{"id":11303,"date":"2023-01-13T17:44:52","date_gmt":"2023-01-13T14:44:52","guid":{"rendered":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/?p=11303"},"modified":"2023-01-18T15:29:30","modified_gmt":"2023-01-18T12:29:30","slug":"cine-va-ramane-si-cine-se-va-intoarce-itinerarii-divergente-ale-persoanelor-refugiate-din-ucraina-in-uniunea-europeana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/2023\/01\/13\/cine-va-ramane-si-cine-se-va-intoarce-itinerarii-divergente-ale-persoanelor-refugiate-din-ucraina-in-uniunea-europeana\/","title":{"rendered":"Cine va r\u0103m\u00e2ne \u0219i cine se va \u00eentoarce? Itinerarii divergente ale persoanelor refugiate din Ucraina \u00een Uniunea European\u0103"},"content":{"rendered":"

de<\/span> Anastasiya Ryabchuk<\/span><\/i><\/p>\n

Invazia pe scar\u0103 larg\u0103 a Ucrainei de c\u0103tre Rusia la 24 februarie 2022 i-a luat prin surprindere pe majoritatea ucrainenilor. Mult\u0103 lume a crezut c\u0103 este vorba de un soi de ne\u00een\u021belegere care ar putea fi rezolvat\u0103 prin negocieri ale liderilor politici \u00een c\u00e2teva zile sau s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Persoanele care \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103seau ora\u0219ele natale inten\u021bionau de cele mai multe ori s\u0103 \u201ea\u0219tepte ca lucrurile s\u0103 se lini\u0219teasc\u0103\u201d \u0219i foarte pu\u021bine\u00a0 credeau c\u0103 r\u0103zboiul ar putea dura un an, sau chiar mai mult de at\u00e2t. Majoritatea celor care au p\u0103r\u0103sit Ucraina a a\u0219teptat c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de a lua decizia de a pleca.<\/span> P\u00e2n\u0103 \u00een luna mai, chiar dac\u0103 negocierile e\u0219uau \u0219i r\u0103zboiul se prelungea, numero\u0219i ucraineni care au fugit \u00een str\u0103in\u0103tate au \u00eenceput s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103, chiar \u00een momentul \u00een care trupele ruse\u0219ti se retr\u0103geau din Kiev \u0219i din regiunile nordice ale Ucrainei. Serviciul de Stat pentru Frontiere al Ucrainei a raportat c\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu luna mai, num\u0103rul de treceri de frontier\u0103 pentru a intra \u00een Ucraina a \u00eenceput s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 num\u0103rul de treceri pentru a p\u0103r\u0103si \u021bara. Cine sunt oamenii care se gr\u0103beau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103 deja \u00een lunile aprilie-mai? Cine sunt cei \u0219i cele care au continuat s\u0103 ezite? Va exista un nou val de persoane migrante \u0219i refugiate \u00een aceast\u0103 iarn\u0103, de c\u00e2nd Rusia a \u00eenceput s\u0103 atace infrastructura electric\u0103 civil\u0103?\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00cen acest articol, sus\u021bin c\u0103 durata preconizat\u0103 a r\u0103zboiului este crucial\u0103 \u00een stabilirea tiparelor de migra\u021bie ale persoanelor refugiate din Ucraina\u00a0 \u00een UE \u0219i, de asemenea, \u00een determinarea traiectoriilor diferite ale acestora.<\/strong> Teoriile clasice ale migra\u021biei iau \u00een considerare factorii de \u201e\u00eempingere \u0219i atragere\u201d din \u0219i spre \u021bara de origine \u0219i \u021b\u0103rile de destina\u021bie, iar ace\u0219ti factori sunt, desigur, \u00eenc\u0103 relevan\u021bi. Cu toate acestea, chestiunea timpului trebuie integrat\u0103 \u00een aceast\u0103 analiz\u0103. Mai ales atunci c\u00e2nd se ia \u00een considerare \u201estatutul de protec\u021bie temporar\u0103\u201d al migran\u021bilor ucraineni \u00een UE, cu o \u0219ans\u0103 mai mare de a se \u00eentoarce acas\u0103 \u201eimediat ce r\u0103zboiul se termin\u0103\u201d, spre deosebire de statutul de refugiat care presupune o ruptur\u0103 pe termen mai lung cu \u021b\u0103rile de origine marcate de r\u0103zboaie.<\/span><\/p>\n

\"\"


Photo: UN Women\/Aurel Obreja<\/p><\/div>\n

Speran\u021be \u0219i a\u0219tept\u0103ri ale persoanelor refugiate din Ucraina \u00eentre prim\u0103vara \u0219i toamna anului 2022<\/b><\/h3>\n

Aproximativ dou\u0103 treimi dintre refugia\u021bi au p\u0103r\u0103sit Ucraina \u00een martie (84% p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lunii aprilie) \u0219i doar 15% dintre ucraineni \u0219i-au p\u0103r\u0103sit \u021bara \u00eencep\u00e2nd cu luna mai.<\/span> Aproape jum\u0103tate dintre persoanele intervievate \u00een luna mai de c\u0103tre Institutul Interna\u021bional de Sociologie din Kiev (KIIS), credeau c\u0103 r\u0103zboiul se va \u00eencheia \u00een urm\u0103toarele \u0219ase luni, \u0219i doar 18% considerau c\u0103 acesta ar putea dura mai mult: 11% au dat o prognoz\u0103 de 6 p\u00e2n\u0103 la 12 luni, iar 7% mai mult de un an.<\/span>\u00a0<\/span><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een septembrie, convingerea c\u0103 r\u0103zboiul se va \u00eencheia rapid disp\u0103rea treptat. Marea majoritate a ucrainenilor \u00eenc\u0103 mai credea \u00een victoria final\u0103 a Ucrainei \u0219i \u00eentr-un viitor prosper al Ucrainei ca membru al UE. \u00cen sondajul s\u0103u realizat \u00een perioada 7-13 septembrie 2022<\/span> KIIS a \u00eentrebat dac\u0103 persoana intervievat\u0103 ar lua \u00een considerare posibilitatea de a emigra \u00een UE sau \u00een SUA dac\u0103 i s-ar oferi drepturi necondi\u021bionate de cet\u0103\u021benie. Comparativ cu 2020, procentul celor care au r\u0103spuns pozitiv a sc\u0103zut de patru ori, de la 28% la 7% (chiar dac\u0103 se ia \u00een considerare faptul c\u0103 o parte dintre cei care ar fi r\u0103spuns pozitiv au plecat deja de la \u00eenceputul invaziei ruse\u0219ti, diferen\u021ba ar r\u0103m\u00e2ne de dou\u0103 ori mai mare, potrivit KIIS, deci o sc\u0103dere foarte semnificativ\u0103). InfoSapiens a realizat un studiu omnibus \u00een perioada 12-18 august<\/span>, care a ar\u0103tat o cre\u0219tere a sentimentului de m\u00e2ndrie de a fi ucrainean (98% fa\u021b\u0103 de 41% \u00een 2002 \u0219i 69% \u00een 2020). Acest sondaj a ar\u0103tat, de asemenea, c\u0103 o mare majoritate de 95% este optimist\u0103 cu privire la viitorul Ucrainei, iar 92% sunt optimi\u0219ti cu privire la propriul lor viitor \u00een Ucraina. Procentul celor care nu ar fi de acord cu pierderi teritoriale ale Ucrainei \u00een numele p\u0103cii, a r\u0103mas ridicat \u0219i chiar a crescut cu c\u00e2teva puncte: de la 84% \u00een mai la 87% \u00een septembrie.<\/strong><\/span> O majoritate cov\u00e2r\u0219itoare (86%) a considerat c\u0103 Ucraina ar trebui s\u0103 continue s\u0103 reziste inclusiv \u00een fa\u021ba atacurilor teroriste masive ale Rusiei asupra re\u021belei electrice din octombrie 2022, cu riscuri grave de pene de curent totale \u0219i de colaps al \u00eentregii re\u021bele electrice, al re\u021belelor de \u00eenc\u0103lzire \u0219i de canalizare.<\/strong><\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, aceast\u0103 speran\u021b\u0103 a fost mult mai slab\u0103 atunci c\u00e2nd oamenii au fost \u00eentreba\u021bi ce cred despre durata r\u0103zboiului: studiul KIIS citat mai sus a constatat c\u0103, \u00een septembrie, procentul celor care anticipau c\u0103 r\u0103zboiul s-ar putea \u00eencheia \u00een cele mai apropiate \u0219ase luni a sc\u0103zut la 28%, \u00een timp ce procentul celor care credeau c\u0103 va dura mai mult s-a dublat, ajung\u00e2nd la 34%. Dintre ace\u0219tia, 16% indic\u0103 o perioad\u0103 de 6-12 luni, iar al\u021bi 18% consider\u0103 c\u0103 va dura mai mult de un an. De altfel, atacurile ruse\u0219ti asupra re\u021belei electrice, care au \u00eenceput \u00een octombrie, ar putea duce la un nou val de persoane refugiate \u00een UE. ONG-urile care lucreaz\u0103 cu refugia\u021bii ucraineni \u00een \u021b\u0103rile vecine au raportat uneori o cre\u0219tere de zece ori p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lunii octombrie \u2013 cum este cazul punctului de trecere a frontierei de la Zahony c\u0103tre Ungaria, care \u00een prezent \u00eenregistreaz\u0103 \u00eentre 300 \u0219i 500 de cazuri noi zilnic, fa\u021b\u0103 de mai pu\u021bin de cincizeci \u00een lunile de var\u0103.<\/span> Chiar \u0219i mai mul\u021bi \u00eenal\u021bi oficiali guvernamentali ucraineni i-au \u00eencurajat pe acei cet\u0103\u021beni care pot pleca \u00een str\u0103in\u0103tate pentru iarn\u0103 s\u0103 o fac\u0103, iar pe cei care se afl\u0103 \u00een prezent \u00een str\u0103in\u0103tate, s\u0103 \u00ee\u0219i am\u00e2ne \u00eentoarcerea p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 2023.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Factorii de \u201e\u00eempingere \u0219i atragere\u201d ai migra\u021biei<\/b><\/h3>\n

Dintre cele 4,5 milioane de persoane refugiate din Ucraina care au primit statutul de azil temporar \u00een UE, peste 80% sunt femei, iar dou\u0103 treimi au copii.<\/span> \u00cen acela\u0219i timp, dintre persoanele ucrainene care se \u00eentorc \u00een \u021bar\u0103, doar o treime au copii (cercetare UNHCR la grani\u021b\u0103, cu cele care se \u00eentorc \u00een Ucraina, realizat\u0103 \u00een perioada 3-27 aprilie). Acest lucru este destul de previzibil: mamele cu copii ezit\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Ucraina \u00een timp ce r\u0103zboiul este \u00eenc\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urare, tem\u00e2ndu-se pentru siguran\u021ba copiilor. Persoanele singure, mai tinere, care consider\u0103 c\u0103 se vor putea adapta la noua realitate a r\u0103zboiului, precum \u0219i persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103, c\u0103rora le este greu \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i c\u0103rora le este dor de casele lor, sunt mai predispuse s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een aceast\u0103 etap\u0103.<\/span><\/p>\n

O cercetare a Centrului Razumkov, realizat\u0103 \u00een prim\u0103var\u0103, a ar\u0103tat c\u0103 79% dintre migran\u021bi doresc s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103 \u201eimediat ce r\u0103zboiul se termin\u0103\u201d.<\/strong> Dar, \u00een acela\u0219i timp, studiul Work.ua a ar\u0103tat c\u0103 59% dintre persoanele refugiate \u00ee\u0219i c\u0103utau deja un loc de munc\u0103 \u00een baza statutului de azil temporar. Desigur, aceast\u0103 ultim\u0103 cifr\u0103 s-ar putea datora sprijinului insuficient primit \u00een \u021b\u0103rile gazd\u0103. Oamenii care vin din Ucraina nu doresc neap\u0103rat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mai mult timp, dar, cel pu\u021bin pe termen scurt, ace\u0219ti 59% au ales s\u0103 se integreze, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103. Studiul KIIS for CASE Ukraine, realizat \u00een perioada 3-18 mai, a constatat c\u0103 doar 42,9% dintre oamenii din Ucraina se g\u00e2ndesc la viitorul copiilor lor \u00een \u021bar\u0103 \u00een cazul unui r\u0103zboi prelungit. \u00cen cazul unei \u00eencet\u0103ri a focului \u0219i al semn\u0103rii unui tratat de pace \u00een viitorul apropiat, acest num\u0103r cre\u0219te la 54,7%. Femeile din acest studiu au exprimat cereri de siguran\u021b\u0103 mai mari dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii.<\/span><\/p>\n

\u00cengrijor\u0103rile mamelor nu se refer\u0103, evident, doar la bombardamente, ci \u0219i la \u00eentrebarea dac\u0103 \u0219colile \u0219i gr\u0103dini\u021bele se vor redeschide, dac\u0103 copiii vor putea avea o \u201ecopil\u0103rie normal\u0103\u201d. Din cauza implic\u0103rii mai mari a femeilor \u00een munca de reproducere, acestea sunt mai con\u0219tiente de toate lucrurile care ar trebui s\u0103 func\u021bioneze pentru a tr\u0103i cu un copil: \u0219coli, magazine \u0219i farmacii, clinici, conexiune wifi, alimentare ne\u00eentrerupt\u0103 cu ap\u0103 \u0219i electricitate… \u00cen \u0219coala primar\u0103 a fiicei mele din centrul Kievului, dou\u0103 treimi dintre p\u0103rin\u021bii care au participat la un sondaj \u00een luna iunie cu privire la revenirea planificat\u0103 la \u0219coal\u0103 la 1 septembrie, au r\u0103spuns pozitiv.<\/strong> Dar, ca urmare, dintr-o clas\u0103 de 20 de elevi, doar un singur copil frecventeaz\u0103 \u0219coala offline, al\u021bi 3 frecventeaz\u0103 \u0219coala online din alte p\u0103r\u021bi din Ucraina, iar restul frecventeaz\u0103 \u00een prezent \u0219coala \u00een str\u0103in\u0103tate. Unii au fost speria\u021bi de terorismul nuclear al Rusiei din luna august, al\u021bii de lista ampl\u0103 con\u021bin\u00e2nd cele necesare \u00een rucsacul de urgen\u021b\u0103, \u00een cazul \u00een care un copil r\u0103m\u00e2ne blocat \u00een subsolul \u0219colii timp de p\u00e2n\u0103 la trei zile dup\u0103 bombardament.<\/span><\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, provoc\u0103rile legate de asigurarea \u00eengrijirii copiilor \u0219i lipsa sprijinului familial \u00een cazul separ\u0103rii familiei pot \u00eempinge femeile s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 chiar \u0219i \u00eentr-un mediu care nu este perceput ca fiind sigur. \u00cen cazul c\u00e2nd au copii mai mari exist\u0103 de asemenea posibilitatea ca mama s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, \u00een timp ce copilul r\u0103m\u00e2ne \u00een UE. Mai multe \u0219coli ofer\u0103 \u00eengrijire continu\u0103 pentru tinerii ucraineni, iar \u00een acest an \u0219colar au fost create \u0219coli private cu internat, care se adreseaz\u0103 \u00een principal copiilor ucraineni refugia\u021bi.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00cen luna mai, UNHCR a efectuat cercet\u0103ri la grani\u021ba din regiunea Zakarpattia cu privire la motivele pentru care refugia\u021bii \u0219i refugiatele ucrainene se \u00eentorc acas\u0103. O treime a indicat ca motiv principal re\u00eentregirea cu familia, iar o alt\u0103 treime \u2013 sentimentul de siguran\u021b\u0103 din zona de \u00eentoarcere (\u00een special pentru regiunile nordice \u0219i Kiev). Putem clasifica aceste r\u0103spunsuri drept factori de \u201eatragere \u00eenapoi acas\u0103\u201d. \u00cen acela\u0219i timp, de\u0219i mai pu\u021bin r\u0103sp\u00e2ndi\u021bi, au existat \u0219i factori de \u201e\u00eempingere \u00een afara UE\u201d: lipsa unei locuin\u021be sau dificultatea de a g\u0103si o locuin\u021b\u0103 \u00een \u021bara de primire (5%) sau lipsa oportunit\u0103\u021bilor de angajare \u00een \u021bara de primire (\u00een r\u00e2ndul celor care s-au \u00eentors la Kiev, acesta a fost motivul pentru procentul de 5%. Chiar \u0219i \u00een timpul r\u0103zboiului, Kievul putea oferi unor persoane condi\u021bii de munc\u0103 mai bune dec\u00e2t \u021b\u0103rile UE). Rolul acestor factori poate cre\u0219te \u00een timp. \u00cen primul r\u00e2nd, este posibil ca oamenii s\u0103 fie mai dispu\u0219i s\u0103 accepte condi\u021bii de trai inadecvate \u00een centrele de primire pe termen scurt, dar nu \u0219i \u00eentr-o perspectiv\u0103 pe termen lung. \u0218i \u00een al doilea r\u00e2nd, beneficiile sociale oferite persoanelor refugiate \u00een primele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i luni sunt reduse drastic, ceea ce face ca supravie\u021buirea f\u0103r\u0103 un loc de munc\u0103 cu norm\u0103 \u00eentreag\u0103 s\u0103 fie mai dificil\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n

De exemplu, Fran\u021ba, una dintre cele mai generoase \u021b\u0103ri, a oferit ini\u021bial 420 de euro pe lun\u0103 pe adult sub form\u0103 de pl\u0103\u021bi sociale, transport gratuit cu trenul \u0219i cazare gratuit\u0103 \u00een hoteluri. La \u00eenceputul lunii mai, \u00eens\u0103, a anulat transportul gratuit \u0219i a \u00eenceput s\u0103 evacueze reziden\u021bii din hoteluri propun\u00e2ndu-le trei op\u021biuni alternative de cazare (ofertele erau adesea \u00een zone rurale \u00eendep\u0103rtate, iar \u00een cazul refuzului celei de-a treia oferte, nu se mai f\u0103ceau alte oferte). Cel mai recent, \u00een octombrie, pl\u0103\u021bile sociale franceze au fost reduse la jum\u0103tate, p\u0103str\u00e2nd a doua jum\u0103tate doar pentru cei care pot dovedi c\u0103 pl\u0103tesc chirie. De asemenea, Fran\u021ba limiteaz\u0103 valabilitatea documentelor de protec\u021bie temporar\u0103 la 6 luni, iar primul val de refugia\u021bi ucraineni a trebuit deja s\u0103 \u00ee\u0219i re\u00eennoiasc\u0103 statutul \u00een luna septembrie a acestui an.<\/span><\/p>\n

\"\"


Photo: UN Women\/Aurel Obreja<\/p><\/div>\n

Dimensiunea de clas\u0103 a migra\u021biei<\/b><\/h3>\n

Astfel de schimb\u0103ri au cel pu\u021bin dou\u0103 efecte directe. \u00cen primul r\u00e2nd, ele \u201efiltreaz\u0103\u201d refugiatele \u0219i refugia\u021bii ucraineni \u00een categoria celor mai mult sau mai pu\u021bin \u201edezirabili\u201d \u2013 integr\u00e2ndu-i \u00een continuare pe cei care au reu\u0219it s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un loc de munc\u0103 \u0219i o locuin\u021b\u0103, dar limit\u00e2nd beneficiile sociale pentru to\u021bi ceilal\u021bi, oblig\u00e2ndu-i astfel pe o parte s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103. \u00cen al doilea r\u00e2nd, ele \u00eengreuneaz\u0103 situa\u021bia refugiatelor \u0219i refugia\u021bilor nou sosi\u021bi \u2013 care sunt adesea o subcategorie mai vulnerabil\u0103 dec\u00e2t primul val. Cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 primele care au plecat au fost persoanele care se aflau \u00eentr-o situa\u021bie economic\u0103 mai bun\u0103 \u0219i care aveau mai mult capital social \u0219i cultural pentru a lua \u00een considerare posibilitatea de a se muta \u00een str\u0103in\u0103tate. Primul val de persoane refugiate era mai predispus s\u0103 aib\u0103 economii personale pentru a acoperi nevoile de baz\u0103 \u00een timp ce a a\u0219teptat ca cererile de azil temporar s\u0103 fie procesate. Un sondaj realizat de UNHCR cu 34145 de persoane refugiate din Ucraina\u00a0 a constatat c\u0103 12% aveau rude \u00een \u021b\u0103rile de primire \u0219i c\u0103 56% reu\u0219iser\u0103 deja s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o locuin\u021b\u0103 privat\u0103 de \u00eenchiriat (de\u0219i 29% se aflau \u00eenc\u0103 \u00een centrele de primire, iar aceast\u0103 cifr\u0103 este mai mare \u00een cazul celor nou sosi\u021bi). Aceast\u0103 categorie din urm\u0103\u00a0 avea mai multe \u0219anse de a avea o ma\u0219in\u0103 personal\u0103 (astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 p\u0103r\u0103si \u021bara \u00een primele zile de r\u0103zboi), unele contacte anterioare \u00een \u021b\u0103rile de primire \u2013 fie personale, fie profesionale, cunoa\u0219terea a cel pu\u021bin unei limbi str\u0103ine, studii superioare etc. Studiul Centrului Razumkov a constatat un procent mai mare de persoane cu ocupa\u021bia de manager (14% fa\u021b\u0103 de 1,5% din totalul popula\u021biei ucrainene) \u0219i de antreprenor privat (14% fa\u021b\u0103 de 4% din totalul popula\u021biei ucrainene), \u00een timp ce alte 12% se autoidentificau ca persoane muncitoare calificate, iar alte 11% ca gospodine. Astfel, persoanele care au p\u0103r\u0103sit Ucraina au adesea un statut socio-economic mai ridicat \u00een compara\u021bie cu cele care au r\u0103mas. De asemenea, este mai probabil ca acestea s\u0103 provin\u0103 din zone urbane (nou\u0103 din zece persoane, \u00een studiul Razumkov) \u0219i s\u0103 aib\u0103 studii superioare (86% fie au finalizat, fie erau \u00een curs de a ob\u021bine studii superioare).<\/strong> Cei \u0219i cele care au luat decizia de a pleca mai t\u00e2rziu au fost mai degrab\u0103 for\u021bate s\u0103 fac\u0103 acest lucru din cauza deterior\u0103rii condi\u021biilor de siguran\u021b\u0103, a pierderii sau deterior\u0103rii locuin\u021belor lor \u0219i a altor factori de \u201e\u00eempingere \u00een afara Ucrainei\u201d, \u00een timp ce \u201eatragerea \u00een UE\u201d a jucat un rol mai pu\u021bin semnificativ.\u00a0<\/span><\/p>\n

Preocup\u0103rile legate de siguran\u021b\u0103 au fost principalul factor de \u201e\u00eempingere \u00een afara Ucrainei\u201d, \u00een timp ce nivelul de trai a ac\u021bionat ca un factor de \u201eatragere c\u0103tre UE\u201d (protec\u021bie temporar\u0103 \u0219i alte beneficii). Dar func\u021bioneaz\u0103 \u0219i dinamica opus\u0103 \u2013 \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea percep\u021biei de siguran\u021b\u0103 \u00een \u021bar\u0103 poate fi un factor de \u201eatrac\u021bie c\u0103tre Ucraina\u201d, \u00een timp ce dificult\u0103\u021bile \u00een asigurarea unui standard de via\u021b\u0103 adecvat reprezint\u0103 un factor de \u201e\u00eempingere \u00een afara UE\u201d \u0219i \u00eentoarcere \u00een Ucraina.<\/span><\/p>\n

\u201eFactorii de atragere c\u0103tre UE\u201d pot fi relevan\u021bi \u00een cazul grupurilor mai vulnerabile care au nevoie de asisten\u021b\u0103 special\u0103: UE are o asisten\u021b\u0103 medical\u0103 mai bun\u0103, facilit\u0103\u021bi pentru copiii cu nevoi speciale, prevederi mai bune pentru persoanele cu boli cronice \u0219i boli care pun via\u021ba \u00een pericol, cum ar fi cancerul. \u201eFactorii de atragere c\u0103tre UE\u201d pot fi, de asemenea, relevan\u021bi pentru tinerii care nu au o familie proprie \u0219i care nu au o nevoie permanent\u0103 de a avea grij\u0103 de membrii familiei \u00een Ucraina (persoane singure \u0219i studente). Acestea consider\u0103 c\u0103 sus\u021binerea economic\u0103 a membrilor de familie care r\u0103m\u00e2n \u00een Ucraina este o contribu\u021bie valoroas\u0103 \u0219i un motiv pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00een UE (\u201eNu pot s\u0103 fiu cu p\u0103rin\u021bii mei, dar pot s\u0103 le trimit bani \u0219i s\u0103-i ajut \u00een acest fel\u201d). \u00cen plus, decizia de a r\u0103m\u00e2ne este mai puternic\u0103, dac\u0103 unitatea familial\u0103 a r\u0103mas intact\u0103, ca \u00een cazurile \u00een care tat\u0103l a putut s\u0103 se al\u0103ture so\u021biei \u0219i copiilor \u00een UE (cazuri de peste 3 copii, copii cu dizabilit\u0103\u021bi sau dac\u0103 tat\u0103l a p\u0103r\u0103sit \u021bara \u00eenainte de 24 februarie) sau \u00een cazurile \u00een care bunicii au putut s\u0103 se stabileasc\u0103 cu copiii lor pentru a-i ajuta cu sarcinile casnice \u0219i de \u00eengrijire a copiilor.<\/span><\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, \u201efactorii de \u00eentoarcere \u00een Ucraina\u201d sunt adesea lega\u021bi de experien\u021be negative ini\u021biale: birocra\u021bie care dureaz\u0103 prea mult, dificult\u0103\u021bi \u00een g\u0103sirea unui loc de munc\u0103, a unei locuin\u021be, asigurarea \u00eengrijirii copiilor. Dificult\u0103\u021bile \u00een g\u0103sirea unui loc de munc\u0103 implic\u0103 nu numai bariere \u00een calea angaj\u0103rii, cum ar fi necunoa\u0219terea limbilor locale, necesitatea de a confirma competen\u021bele\/calific\u0103rile, reticen\u021ba de a accepta oferte \u201eumilitoare\u201d (de exemplu, munca la ferm\u0103 pentru persoanele din clasa de mijloc urban\u0103), ci \u0219i, \u00een unele cazuri, perspective mai bune de angajare \u00een Ucraina. De exemplu, sondajul realizat de Centrul Razumkov a constatat c\u0103 aproximativ 60% au resurse suficiente doar pentru a cump\u0103ra alimente, articole de \u00eembr\u0103c\u0103minte \u0219i pentru locuin\u021b\u0103 de baz\u0103, \u00een timp ce 12% abia reu\u0219esc s\u0103 se descurce, \u00een compara\u021bie cu 11% \u0219i, respectiv, 2% \u00een Ucraina. Un procent de 42% dintre respondente au avut probleme \u00een g\u0103sirea unui loc de munc\u0103, 32% a unei locuin\u021be de \u00eenchiriat, alte 21,5% nu au nicio locuin\u021b\u0103, iar 15% au declarat c\u0103 au condi\u021bii de locuit incomode.<\/span><\/p>\n

Acestea sunt agravate de problemele legate de asigurarea nevoilor de \u00eengrijire a copiilor: cazurile \u00een care gr\u0103dini\u021bele accept\u0103 copii numai dac\u0103 mamele sunt angajate, sau \u00een care este nevoie de o adres\u0103 permanent\u0103 \u00eenainte de a solicita un loc, \u00een care orele de lucru nu corespund cu orele de lucru ale \u0219colilor \u0219i gr\u0103dini\u021belor sau \u00een care taxele de \u0219colarizare sunt inaccesibile (\u00een special \u00een gr\u0103dini\u021bele pentru copii mici). Un procent de 14% din persoanele din\u00a0 studiul Razumkov au avut dificult\u0103\u021bi \u00een asigurarea educa\u021biei copiilor, iar 13,5% \u00een asigurarea activit\u0103\u021bilor extra\u0219colare \u0219i de petrecere a timpului liber. Nu numai orele de func\u021bionare ale \u0219colilor \u0219i gr\u0103dini\u021belor, ci \u0219i cele ale institu\u021biilor birocratice, ale magazinelor, farmaciilor \u0219i a\u0219a mai departe, se suprapun adesea cu orele de lucru, astfel \u00eenc\u00e2t o mam\u0103 singur\u0103 nu poate asigura nevoile gospod\u0103riei, s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de copii \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streze \u0219i un loc de munc\u0103. Un studiu realizat pe mame cu copii de v\u00e2rst\u0103 pre\u0219colar\u0103 a constatat c\u0103 lipsa op\u021biunilor de \u00eengrijire a copiilor a fost principala barier\u0103 \u00een calea g\u0103sirii unui loc de munc\u0103, a limitat alegerea locului de re\u0219edin\u021b\u0103 al persoanelor refugiate \u0219i a fost mai degrab\u0103 de natur\u0103 s\u0103 \u00eemping\u0103 pe unele din acestea \u00eenapoi \u00een Ucraina. Leg\u0103turile sociale sunt mult mai limitate \u00een \u021b\u0103rile gazd\u0103, \u00een timp ce \u00een Ucraina oamenii pot primi ajutor de la al\u021bi membri ai familiei sau de la re\u021belele lor sociale. \u0218i exist\u0103, de asemenea, dificult\u0103\u021bi emo\u021bionale \u0219i psihologice: \u00een\u021belegerea modului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 sistemul \u00een Ucraina (\u201eca un pe\u0219te \u00een ap\u0103\u201d) fa\u021b\u0103 de necesitatea de a \u00een\u021belege totul \u00eencep\u00e2nd de la zero, ceea ce necesit\u0103 mai mult timp \u0219i resurse (\u201eca pe\u0219tele scos din ap\u0103\u201d).<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eDe \u00eendat\u0103 ce se termin\u0103 r\u0103zboiul\u201d: traiectorii divergente \u00een func\u021bie de durata r\u0103zboiului<\/b><\/h3>\n

Dup\u0103 cum s-a men\u021bionat mai sus, marea majoritate a refugia\u021bilor ucraineni \u0219i-au exprimat ini\u021bial dorin\u021ba de a se \u00eentoarce acas\u0103: sondajul 4Service realizat \u00eentre 28 martie \u0219i 4 aprilie 2022<\/span> a constatat c\u0103 peste dou\u0103 treimi dintre persoanele respondente doreau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 fie de \u00eendat\u0103 ce vor fi din nou \u00een siguran\u021b\u0103 \u00een regiunea lor de origine (36%), fie \u201ede \u00eendat\u0103 ce r\u0103zboiul se va \u00eencheia\u201d (35%). Alte 13% pl\u0103nuiau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een termen de un an sau doi de la sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului, iar 7% dac\u0103 activitatea \u00eentreprinderii lor va fi reluat\u0103 sau dac\u0103 au o perspectiv\u0103 sigur\u0103 de angajare \u00een \u021bara de origine. La cele dou\u0103 extreme se afl\u0103 cele 11% care pl\u0103nuiau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een viitorul apropiat \u0219i 7% care nu aveau \u00een vedere deloc \u00eentoarcerea. Acest sondaj a constatat c\u0103, dintre cei care aveau deja un loc de munc\u0103 permanent \u00een UE, 18% nu aveau \u00een vedere o \u00eentoarcere \u2013 iar acesta ar putea fi unul dintre cei mai importan\u021bi indicatori care se va schimba \u00een viitor. Pe m\u0103sur\u0103 ce trece timpul, UE s-ar putea confrunta cu o polarizare tot mai mare \u00een r\u00e2ndul refugia\u021bilor \u0219i refugiatelor ucrainene. Pe de o parte, vor fi persoanele care s-au integrat pe deplin pe pia\u021ba muncii, \u0219i-au asigurat locuin\u021be private, \u0219i-au integrat copiii \u00een \u0219colile locale \u0219i care vor fi binevenite s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een UE chiar \u0219i dup\u0103 ce se va \u00eencheia regimul de protec\u021bie temporar\u0103. Deja de ast\u0103zi, \u00een studiul de grup4Service, g\u0103sim printre cei care nu inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 o propor\u021bie mai mare a unor profiluri specifice: cei care se g\u00e2ndeau s\u0103 emigreze \u00een UE chiar \u00eenainte de r\u0103zboi (54%), tinerii singuri sub 35 de ani care iau aceast\u0103 decizie doar pentru ei personal (\u0219i nu pentru \u00eentreaga gospod\u0103rie) \u0219i cei care vorbesc fluent una sau mai multe limbi europene (64%).<\/span><\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, ar putea fi categoria refugia\u021bilor afla\u021bi \u00eentr-o stare mai vulnerabil\u0103, care pur \u0219i simplu nu au unde s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, deoarece au casele distruse sau nu au perspective de angajare. Nu exist\u0103 prevederi sociale adecvate \u00een Ucraina pentru grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i persoanele cu handicap. Dintre cei 81% dintre responden\u021bi care erau angaja\u021bi \u00eenainte de r\u0103zboi, doar 11% aveau \u00eencredere c\u0103 se vor putea \u00eentoarce la locul de munc\u0103, iar al\u021bi 34% sperau c\u0103 acest lucru va fi posibil. \u00cen acela\u0219i timp, 12% sperau s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un alt loc de munc\u0103, \u00een timp ce 36% nu \u0219tiau dac\u0103 vor putea g\u0103si orice loc de munc\u0103.<\/strong><\/span><\/p>\n

Este posibil s\u0103 observ\u0103m, de asemenea, un decalaj din ce \u00een ce mai mare \u00een ceea ce prive\u0219te capacitatea \u021b\u0103rilor gazd\u0103 de a primi persoane refugiate, deoarece persoanele mai educate\u00a0 din clasa de mijloc vor migra mai departe spre vest, c\u0103tre \u021b\u0103ri cu prevederi mai bune. Vedem deja aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 \u00een cazul migra\u021biei ulterioare din Polonia c\u0103tre Germania: de\u0219i ini\u021bial Polonia a g\u0103zduit cea mai mare parte a refugia\u021bilor datorit\u0103 proximit\u0103\u021bii sale fizice \u0219i culturale cu Ucraina, p\u00e2n\u0103 \u00een toamn\u0103, num\u0103rul refugia\u021bilor din Germania a crescut la 800.000. Mul\u021bi dintre cei din acest grup s-au stabilit ini\u021bial \u00een Polonia \u0219i s-au mutat ulterior \u00een Germania pentru niveluri mai bune de protec\u021bie social\u0103. \u00cen mod similar, Bulgaria a raportat aproape o jum\u0103tate de milion de ucraineni care au intrat \u00een \u021bara lor, \u00eens\u0103 doar unul din zece a ales s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i s\u0103 ob\u021bin\u0103 protec\u021bie temporar\u0103, restul de 90% continu\u00e2ndu-\u0219i c\u0103l\u0103toria c\u0103tre alte \u021b\u0103ri. Exist\u0103 o tendin\u021b\u0103 de a se opri pe drum pentru c\u00e2teva luni pentru a explora op\u021biunile de continuare a migra\u021biei: grupurile de Facebook ale refugia\u021bilor ucraineni din \u021b\u0103rile vecine au adesea discu\u021bii despre \u201eunde putem avea servicii sociale mai bune\u201d, \u201ecum este situa\u021bia refugia\u021bilor \u00een Fran\u021ba, Spania, Olanda etc.\u201d. \u00cen compara\u021bie cu cele care r\u0103m\u00e2n \u00een prima \u021bar\u0103 de intrare, persoanele care aleg s\u0103 migreze mai departe sunt probabil mai motivate \u0219i mai concentrate \u2013 dup\u0103 ce \u0219i-au f\u0103cut \u201ecercet\u0103rile\u201d cu privire la locurile \u00een care pot primi o protec\u021bie mai bun\u0103, \u0219tiind mai clar unde anume se duc, pe ce se pot baza etc.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00cenc\u0103 din primele zile de r\u0103zboi au existat diferen\u021be regionale, iar aceste diferen\u021be se vor agrava \u0219i ele \u00een timp. Sondajul grupului 4Service, citat mai sus, a ar\u0103tat c\u0103, \u00een timp ce unul din cinci refugia\u021bi din regiunile vestice pl\u0103nuia s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een viitorul apropiat, doar 6% dintre refugia\u021bii din regiunile estice \u0219i sudice au afirmat acest lucru \u2013 iar pentru ace\u0219tia era vorba, \u00een principal, de inten\u021bia de a se \u00eentoarce \u00eentr-o alt\u0103 parte a Ucrainei dec\u00e2t cea de origine. Exist\u0103, de asemenea, u\u0219oare diferen\u021be regionale \u00een ceea ce prive\u0219te dorin\u021ba de a pune cap\u0103t r\u0103zboiului prin negocieri, chiar dac\u0103 aceasta ar \u00eensemna pierderi teritoriale: de\u0219i \u00een regiunile estice \u0219i sudice o mare majoritate r\u0103spunde c\u0103 Ucraina ar trebui s\u0103 continue s\u0103 reziste militar, acest procent este ceva mai mic dec\u00e2t media na\u021bional\u0103 (69% fa\u021b\u0103 de 88%), iar procentul celor care ar fi de acord cu negocierile \u0219i \u00eencetarea focului este mai mare (29% fa\u021b\u0103 de 8%).<\/strong> Ororile imediate ale r\u0103zboiului, la care au fost martori un num\u0103r mult mai mare de persoane din aceste regiuni, se pot transforma \u00eentr-un alt decalaj tot mai mare \u00een experien\u021bele de r\u0103zboi \u00een timp.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Noi diviziuni, noi solidarit\u0103\u021bi? Concluzii<\/b><\/h3>\n

Prin urmare, este clar c\u0103 modelele \u0219i op\u021biunile diferite de migra\u021bie, precum \u0219i punctele de plecare diferite, creeaz\u0103 noi diviziuni \u00een r\u00e2ndul refugia\u021bilor ucraineni. De asemenea, dinamica factorilor de \u00eempingere \u0219i atragere se schimb\u0103 \u00een timp. \u00cen speran\u021ba unui sf\u00e2r\u0219it rapid al r\u0103zboiului, oamenii tind s\u0103 observe aspectele pozitive ale \u00eentoarcerii acas\u0103 (re\u00eentregirea familiei, context social \u0219i cultural familiar, aranjamente mai stabile de locuin\u021b\u0103 \u0219i, \u00een unele cazuri, \u0219i locuri de munc\u0103) \u0219i experien\u021bele negative din str\u0103in\u0103tate (cum ar fi protec\u021bia insuficient\u0103 sau contextul social \u0219i cultural necunoscut). \u00cens\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce aceast\u0103 speran\u021b\u0103 a unui sf\u00e2r\u0219it rapid dispare, motiva\u021biile se schimb\u0103 la r\u00e2ndul lor. Diferen\u021bele de clas\u0103 pot deveni, de asemenea, mai pronun\u021bate. Pe de o parte, persoanele\u00a0 din clasa de mijloc sunt mai mobile \u0219i mai \u00eencrez\u0103toare, iar pe de alt\u0103 parte, grupurile mai vulnerabile au mai pu\u021bine op\u021biuni.<\/span><\/p>\n

Sociologii constat\u0103, de asemenea, atitudini diferite ale ucrainenilor care au r\u0103mas \u00een \u021bar\u0103 fa\u021b\u0103 de cei care au fugit din calea r\u0103zboiului. Un experiment pe e\u0219antioane divizate realizat de KIIS \u00een septembrie<\/span> a ar\u0103tat c\u0103, de\u0219i atitudinea fa\u021b\u0103 de toate grupurile de refugia\u021bi ucraineni este \u00een general pozitiv\u0103 (90% dintre responden\u021bi \u0219i-au exprimat \u00een\u021belegerea \u0219i doar 5% au condamnat decizia de a p\u0103r\u0103si \u021bara), exist\u0103 totu\u0219i unele diferen\u021be \u00een func\u021bie de gen \u0219i de statutul familial al refugia\u021bilor. \u00cen cazul unei mame cu copii minori, al c\u0103rei so\u021b a r\u0103mas \u00een Ucraina, 90% dintre persoanele respondente o sus\u021bin, iar 6% condamn\u0103 decizia luat\u0103. \u00cen cazul femeilor tinere singure \u0219i f\u0103r\u0103 copii, sprijinul scade la 87%, iar condamnarea cre\u0219te la 9% iar \u00een cazul b\u0103rba\u021bilor \u00een v\u00e2rst\u0103 (un profesor de 72 de ani) sprijinul scade \u0219i mai mult, la 83%, iar condamnarea cre\u0219te la 10%. \u0218i, \u00een mod previzibil, sprijinul este cel mai sc\u0103zut \u00een cazul unui \u201eb\u0103rbat de 31 de ani, muncitor migrant, care se afla \u00een Polonia c\u00e2nd a izbucnit r\u0103zboiul \u0219i a decis s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acolo\u201d (75% de sus\u021binere fa\u021b\u0103 de 19% care \u00eei condamn\u0103 alegerea). Experien\u021bele divergente ale diferitelor grupuri de persoane migrante\u00a0 \u0219i percep\u021biile diferite ale acestor a acas\u0103 pot reprezenta la un moment dat bariere semnificative \u00een calea reconstruc\u021biei postbelice a Ucrainei \u0219i a form\u0103rii unor nara\u021biuni sociale unificatoare, care s\u0103 fie capabile s\u0103 reduc\u0103 aceste diferen\u021be \u0219i s\u0103 creeze solidarit\u0103\u021bi.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Articolul face parte din seria multilingv\u0103 ini\u021biat\u0103 de ELMO<\/a>, Migra\u021bia transna\u021bional\u0103 \u00een Europa Central\u0103 \u0219i de Est din perspective intersec\u021bionale de ras\u0103, gen, clas\u0103 \u0219i cet\u0103\u021benie<\/a>. G\u0103se\u0219ti acolo acest articol tradus \u00een mai multe limbi regionale.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"Anastasiya Ryabchuk este profesoar\u0103 asociat\u0103 de sociologie la Universitatea Na\u021bional\u0103 din Kiev-Mohyla Academy (Ucraina) \u0219i bursier PAUSE la INALCO (Paris). Interesele sale de cercetare includ lipsa ad\u0103postului, s\u0103r\u0103cia \u0219i marginalitatea urban\u0103, precum \u0219i vulnerabilit\u0103\u021bile infrastructurale \u00een comunit\u0103\u021bile din prima linie a regiunii Donbas. \u00cen prezent, este refugiat\u0103 \u00een Fran\u021ba \u00eempreun\u0103 cu fiica ei de 7 ani.<\/em><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Anastasiya Ryabchuk Invazia pe scar\u0103 larg\u0103 a Ucrainei de c\u0103tre Rusia la 24 februarie 2022 i-a luat prin surprindere pe majoritatea ucrainenilor. Mult\u0103 lume a crezut c\u0103 este vorba de un soi de ne\u00een\u021belegere care ar putea fi rezolvat\u0103 prin negocieri ale liderilor politici \u00een c\u00e2teva zile sau s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Persoanele care \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103seau ora\u0219ele natale inten\u021bionau de cele mai multe ori s\u0103 \u201ea\u0219tepte ca lucrurile s\u0103 se lini\u0219teasc\u0103\u201d \u0219i foarte pu\u021bine\u00a0 credeau c\u0103 r\u0103zboiul ar putea dura un an, sau chiar mai mult de at\u00e2t. Majoritatea celor care au p\u0103r\u0103sit Ucraina a a\u0219teptat c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de a lua…<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[527,160],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11303"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11303"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11303\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11316,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11303\/revisions\/11316"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11303"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11303"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11303"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}