i 2000) sunt \u021b\u0103ri care export\u0103 for\u021b\u0103 de munc\u0103 exploatabil\u0103 \u0219i expropriabil\u0103 \u00eenspre \u021b\u0103rile capitalismului avansat. Exemplul Rom\u00e2niei este edificator \u00een acest sens. Dar \u00eenainte ca ea s\u0103 devin\u0103 stat membru \u00een UE, marile inegalit\u0103\u021bi \u00eentre \u021b\u0103rile centrale (exportatoare cu surplus de capital) \u0219i cele periferice (importatoare care duc lips\u0103 de capital) au fost deja cronicizate de comunitatea european\u0103 divizat\u0103 de principiul competi\u021biei. Aceste inegalit\u0103\u021bi nu au putut fi reduse prin valorile solidarit\u0103\u021bii asumate mai mult simbolic dec\u00e2t \u00een mod efectiv<a href=\"#_ftn3\" name=\"_ftnref3\">[3]<\/a>.<\/p>\n<p>Anul 1997, prin adoptarea Tratatului de la Amsterdam \u0219i a Strategiei Europene \u00een Ocupare, \u0219i apoi anul 2000, prin Tratatul de la Lisabona \u0219i Agenda Social\u0103 European\u0103, au adus schimb\u0103ri ambigue \u00een guvernan\u021ba socio-economic\u0103 a Uniunii \u2013 \u00een condi\u021biile \u00een care Pactul de Stabilitate \u0219i Cre\u0219tere din 1997 a impus disciplina bugetar\u0103 \u00een statele membre prin controlul fiscal al deficitului bugetar (obligatoriu sub 3% din PIB) \u0219i al datoriei publice (obligatoriu sub 60% din PIB). Totu\u0219i, instaurarea guvernelor social-democrate \u0219i a partidelor socialiste \u00een multe state membre \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a rezultat \u0219i \u00eentr-o aten\u021bie acordat\u0103 socialului la nivelul UE, chiar dac\u0103 aceasta s-a activat \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u00een spiritul paradigmei de \u201e<em>workfare<\/em>\u201d \u0219i nu celei de \u201e<em>welfare<\/em>\u201d. Din p\u0103cate, aceast\u0103 perioad\u0103 (1997-2004) numit\u0103 de c\u00e2\u021biva anali\u0219ti drept \u201eetapa social\u0103\u201d din istoria UE<a href=\"#_ftn4\" name=\"_ftnref4\">[4]<\/a>, nu \u0219i-a propus o armonizare legislativ\u0103 \u00een politicile sociale ale statelor membre, ci doar realizarea unei convergen\u021be a bunelor practici urm\u0103rit\u0103 prin a\u0219a-numita Metod\u0103 Deschis\u0103 de Cooperare (adaptat\u0103 la domeniul social) \u0219i a promis \u201ecombaterea s\u0103r\u0103ciei\u201d prin proiecte din Fondul Social European.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 performan\u021b\u0103 limitat\u0103 a Europei sociale nu este de mirare, dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een perioada \u00een care adoptarea unei Constitu\u021bii Europene a e\u0219uat \u00een 2005 dup\u0103 trei ani de eforturi f\u0103cute \u00een vederea elabor\u0103rii \u0219i promov\u0103rii sale \u00een statele membre. \u00cens\u0103 trebuie men\u021bionat c\u0103, \u00een aceast\u0103 etap\u0103, s-a \u00eent\u0103rit sistemul drepturilor socio-economice prin revizuirea \u00een 1996 a Cartei Sociale Europene \u0219i prin adoptarea \u00een 2000 a Cartei Europene a Drepturilor Omului. Chiar dac\u0103 ele nu sunt transpuse \u00een politici sociale adecvate, au reprezentat un pas \u00eenainte fa\u021b\u0103 de reglement\u0103rile din Conven\u021bia European\u0103 a Drepturilor Omului, din 1950, care \u00een mod original s-a axat numai pe drepturi civice \u0219i politice.<\/p>\n<p>Mai departe, \u00een perioada 2005-2014, dominat\u0103 de Comisia Barrosso, de guverne de centru-dreapta \u0219i marcat\u0103 de \u00eent\u0103rirea unor partide de extrem\u0103 dreapt\u0103, Europa social\u0103 a fost pus\u0103 \u00een totalitate sub semnul \u00eentreb\u0103rii, mai ales prin m\u0103surile de austeritate. Cele din urm\u0103 au fost impuse \u00een mod special statelor din Sud-Estul Europei prin Troica creditorilor interna\u021bionali, format\u0103 din Comisia European\u0103, Banca Central\u0103 European\u0103 \u0219i Fondul Monetar Interna\u021bional. Cerin\u021bele Troic\u0103i au orientat bugete private \u0219i publice \u00eenspre salvarea b\u0103ncilor \u0219i fondurilor de investi\u021bii, \u00een contextul crizei financiare din 2008-2009, \u0219i \u2013 \u00een general \u2013 \u00eenspre salvarea capitalismului financializat; acesta fiind fundamentat pe credite imobiliare ce au transformat locuirea \u00een obiect al investi\u021biilor financiare \u0219i pe credite de consum ce au men\u021binut o vreme iluzia puterii de cump\u0103rare a popula\u021biei, \u00een condi\u021biile stagn\u0103rii salariilor.<\/p>\n<p>Din toate aceste motive, Strategia Europa 2020, adoptat\u0103 \u00een 2010 \u0219i numit\u0103 drept strategia unei dezvolt\u0103ri inteligente, sustenabile \u0219i incluzive, nu putea s\u0103 \u00ee\u0219i ating\u0103 obiectivele privind reducerea s\u0103r\u0103ciei \u0219i a inegalit\u0103\u021bilor de venit, dar nici eliminarea discrepan\u021belor teritoriale inter- \u0219i intra-statale.<\/p>\n<p>Pentru a salva ceva din promisiunile Europei sociale, Comisia Juncker a lansat \u00een 2017 a\u0219a-numitul Pilon European al Drepturilor Sociale, ca parte din \u00eencercarea de a reda \u00eencrederea cet\u0103\u021benilor europeni \u00een integrarea european\u0103 \u2013 tot mai mult contestat\u0103, inclusiv de partidele politice anti-europene aflate \u00een cre\u0219tere. F\u0103r\u0103 a oferi solu\u021bii concrete la problemele socio-economice ale oamenilor sau la tensiunea perpetuat\u0103 dintre Europa economic\u0103 \u0219i Europa social\u0103, ini\u021biativa Juncker s-a dovedit a fi cel mult o reiterare discursiv\u0103 a importan\u021bei dimensiunii sociale a UE \u00een construc\u021bia comunitar\u0103, sau o repeti\u021bie a drepturilor sociale deja definite cu decenii \u00een urm\u0103 de legisla\u021bia european\u0103. \u0218i mai mult, implementarea Pilonului prin planuri concrete de ac\u021biune a fost abandonat\u0103 chiar de ini\u021biatorul s\u0103u, \u00een favoarea dezbaterii despre \u201eEuropa mai multor viteze\u201d.<\/p>\n<p>Comisia European\u0103 rezultat\u0103 \u00een urma alegerile europarlamentare din 2019 \u0219i-a anun\u021bat noua strategie de dezvoltare \u00eempachetat\u0103 \u00een Pactul Ecologic European, cu scopul de a transforma UE \u00een primul bloc din lume care, p\u00e2n\u0103 \u00een 2050, s\u0103 fie neutru din punct de vedere climatic. Pe l\u00e2ng\u0103 nevoia ecologiz\u0103rii \u0219i digitaliz\u0103rii economiei, Pactul face trimitere \u0219i la tranzi\u021bia just\u0103. \u00cen ceea ce prive\u0219te \u201eMecanismul tranzi\u021biei juste la economia verde \u0219i digital\u0103\u201d, CE men\u021biona \u00eenc\u0103 din ianuarie 2020 mai multe posibile interven\u021bii finan\u021babile cu trei mari scopuri:<\/p>\n<p>(1) \u00cen vederea sus\u021binerii persoanelor vulnerabile la aceste tranzi\u021bii, se prevede crearea de noi locuri de munc\u0103 \u00een noile sectoare economice; \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea condi\u021biilor de locuire prin eficientizare energetic\u0103; eradicarea s\u0103r\u0103ciei energetice; facilitarea accesului la surse de energii curate, accesibile ca pre\u021b \u0219i sigure; sus\u021binerea reconversiilor profesionale. La capitolul \u00eenverzirii economiei se aminte\u0219te \u0219i exemplul construc\u021biei de noi locuin\u021be sociale la pre\u021buri accesibile \u0219i eficiente din punct de vedere energetic<a href=\"#_ftn5\" name=\"_ftnref5\">[5]<\/a>.<\/p>\n<p>(2) Cu scopul sus\u021binerii companiilor, se sprijin\u0103 tranzi\u021bia la technologii cu emisii reduse de carbon; crearea de condi\u021bii atractive pentru investitori publici \u0219i priva\u021bi \u00een noile economii verzi; investi\u021bii \u00een crearea unor firme noi, \u00een special \u00eentreprinderi mici \u0219i mijlocii \u0219i start-up-uri; asigurarea accesului la credite \u0219i sprijin financiar.<\/p>\n<p>(3) Sus\u021binerea statelor membre \u0219i\/ sau a regiunilor dependente de energiile fosile \u00een trecerea lor la economii neutre din punct de vedere climatic<a href=\"#_ftn6\" name=\"_ftnref6\">[6]<\/a>.<\/p>\n<p>Noii comisari europeni au \u00eenceput s\u0103 caute solu\u021bii pentru deblocarea investi\u021biilor publice \u0219i atragerea unor investi\u021bii private \u00een vederea sus\u021binerii firmelor care promit \u00eenverzirea \u0219i digitalizarea economiei \u2013 elabor\u00e2nd \u00een acest scop noul instrument financiar numit InvestEU \u2013 \u00eenc\u0103 dinainte de explozia pandemiei Covid-19. \u00cens\u0103 \u00een dezbaterile purtate de ei nu se reg\u0103seau idei despre m\u0103suri prin care, ca o condi\u021bie pentru primirea ajutoarelor de stat, firmele s-ar obliga s\u0103 asigure salarii decente \u0219i condi\u021bii de munc\u0103 adecvate angaja\u021bilor. Din acest punct de vedere, situa\u021bia a r\u0103mas aceea\u0219i \u0219i \u00een definirea solu\u021biilor monetare \u0219i fiscale la recesiunea economic\u0103 (agravat\u0103 \u00een contextul pandemiei \u0219i al restric\u021biilor aferente, privind toate activit\u0103\u021bile din spa\u021biul public, inclusiv la locurile de munc\u0103).<\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, contextul pandemic a furnizat argumentul decisiv \u00een favoarea suspend\u0103rii mecanismului controlului fiscal privind deficitul bugetar \u0219i datoria public\u0103 \u00een statele membre ale UE. Astfel, s-a produs deschiderea supapei ajutoarelor de stat pentru companii private, chiar \u0219i cu pre\u021bul cre\u0219terii deficitului bugetar \u0219i datoriei guvernamentale. Din p\u0103cate, \u00eens\u0103, dezbaterile despre venitul minim universal sau reducerea orelor de lucru pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 ca modalit\u0103\u021bi de contracarare a dispari\u021biei locurilor de munc\u0103 sunt \u00eenc\u0103 departe de a fi transformate \u00een m\u0103suri legislative la nivelul statelor membre.<\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u0219te Rom\u00e2nia, p\u00e2n\u0103 acum, doar plata de la stat a \u0219omajului tehnic pentru o perioad\u0103 limitat\u0103 \u0219i contribu\u021bia statului la sus\u021binerea schemei de \u201ekurzarbeit\u201d au fost m\u0103suri cu impact direct \u0219i asupra for\u021bei de munc\u0103, nu doar cu scopul salv\u0103rii mediului de afaceri. Asta \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se \u00eentr-o \u021bar\u0103 \u00een care aproape jum\u0103tate dintre contractele de munc\u0103 cu norm\u0103 \u00eentreag\u0103 sunt pl\u0103tite la nivelul salariului minim pe economie, valoarea c\u0103ruia \u00eenseamn\u0103 cam jum\u0103tate din valoarea co\u0219ului minim de consum pentru un trai decent.<\/p>\n<p><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p><em>Cite\u0219te <a href=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2021\/01\/04\/unde-este-dimensiunea-sociala-a-planului-national-de-redresare-si-rezilienta-ii\/\">a doua parte a articolului aici<\/a>.<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref1\" name=\"_ftn1\">[1]<\/a> <a href=\"https:\/\/ec.europa.eu\/commission\/presscorner\/detail\/en\/ip_20_2397\">Commission welcomes political agreement on Recovery and Resilience Facility<\/a>.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref2\" name=\"_ftn2\">[2]<\/a> <a href=\"https:\/\/op.europa.eu\/en\/publication-detail\/-\/publication\/a5ba73c6-3c6a-11e8-b5fe-01aa75ed71a1\">European Commission (2016) <em>Europe in 12 lessons<\/em><\/a>.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref3\" name=\"_ftn3\">[3]<\/a> Lehndorff, Steffen, ed., (2015). <em>Divisive integration. The triumph of failed ideas in Europe \u2013 revisited. <\/em>European Trade Union Institute.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref4\" name=\"_ftn4\">[4]<\/a> Vanhercke, Bert et al, eds., (2020). Social policy in the European Union 1999-2019: the long and winding road. <em>European Trade Union Institute and European Social Observatory<\/em>, Brussels.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref5\" name=\"_ftn5\">[5]<\/a> Fi\u0219a informativ\u0103 \u201eProiecte finan\u021bate de UE pentru o economie mai verde\u201d din \u201ePlanul de investi\u021bii pentru Pactul ecologic european \u0219i Mecanismul pentru o tranzi\u021bie just\u0103\u201d (ianuarie 2020).<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref6\" name=\"_ftn6\">[6]<\/a> Fi\u0219a informativ\u0103 \u201eMecanismul pentru o tranzi\u021bie just\u0103: s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 nimeni nu este l\u0103sat \u00een urm\u0103\u201d din \u201ePlanul de investi\u021bii pentru Pactul ecologic european \u0219i Mecanismul pentru o tranzi\u021bie just\u0103\u201d (ianuarie 2020).<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O privire asupra situa\u021biei din Rom\u00e2nia \u00een contextul guvernan\u021bei socio-economice din UE de Enik\u0151 Vincze \u00cen data de 18 decembrie 2020, Comisia European\u0103 a salutat \u00een\u021belegerea politic\u0103 dintre Parlamentul European \u0219i Consiliu cu privire la Facilitatea de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (Recovery and Resilience Facility), instrumentul cheie al planului European numit NextGenerationEU elaborat ca r\u0103spuns la criza curent\u0103 multipl\u0103. Deciden\u021bii europeni se a\u0219teapt\u0103 ca acest plan \u201es\u0103 solu\u021bioneze impactul economic \u0219i social al pandemiei Covid-19, preg\u0103tind societ\u0103\u021bile \u0219i economiile europene ca ele s\u0103 devin\u0103 mai durabile, reziliente \u0219i mai bine preg\u0103tite pentru tranzi\u021bia verde \u0219i cea digital\u0103\u201d. Aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103 temporar\u0103, \u00eempreun\u0103&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":10712,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[82,161],"tags":[474,377,472,471,374,492],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10711"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10711"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10711\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10720,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10711\/revisions\/10720"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10712"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10711"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10711"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10711"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}