{"id":11002,"date":"2022-06-15T22:31:11","date_gmt":"2022-06-15T19:31:11","guid":{"rendered":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/?p=11002"},"modified":"2022-06-15T22:31:11","modified_gmt":"2022-06-15T19:31:11","slug":"cu-totii-trebuie-sa-locuim-undeva-miscarea-maghiara-pentru-locuire-o-perspectiva-de-jos-in-sus-1989-2021","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/2022\/06\/15\/cu-totii-trebuie-sa-locuim-undeva-miscarea-maghiara-pentru-locuire-o-perspectiva-de-jos-in-sus-1989-2021\/","title":{"rendered":"“Cu to\u021bii trebuie s\u0103 locuim undeva!” Mi\u0219carea maghiar\u0103 pentru locuire \u2013 o perspectiv\u0103 de jos \u00een sus – 1989-2021"},"content":{"rendered":"

de Bernadett Seb\u00e1ly<\/span><\/i><\/p>\n

Acest articol ofer\u0103 o scurt\u0103 imagine de ansamblu a ultimilor 30 de ani ai mi\u0219c\u0103rii maghiare pentru locuire<\/span> \u0219i a politicii de locuin\u021be. Articolul \u00eemparte perioada \u00een patru etape \u0219i ofer\u0103 o perspectiv\u0103 asupra modului \u00een care organiza\u021biile \u2013 at\u00eet de st\u00e2nga, c\u00eet \u0219i de dreapta \u2013 ce reprezint\u0103 persoanele defavorizate au r\u0103spuns la provoc\u0103rile politice.<\/span><\/p>\n

Povestea \u00eencepe \u00een turbulen\u021bii ani \u201890, c\u00eend diverse grupuri defavorizate \u2013 chiria\u0219i romi \u0219i non-romi cu venituri mici din locuin\u021be publice, squatteri \u0219i persoane f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u2013 au cerut o solu\u021bie la problemele lor de locuire. \u00cen a doua jum\u0103tate a anilor ’90, mi\u0219carea a intrat \u00eentr-o faz\u0103 de institu\u021bionalizare; a fost creat un sistem de sprijin pentru persoanele f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u0219i au \u00eenceput s\u0103 fie desf\u0103\u0219urate activit\u0103\u021bi de advocacy juridic. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, sus\u021bin\u0103torii cauzei \u0219i comunit\u0103\u021bile s-au confruntat nu doar cu faptul c\u0103 autorit\u0103\u021bile au \u00eencercat rezolvarea crizei imobiliare prin excluderea romilor, ci au realizat \u0219i c\u0103 aceast\u0103 criz\u0103 imobiliar\u0103 prost gestionat\u0103 constituie un teren propice pentru conflicte etnice. Anii 2000 au fost marca\u021bi de un nou program finan\u021bat de stat pentru desfiin\u021barea cartierelor segregate \u0219i au fost martorii apari\u021biei unor grupuri de tineri activi\u0219ti critici fa\u021b\u0103 de globalizare. Dup\u0103 2008, cei mai defavoriza\u021bi s-au f\u0103cut din nou auzi\u021bi. Persoanele f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u0219i chiria\u0219ii din locuin\u021bele publice au fost organiza\u021bi de grupurile de st\u00eenga, \u00een timp ce proprietarii de locuin\u021be \u00eendatora\u021bi \u0219i-au promovat revendic\u0103rile prin intermediul organiza\u021biilor de dreapta. Aceste segment\u0103ri au fost clar delimitate \u00een func\u021bie de ideologiile politice. \u00cen cele din urm\u0103, st\u00eenga din Ungaria nu a reu\u0219it s\u0103 abordeze una dintre cele mai importante probleme ale deceniului legate de locuin\u021be \u2013 criza financiar\u0103 global\u0103.<\/span><\/p>\n

Aceast\u0103 privire de ansamblu arat\u0103 c\u0103, \u00een ultimele trei decenii sau mai mult, cei care militeaz\u0103 pentru locuin\u021be mai echitabile au luptat contra v\u00eentului. Pe de o parte, istoriile lor lor expun contradic\u021biile unei transform\u0103ri democratic-capitaliste; pe de alt\u0103 parte, luptele lor emancipatoare sunt manifest\u0103ri efemere ale unei ordini sociale \u00een care grupurile marginalizate \u0219i alia\u021bii lor se ridic\u0103 \u00eempotriva intereselor economice \u0219i politice orientate spre profit.<\/span><\/p>\n

Articolul \u00ee\u0219i propune s\u0103 analizeze istoria mi\u0219c\u0103rii pentru a ajuta organiza\u021biile active \u00een prezent \u2013 \u00een Ungaria \u0219i \u00een Europa de Est \u2013 s\u0103 \u00ee\u0219i evalueze critic rolul, s\u0103 \u00ee\u0219i sporeasc\u0103 eficien\u021ba \u0219i s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 posibilele colabor\u0103ri.<\/span><\/p>\n

\"\"

Ora\u0219ul este pentru to\u021bi, Mar\u0219ul pentru locuire din 2017. Foto: Gabriella Csosz\u00f3 \/ FreeDoc<\/p><\/div>\n

 <\/p>\n

Salvarea a ceea ce mai poate fi salvat! (1989-1995)<\/b><\/h4>\n

Locuin\u021bele au fost una dintre cele mai importante surse de legitimitate pentru regimul socialist de stat. Conducerea partidului a c\u0103utat s\u0103 asigure condi\u021bii acceptabile pentru cet\u0103\u021benii s\u0103i printr-un sistem public de locuin\u021be, programe de construc\u021bie a caselor subven\u021bionate de stat \u0219i prin men\u021binerea unor costuri reduse pentru servicii comunale. De la \u00eenceputul anilor 1980, pe m\u0103sur\u0103 ce performan\u021bele economice s-au \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bit, construc\u021bia locuin\u021belor socialiste a sc\u0103zut treptat, iar func\u021bionarea sectorului public de locuin\u021be a devenit din ce \u00een ce mai nesustenabil\u0103. De asemenea, gestionarea proast\u0103 a dus la deteriorarea propriet\u0103\u021bii colective. Zeci de mii de unit\u0103\u021bi au devenit vacante, iar scumpirile chiriei mai frecvente. \u00cen plus, sistemul socialist aflat \u00een c\u0103dere a t\u0103iat din ce \u00een ce mai mult subven\u021biile pentru cei care locuiau \u00een c\u0103minele pentru muncitori. \u00cen 1988, chiria a crescut de \u0219ase ori peste noapte, ceea ce a f\u0103cut via\u021ba muncitorilor cu salarii mici extrem de dificil\u0103. Acest lucru a provocat o nemul\u021bumire general\u0103, iar locuin\u021bele publice au devenit o for\u021b\u0103 mobilizatoare.<\/span><\/p>\n

Locatarii s-au organizat \u00een mod rapid \u0219i amplu. <\/span>Asocia\u021bia na\u021bional\u0103 a chiria\u0219ilor (Lak\u00e1sb\u00e9rl\u0151k Egyes\u00fclete)<\/span><\/i> a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 la 12 septembrie 1988, la Budapesta, iar \u00een urm\u0103toarele c\u00eeteva luni, num\u0103rul membrilor s-a \u00eenmul\u021bit p\u00een\u0103 la mii \u00een \u00eentreaga \u021bar\u0103<\/span>. Filialele au militat pentru locuin\u021be publice mai echitabile \u0219i au protestat \u00eempotriva cre\u0219terii chiriilor \u0219i a lipsei renov\u0103rilor. C\u00eeteva zeci de comunit\u0103\u021bi de locatari au preluat de la stat gestionarea locuin\u021belor \u0219i au creat asocia\u021bii autonome de locatari<\/span>. \u00cen plus, liderii organiza\u021biei na\u021bionale au avertizat \u00een mod constant c\u0103 v\u00eenzarea \u0219i lichidarea locuin\u021belor publice vor avea consecin\u021be dezastruoase. \u00cen 1989, ace\u0219tia au format, de asemenea, o mare coali\u021bie de scurt\u0103 durat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi, pensionarii \u0219i sindicatele.<\/span><\/p>\n

\"\"

\u00cen fa\u021ba locului de \u00eentrunire a Asocia\u021biei de locatari de pe strada L\u00f3nyai nr. 44, Budapesta, \u00een 1990. Fotografie: Fortepan \/ Katalin Erdei<\/p><\/div>\n

 <\/p>\n

\u00cen 1989, printr-un efort paralel, dar separat, chiria\u0219ii \u0219i squatterii romi au \u00eenfiin\u021bat Comitetul <\/span>Anti-Ghetou (Gett\u00f3ellenes Bizotts\u00e1g)<\/span><\/i> \u00een Miskolc. Acesta a fost r\u0103spuns la un plan al consiliului local de evacuare \u0219i relocare a reziden\u021bilor romi \u00eentr-o a\u0219ezare de tip ghetou \u00een afara ora\u0219ului. Un lider al comunit\u0103\u021bii rome a recrutat un mic grup de intelectuali romi \u0219i non-romi din Budapesta, planific\u00eend \u00eempreun\u0103 o campanie pentru a \u00eempiedica evacu\u0103rile. Alia\u021bii au \u00eenfiin\u021bat un comitet de anchet\u0103 \u0219i au constatat c\u0103 nimeni nu dorea s\u0103 se mute la periferia ora\u0219ului, iar majoritatea familiilor aveau idei concrete despre cum \u0219i-ar putea \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi situa\u021bia locuin\u021belor dac\u0103 ar primi sprijin social sau administrativ. Cu ajutorul alia\u021bilor, <\/span>Comitetul Anti-Ghettou<\/span><\/i> a putut mobiliza opinia public\u0103 na\u021bional\u0103, a for\u021bat autorit\u0103\u021bile s\u0103 se retrag\u0103, a \u00eempiedicat evacuarea \u0219i a dezvoltat solu\u021bii alternative de locuire<\/span>.<\/span><\/p>\n

\"\"

La prima \u0219edin\u021b\u0103 a Comitetului Anti-Ghettou din 2 februarie 1989, la Miskolc: J\u00e1nos Lad\u00e1nyi, Dezs\u0151 Szegedi, Gy\u00f6rgy Di\u00f3si, M\u00e1ria Horv\u00e1th \u0219i B\u00e9la Osztojk\u00e1n. Fotografie de L\u00e1szl\u00f3 B\u00f3di B\u00e1rdos<\/p><\/div>\n

Persoanele f\u0103r\u0103 ad\u0103post la fel au reac\u021bionat, \u00eentr-un num\u0103r mai mic, \u0219i au \u00eenceput demonstra\u021bii la Budapesta la 29 noiembrie 1989<\/span>.<\/span> Acestea au cerut utilizarea unit\u0103\u021bilor de locuit libere, iar o delega\u021bie de trei persoane a \u00eenaintat o peti\u021bie unui \u00eenalt oficial al ora\u0219ului. Conducerea socialist\u0103 \u2013 care se confrunta deja cu o criz\u0103 de legitimitate \u2013 a f\u0103cut tot posibilul pentru a elimina s\u0103r\u0103cia din spa\u021biile publice c\u00eet mai rapid \u0219i a evita escaladarea tensiunii. \u00cencep\u00eend cu 30 noiembrie, partidul a predat cl\u0103dirile nepotrivite, unele dintre ele f\u0103r\u0103 \u00eenc\u0103lzire \u0219i ap\u0103 cald\u0103, unor organiza\u021bii caritabile. Primele ad\u0103posturi au fost \u00eenfiin\u021bate ca urmare a acestor proteste. Numero\u0219i manifestan\u021bi au \u00eencercat s\u0103 men\u021bin\u0103 viu valul de proteste \u0219i au organizat o grev\u0103 la Gara de Sud, bloc\u00eend tactic casele de bilete timp de mai multe zile. Faptul c\u0103 mul\u021bi oameni f\u0103r\u0103 ad\u0103post doreau locuin\u021be (\u0219i nu simple ad\u0103posturi) a fost eviden\u021biat de alte mici proteste din \u00eentreaga \u021bar\u0103.<\/span><\/p>\n

Speran\u021ba \u0219i eforturile de p\u0103strare \u0219i de reformare a gestion\u0103rii stocului robust de locuin\u021be publice mo\u0219tenit de la socialismul de stat au fost subminate de dezvoltarea urban\u0103 capitalist\u0103 \u0219i de privatizare. Doar \u00eentre 1990 \u0219i 1992, 30 la sut\u0103 din stoc (210.000 de unit\u0103\u021bi) au fost v\u00eendute<\/span>. Frenezia privatiz\u0103rii i-a prins din urm\u0103 \u0219i pe membrii Asocia\u021biei de locatari, care \u00een cele din urm\u0103 au \u00eencercat s\u0103 negocieze condi\u021bii favorabile de comercializare. \u00centre timp, persoanele s\u0103race \u0219i cu venituri mici au primit prea pu\u021bin sprijin profesional, ideologic sau politic pentru a-\u0219i transforma ini\u021biativele de organizare \u00een organiza\u021bii puternice conduse pe orizontal\u0103 \u0219i au fost \u00eenl\u0103turate de transformarea capitalist-democratic\u0103.<\/span><\/p>\n

Perioada institu\u021bionaliz\u0103rii (1995-2002)<\/b><\/h4>\n

Cam spre 1995, era deja clar c\u0103 popula\u021bia rom\u0103 era cea mai mare perdant\u0103 a schimb\u0103rii regimului. Mai mult de jum\u0103tate dintre familiile de romi nu aveau niciun salariat activ, lucru valabil doar pentru o treime dintre familiile non-rome. S\u0103r\u0103cia lor implica, de asemenea, \u0219i problema locuin\u021belor, deoarece majoritatea romilor locuiau \u00een sate slab deservite \u0219i \u00een stare de degradare sau se mutaser\u0103 \u00een mahalalele din ora\u0219e. Timp de zeci de ani, \u00een timpul socialismului de stat, alternativa realist\u0103 pentru cei care nu aveau o locuin\u021b\u0103 era s\u0103 ocupe locuin\u021bele publice vacante \u0219i abundente. Acestea erau adesea apartamente umede, degradate \u0219i d\u0103r\u0103p\u0103nate pe care nimeni nu le dorea. Practica era ca prim\u0103ria s\u0103 nu-i evacueze pe squatteri f\u0103r\u0103 a le oferi locuin\u021be alternative, \u00eens\u0103 c\u0103tre mijlocul anilor 1980 acest lucru s-a schimbat din ce \u00een ce mai mult. De\u0219i squatterii proveneau din diferite medii sociale, evacu\u0103rile erau orientate pe criterii etnice: autorit\u0103\u021bile au h\u0103r\u021buit \u00een mod dispropor\u021bionat familiile de romi care se mutau din mediul rural \u00een capital\u0103 din cauza deterior\u0103rii situa\u021biei economice.<\/span><\/p>\n

Alungarea persoanelor s\u0103race \u2013 cel mai des romi \u2013 din ora\u0219ele unde se refugiaser\u0103 pentru a sc\u0103pa de s\u0103r\u0103cia rural\u0103, nu era o solu\u021bie real\u0103. Cei care fuseser\u0103 alunga\u021bi dintr-un cartier ap\u0103reau \u00een altul sau \u00een ora\u0219e \u0219i sate rurale defavorizate. Este \u0219i mai evident ast\u0103zi c\u0103 aceste evacu\u0103ri for\u021bate au \u00eent\u0103rit disperarea regiunilor defavorizate.\u00a0 <\/span>Funda\u021bia pentru drepturile civile ale romilor (Roma Polg\u00e1rjogi Alap\u00edtv\u00e1ny)<\/span><\/i>, \u00eenfiin\u021bat\u0103 la 9 mai 1995, a \u00eencercat s\u0103 ofere un r\u0103spuns la consecin\u021bele imediate ale acestei crize imobiliare prost gestionate. Personalul s\u0103u redus a oferit asisten\u021b\u0103 juridic\u0103 individual\u0103 \u0219i asisten\u021b\u0103 social\u0103 pentru sute de persoane amenin\u021bate de expulz\u0103ri. Obiectivul lor principal era negocierea cu administra\u021biile municipale, implic\u00eend direct persoanele afectate. Ei au folosit protestele \u0219i tactica lan\u021burilor umane ca ultim\u0103 solu\u021bie. De\u0219i funda\u021bia era conectat\u0103 la mai multe comunit\u0103\u021bi de romi \u0219i avea o larg\u0103 acoperire mediatic\u0103, aceasta a r\u0103mas cu pu\u021bine resurse pentru a organiza o baz\u0103 solid\u0103. Ca urmare, ace\u0219tia nu au reu\u0219it s\u0103 mobilizeze suficien\u021bi oameni \u00een 2005, c\u00eend au lansat o campanie na\u021bional\u0103 de advocacy de locuire pentru a interzice evacu\u0103rile f\u0103r\u0103 solu\u021bii alternative adecvate.<\/span><\/p>\n

\u00cen ciuda greut\u0103\u021bilor din ce \u00een ce mai mari pentru categoriile defavorizate, num\u0103rul organiza\u021biilor gestionate pe orizontal\u0103 angajate \u00een lupta pentru schimbare social\u0103 a sc\u0103zut. A\u0219tept\u0103rile donatorilor privind institu\u021bionalizarea (\u00eenregistrarea organiza\u021biei, \u021binerea eviden\u021bei prin intermediul unei contabilit\u0103\u021bi formale etc.), birocratizarea antrenat\u0103 \u00een oficializarea organiza\u021biilor \u0219i valorizarea cresc\u00eend\u0103 a rolului de expert, \u00een special \u00een contextul ader\u0103rii la UE, au \u00eempins organiza\u021biile spre ONG-izare<\/span>. C\u00eeteva dintre aceste organiza\u021bii oficiale au devenit piloni stabili \u0219i de \u00eencredere ai mi\u0219c\u0103rii pentru locuire, dar au riscat s\u0103 fie distrase de povara supravie\u021buirii financiare, s\u0103 devin\u0103 bazate pe proiecte sau tranzac\u021bionale \u00een rela\u021bia lor cu beneficiarii.\u00a0 Pe de alt\u0103 parte, organizarea \u0219i sus\u021binerea unei baze comunitare necesitau resurse profesionale \u0219i financiare specifice, care nu existau.<\/span><\/p>\n

\"\"

Familiile de romi din Sz\u00e9kesfeh\u00e9rv\u00e1r lupt\u0103 \u00eempotriva evacu\u0103rii lor cu ajutorul Funda\u021biei pentru drepturile civile ale romilor \u00een 1997. Extras din MTV H\u00edrad\u00f3 (10 decembrie 1997) \/ NAVA.hu<\/p><\/div>\n

Criticii globaliz\u0103rii \u0219i inovatorii locali (2002-2008)<\/b><\/h4>\n

\u00cencep\u00eend cu sf\u00eer\u0219itul anilor ’90, stabilizarea economic\u0103 din Ungaria a provocat un boom al creditelor ipotecare \u0219i al construc\u021biilor de locuin\u021be. A fost creat un sistem de finan\u021bare a locuin\u021belor bazat pe mecanismele pie\u021bei, f\u0103c\u00eend accesibile locuin\u021bele pentru familiile mai \u00eenst\u0103rite. Pe la \u00eenceputul anilor 2000, ini\u021biativele de reamenajare urban\u0103 \u00eencepuser\u0103 s\u0103 exclud\u0103 persoanele cu venituri mici \u0219i s\u0103 alunge persoanele f\u0103r\u0103 ad\u0103post din cartierele urbane. Multe cl\u0103diri istorice au fost l\u0103sate s\u0103 se deterioreze de dragul specula\u021biilor imobiliare. Drept compensa\u021bie, guvernul a introdus un sistem progresiv de ajutoare sociale \u0219i a lansat un program de desegregare la scar\u0103 redus\u0103 pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi condi\u021biile proaste \u00een care tr\u0103iau romii. Conform datelor recens\u0103m\u00eentului din 2011, \u00een peste 700 de municipalit\u0103\u021bi din Ungaria existau aproape 1.400 de cartiere sau enclave segregate cu preponderen\u021b\u0103 rom\u0103, \u00een care 280-300.000 de persoane locuiau \u00een condi\u021bii precare. Pe parcursul celor cinci ani ai programului, doar c\u00eeteva sute de familii au primit sprijin.<\/span><\/p>\n

Liberalizarea la nivel mondial a pie\u021belor de capital \u0219i a comer\u021bului, care s-a desf\u0103\u0219urat \u00eencep\u00eend cu anii 1970 (globalizarea neoliberal\u0103), a fost criticat\u0103 de mi\u0219carea de globalizare alternativ\u0103 sau alterglob. \u00cen Ungaria, <\/span>Mi\u0219carea Umanist\u0103 (Humanista Mozgalom)<\/span><\/i> a fost prima care a preluat cauza locuin\u021belor \u0219i, \u00een 2004, a \u00eenfiin\u021bat o re\u021bea de voluntari numit\u0103<\/span> Oamenii str\u0103zii <\/span><\/i>(Az Utca Embere). Ace\u0219tia organizau demonstra\u021bii anuale care \u021bineau toat\u0103 noaptea, cu un priveghi la care participau persoane f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u0219i cereau recunoa\u0219terea constitu\u021bional\u0103 a dreptului la locuin\u021b\u0103. Utilizarea capitalist\u0103 a spa\u021biului, determinat\u0103 de \u00eembog\u0103\u021bire \u0219i de specula\u021biile imobiliare, a fost criticat\u0103 pe linie anarhist\u0103 de c\u0103tre <\/span>Grupul Centrum (Centrum Csoport)<\/span><\/i>, \u00eenfiin\u021bat tot \u00een 2004. Ace\u0219ti activi\u0219ti au ocupat propriet\u0103\u021bi \u00een patru ocazii.<\/span><\/p>\n

Deconectate de aceast\u0103 scen\u0103 subcultural\u0103 urban\u0103 de st\u00eenga, comunit\u0103\u021bile de romi au cerut municipalit\u0103\u021bilor lor s\u0103 foloseasc\u0103 subven\u021biile guvernamentale pentru a desfiin\u021ba cartierele segregate \u0219i pentru a reloca familiile de romi \u00een satele \u0219i ora\u0219ele cele mai apropiate. Cu toate acestea, aceste organiza\u021bii, cum ar fi <\/span>Organiza\u021bia pentru romii din Szomolya (Szomolyai Cig\u00e1nyok\u00e9rt Szervezet), Fondul de ajutorare a s\u0103racilor din Eger (SZETA Eger), sau Asocia\u021bia reprezentan\u021bilor \u0219i avoca\u021bilor minorit\u0103\u021bii rome din jude\u021bul N\u00f3gr\u00e1d (N\u00f3gr\u00e1d Megyei Cig\u00e1ny Kisebbs\u00e9gi K\u00e9pvisel\u0151k \u00e9s Sz\u00f3sz\u00f3l\u00f3k Sz\u00f6vets\u00e9ge),<\/span><\/i> s-au confruntat adesea cu rezisten\u021ba conducerii municipale, a partidului de extrem\u0103 dreapta Jobbik sau a unor locuitori. Pentru multe dintre aceste organiza\u021bii de romi, acest simplu act de solicitare a subven\u021biei guvernamentale a devenit un protest \u00een sine. Cu toate acestea, dup\u0103 ce au reu\u0219it s\u0103 manevreze cu succes c\u00eempul local de putere, ace\u0219tia au putut oferi locuin\u021be noi pentru romii care tr\u0103iau anterior \u00een condi\u021bii de segregare \u0219i \u00een condi\u021bii de locuire necorespunz\u0103toare.<\/span><\/p>\n

Deja spre mijlocul anilor 2000, observ\u0103m un peisaj complex de mi\u0219c\u0103ri format din organiza\u021bii profesionale de advocacy, inovatori locali angaja\u021bi \u0219i grupuri de activi\u0219ti alterglobali\u0219ti, care au legat problema persoanelor f\u0103r\u0103 ad\u0103post de cultura protestului radical. \u00cen plus, s-a dezvoltat sistemul statal de \u00eengrijire a persoanelor f\u0103r\u0103 ad\u0103post, de\u0219i condi\u021biile sale au fost \u00een permanen\u021b\u0103 contestate de organizatori. Cu toate acestea, aceast\u0103 imagine a unei infrastructuri puternice a mi\u0219c\u0103rii era \u00een\u0219el\u0103toare. Actorii nu erau uni\u021bi sau erau uneori \u00eenstr\u0103ina\u021bi de strategiile, tacticile \u0219i limbajul celorlal\u021bi. Mi\u0219carea nu a reu\u0219it s\u0103 formuleze un mesaj sau s\u0103 construiasc\u0103 o nara\u021biune cu care mul\u021bi oameni s\u0103 se poat\u0103 identifica, inclusiv cele sute de mii de persoane care tr\u0103iau \u00een condi\u021bii precare de locuit.<\/span><\/p>\n

\"\"

Noaptea solidarit\u0103\u021bii organizat\u0103 de Oamenii str\u0103zii \u0219i al\u021bii \u00een 2007. Extras din MTV H\u00edrad\u00f3 (16 noiembrie 2007) \/ NAVA.hu<\/p><\/div>\n

Persoanele marginalizate \u0219i alia\u021bii acestora (2009- )<\/b><\/h4>\n

Spre sf\u00eer\u0219itul anilor 2000, solu\u021biile pentru locuin\u021be la pre\u021buri accesibile au r\u0103mas la scar\u0103 redus\u0103, iar guvernele s-au orientat c\u0103tre pia\u021b\u0103 pentru a cre\u0219te num\u0103rul de proprietari de locuin\u021be. Dup\u0103 ce \u00eemprumuturile \u00een forin\u021bi au devenit prea scumpe din cauza cheltuielilor bugetare generoase ale statului, acestea au fost \u00eenlocuite cu \u00eemprumuturi \u00een valut\u0103 mai ieftine. Popularitatea acestora a crescut rapid \u0219i a l\u0103sat gospod\u0103riile vulnerabile \u00een fa\u021ba pie\u021belor financiare din cauza reglement\u0103rilor laxe \u0219i a riscului valutar. Mii de persoane au fost evacuate \u00een urma crizei financiare mondiale din 2008. Debitorii au trebuit s\u0103 a\u0219tepte trei ani pentru primul plan major de salvare, iar m\u0103surile au oferit sprijin limitat pentru debitorii cu venituri mici \u00een moned\u0103 str\u0103in\u0103<\/span>. Cu toate acestea, dup\u0103 2015, politica de locuin\u021be a devenit din ce \u00een ce mai subordonat\u0103 politicii guvernamentale de protec\u021bie a familiei, care a alocat \u00een mod constant mai multe resurse pentru gospod\u0103riile mai \u00eenst\u0103rite dec\u00eet pentru familiile cu venituri mici<\/span>.<\/span><\/p>\n

Dup\u0103 criza economic\u0103 din 2008, organiza\u021biile din cadrul mi\u0219c\u0103rii pentru locuin\u021be s-au delimitat clar \u00een func\u021bie de ideologiile politice. Grupurile de st\u00eenga (\u00eenc\u0103) au preluat conducerea \u00een ceea ce prive\u0219te reprezentarea celor mai defavoriza\u021bi, cum ar fi persoanele f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u0219i chiria\u0219ii din locuin\u021bele publice cu venituri mici. <\/span>Ora\u0219ul este pentru to\u021bi (A V\u00e1ros Mindenki\u00e9), <\/span><\/i>este un grup pentru locuin\u021be inter-clase, \u00eenfiin\u021bat \u00een august 2009 la Budapesta de persoane f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u0219i de alia\u021bii lor. Misiunea lor a fost de a revendica dreptul la locuin\u021b\u0103, de a schimba discursul despre persoanele f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u0219i de a ridica persoanele f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u0219i chiria\u0219ii de locuin\u021be publice la rangul de lideri ai comunit\u0103\u021bii. Prin urmare, membrii f\u0103r\u0103 ad\u0103post au reprezentat <\/span>Ora\u0219ul este pentru to\u021bi<\/span><\/i> \u00een fa\u021ba publicului. Ei erau purt\u0103tori de cuv\u00eent obi\u0219nui\u021bi pentru mass-media, la demonstra\u021bii \u0219i participau la \u0219edin\u021bele comisiilor parlamentare. Organiza\u021bia a f\u0103cut campanie \u00eempotriva criminaliz\u0103rii lipsei de ad\u0103post, o m\u0103sur\u0103 care permitea autorit\u0103\u021bilor maghiare s\u0103 impun\u0103 o sanc\u021biune pentru dormitul \u00een strad\u0103. Ace\u0219tia au protejat multe persoane de evacu\u0103ri, au militat pentru locuin\u021be publice \u0219i au ap\u0103rat drepturile celor care locuiesc \u00een bar\u0103ci. Ca urmare a muncii lor, \u00een octombrie 2014, un caz care a creat un precedent a decis c\u0103 bar\u0103cile nu pot fi demolate f\u0103r\u0103 un proces echitabil, deoarece baraca \u0219i proprietatea din interior nu pot fi catalogate drept “gunoi”. Primul program<\/span> Housing First<\/span><\/i> pe termen lung din Ungaria, care ofer\u0103 locuin\u021be pentru persoanele f\u0103r\u0103 ad\u0103post care tr\u0103iesc \u00een bar\u0103ci, a ap\u0103rut, de asemenea, \u00een urma unui protest organizat de <\/span>Ora\u0219ul este pentru to\u021bi <\/span><\/i>pentru a proteja bar\u0103cile de demolare. Organiza\u021bia a modelat g\u00eendirea public\u0103 cu privire la criza locuin\u021belor timp de aproape zece ani \u0219i a realizat autoorganizarea persoanelor f\u0103r\u0103 ad\u0103post pe care predecesorii lor din ’89 nu reu\u0219iser\u0103 s\u0103 o duc\u0103 la bun sf\u00eer\u0219it.<\/span><\/p>\n

\"\"

Ora\u0219ul este pentru to\u021bi, Mar\u0219ul locuin\u021belor din 2016. Foto: G\u00e1bor Bank\u00f3<\/p><\/div>\n

De cealalt\u0103 parte, organizarea datornicilor \u00een valut\u0103 str\u0103in\u0103 era de obicei \u00eencorporat\u0103 \u00eentr-o nara\u021biune de ap\u0103rare a poporului maghiar \u00eempotriva b\u0103ncilor, adesea intercalat\u0103 cu simboluri \u0219i sloganuri na\u021bionaliste radicale. \u00cen 2009, proasp\u0103t \u00eenfiin\u021bata <\/span>Asocia\u021bie social\u0103 a ap\u0103r\u0103torilor de locuin\u021be (Otthonv\u00e9d\u0151 t\u00e1rsadalmi egyes\u00fcl\u00e9s)<\/span><\/i> a creat unit\u0103\u021bi de baz\u0103 \u2013 a\u0219a-numitele zone de autoap\u0103rare cu reac\u021bie rapid\u0103 \u2013 \u00een \u00eentreaga \u021bar\u0103 pentru a preveni evacu\u0103rile. Temeiul func\u021bion\u0103rii lor a fost faptul c\u0103 persoanele care locuiesc \u00een cartierele afectate urmau s\u0103 \u00ee\u0219i uneasc\u0103 for\u021bele \u0219i s\u0103 se mobilizeze \u00eempreun\u0103 pentru a \u00eempiedica evacu\u0103rile. Activitatea lor a catalizat apari\u021bia altor grupuri de autoajutorare \u0219i de protest, precum \u0219i a unor organiza\u021bii de ap\u0103rare, care s-au confruntat cu b\u0103ncile \u0219i recuperatorii de datorii \u00een timpul evacu\u0103rilor sau la tribunal.<\/span><\/p>\n

\u00cen pofida tuturor acestor eforturi, organiza\u021biile de dreapta pentru locuin\u021be nu au reu\u0219it s\u0103 creeze institu\u021bii de mi\u0219care durabile. \u00cen schimb, organiza\u021biile de st\u00eenga au \u00eembog\u0103\u021bit infrastructura mi\u0219c\u0103rii cu mai mul\u021bi actori noi. <\/span>Ora\u0219ul este pentru to\u021bi <\/span><\/i>a creat un teren propice pentru trei noi organiza\u021bii: <\/span>Streetlawyer <\/span><\/i>(Utcajog\u00e1sz), o organiza\u021bie juridic\u0103 de advocacy pentru locuin\u021be, \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 2010, care a preluat \u0219tafeta dup\u0103 ce<\/span> Funda\u021bia pentru drepturile civile ale romilor<\/span><\/i> a \u00eencetat s\u0103 mai existe \u00een acela\u0219i an; <\/span>De la strad\u0103 la locuin\u021b\u0103! (Utc\u00e1r\u00f3l Lak\u00e1sba! Egyes\u00fclet)<\/span><\/i>, o organiza\u021bie de servicii, \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 2014, care promoveaz\u0103 solu\u021bii inovatoare de locuin\u021be la pre\u021buri accesibile (inclusiv primul program pe termen lung <\/span>Housing First<\/span><\/i> men\u021bionat mai sus) care a extins rangul unor organiza\u021bii precum cea interna\u021bional\u0103 <\/span>Habitat for Humanity<\/span><\/i>; \u0219i Institutul de formare a activi\u0219tilor <\/span>School of Public Life<\/span><\/i> \u0219i centrul de cercetare prin ac\u021biune participativ\u0103 din 2014. Din 2018, capacitatea politic\u0103 a mi\u0219c\u0103rii s-a extins cu <\/span>Centrul de Politici \u0219i Cercetare Perif\u00e9ria<\/span><\/i>, care, \u00eempreun\u0103 cu <\/span>Institutul Metropolitan de Cercetare<\/span><\/i>, \u00ee\u0219i propune s\u0103 pun\u0103 know-how-ul politic \u00een slujba mi\u0219c\u0103rii.<\/span><\/p>\n

\u00cen ultimii 10 ani, organizarea consecvent\u0103 \u0219i polarizarea c\u00eempului de joc politic au condus la oportunit\u0103\u021bi de a implica cu succes opozi\u021bia \u00een politicile de acordare a locuin\u021belor. \u00cen 2017, \u00een cadrul unui forum electoral \u00eenainte de alegerile generale din 2018, organizat de<\/span> Ora\u0219ul este pentru to\u021bi<\/span><\/i>, \u0219ase partide de opozi\u021bie \u0219i-au exprimat public angajamentul fa\u021b\u0103 de reformele cheie ale politicii de locuire. \u00cen plus, mul\u021bi candida\u021bi au f\u0103cut campanie cu privire la locuin\u021be \u00een perioada premerg\u0103toare alegerilor municipale din 2019. Prin urmare, atunci c\u00eend opozi\u021bia a c\u00e2\u0219tigat un num\u0103r semnificativ de mandate locale \u00een 2019, mai multe municipalit\u0103\u021bi au anticipat inova\u021bii mult a\u0219teptate \u00een gestionarea locuin\u021belor publice. Acest lucru a fost sus\u021binut \u0219i de faptul c\u0103 mai mul\u021bi lideri ai mi\u0219c\u0103rii au candidat \u0219i au reu\u0219it s\u0103 fie numi\u021bi \u00een func\u021bii influente \u00een cadrul administra\u021biilor locale<\/span>. A dat mari speran\u021be multor organiza\u021bii ale mi\u0219c\u0103rii \u0219i faptul c\u0103 partidele de opozi\u021bie \u0219i-au re\u00eennoit angajamentul fa\u021b\u0103 de locuin\u021be \u00een perioada premerg\u0103toare alegerilor generale din 2022. \u00cens\u0103 e\u0219ecul lor electoral a determinat organiza\u021biile s\u0103-\u0219i reg\u00e2ndeasc\u0103 strategia.<\/span><\/p>\n

Concluzii<\/i><\/b><\/h4>\n

Din c\u00eend \u00een c\u00eend, activi\u0219tii \u00ee\u0219i ridic\u0103 vocea pentru a spune lumii despre gravitatea crizei locuin\u021belor. De fapt, \u00een Ungaria, situa\u021bia nu s-a schimbat prea mult din anii 1990; chiar \u0219i num\u0103rul persoanelor care tr\u0103iesc \u00een condi\u021bii precare este aproximativ acela\u0219i, dou\u0103-trei milioane. \u00cen practic\u0103, inovatorii sociali, activi\u0219tii \u00een domeniul locuin\u021belor, aleg\u0103torii \u0219i factorii de decizie se confrunt\u0103 de zeci de ani cu aceea\u0219i provocare: cum s\u0103 creasc\u0103 stocul de locuin\u021be accesibile la o scar\u0103 care s\u0103 atenueze amploarea s\u0103r\u0103ciei locative?<\/span><\/p>\n

\u00cen ultimii opt ani, c\u00eeteva organiza\u021bii, cu ajutorul oferit de <\/span>De la strad\u0103 la locuin\u021b\u0103!, Habitat for Humanity \u0219i Institutul Metropolitan de Cercetare<\/span><\/i>, au demarat c\u00eeteva programe inovatoare. Ca urmare, sute de locuin\u021be publice, care \u00eenainte erau nelocuibile, au fost renovate. Aceasta este doar o mic\u0103 parte din cele 14.000 de unit\u0103\u021bi vacante, \u00een schimb, dar ea dovede\u0219te poten\u021bialul de cre\u0219tere semnificativ\u0103 a stocului de locuin\u021be publice. \u00cen plus, <\/span>De la strad\u0103 la locuin\u021b\u0103! <\/span><\/i>ofer\u0103 stimulente proprietarilor de locuin\u021be pentru a-\u0219i da \u00een chirie apartamentele libere persoanelor cu venituri mici prin intermediul agen\u021biei sale de locuin\u021be non-profit<\/span>. Totu\u0219i, aceste ini\u021biative nu pot oferi solu\u021bii suficiente \u00een lipsa unor resurse financiare adecvate \u0219i a unui mediu juridic favorabil; pentru a aborda criza locuin\u021belor, este necesar un angajament politic – at\u00eet la nivel guvernamental, c\u00eet \u0219i la cel municipal.<\/span><\/p>\n

\u00cens\u0103 dup\u0103 alegerile generale din 2022, ob\u021binerea acestui sprijin politic r\u0103m\u00eene departe de a fi evident\u0103. Partidul de guvern\u0103m\u00eent, FIDESZ-KDNP, care a ob\u021binut a patra victorie consecutiv\u0103, aloc\u0103 \u00een mod constant mai multe resurse gospod\u0103riilor \u00eenst\u0103rite dec\u00eet familiilor cu venituri mici \u0219i pedepse\u0219te sistematic guvernele municipale din opozi\u021bie, sec\u0103tuindu-le de resurse. Organiza\u021biile mi\u0219c\u0103rii se confrunt\u0103 cu provocarea de creare a oportunit\u0103\u021bilor politice \u0219i de consolidare a infrastructurii mi\u0219c\u0103rii \u00eentr-un mediu politic ostil. Care sunt factorii care pot oferi p\u00eerghii a\u0219adar?<\/span><\/p>\n

Este de a\u0219teptat ca unele grupuri sociale cu o reprezentare organiza\u021bional\u0103 redus\u0103 (de exemplu, chiria\u0219ii cu venituri mici din sectorul locativ privat sau chiria\u0219ii din locuin\u021bele publice) s\u0103 se confrunte cu consecin\u021bele unor politici de locuin\u021b\u0103 defectuoase, agravate de consecin\u021bele economice ale pandemiei de coronavirus \u0219i ale r\u0103zboiului din Ucraina. Asumarea reprezent\u0103rii acestor categorii ar putea cre\u0219te influen\u021ba actorilor mi\u0219c\u0103rilor de st\u00eenga asupra reformelor progresiste \u00een domeniul locuin\u021belor, \u00een special \u00een perioada premerg\u0103toare alegerilor municipale din 2024. Exist\u0103 unele semne de apropiere de noi aleg\u0103tori, anterior nereprezenta\u021bi. De exemplu, <\/span>Habitat for Humanity<\/span><\/i> s-a adresat chiria\u0219ilor din sectorul locativ privat, iar <\/span>Centrul Perif\u00e9ria <\/span><\/i>(cu asocia\u021bia sa de chiria\u0219i pentru locuin\u021be) se adreseaz\u0103 persoanelor cu venituri stabile, dar sc\u0103zute. Posibilitatea ca municipalit\u0103\u021bile s\u0103 poat\u0103 solicita fonduri directe de la UE poate, de asemenea, s\u0103 creeze noi resurse.<\/span><\/p>\n

O alt\u0103 decizie strategic\u0103 cu care se confrunt\u0103 organiza\u021biile este dac\u0103 vor construi o mi\u0219care condus\u0103 de cet\u0103\u021beni sau o infrastructur\u0103 condus\u0103 de exper\u021bi. \u00cen ultimii ani, pilonul de organizare al mi\u0219c\u0103rii s-a redus substan\u021bial, deoarece fo\u0219tii organizatori au \u00eenceput noi cariere \u00een domeniul politicii \u0219i al cercet\u0103rii (oferind o nou\u0103 form\u0103 de sprijin pentru mi\u0219care), iar o nou\u0103 genera\u021bie de organizatori nu a ap\u0103rut \u00eenc\u0103. Pot organiza\u021biile actuale ale mi\u0219c\u0103rii s\u0103 ofere sprijin pentru dezvoltarea noilor lideri? Vor r\u0103m\u00eene ele pe calea reprezent\u0103rii intereselor concrete prin participarea direct\u0103?<\/span><\/p>\n

Mi\u0219c\u0103rile c\u00ee\u0219tig\u0103 adesea un avantaj strategic atunci c\u00eend infrastructura este format\u0103 din organiza\u021bii care utilizeaz\u0103 strategii \u0219i tactici diferite, c\u00eend conducerea este \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een grupurile de interese, iar rela\u021biile dep\u0103\u0219esc grani\u021bele geografice \u0219i sociale. Ultimii treizeci de ani ai mi\u0219c\u0103rii maghiare pentru locuire sus\u021bin aceast\u0103 observa\u021bie. Construirea unei structuri eterogene necesit\u0103 deschidere din partea poten\u021bialilor alia\u021bi, deoarece actorii pot avea idei diferite cu privire la strategiile care duc la schimb\u0103ri sociale. Cu toate acestea, ne afl\u0103m \u00een aceea\u0219i lupt\u0103, iar eforturile noastre s-ar putea completa reciproc. \u00centrebarea principal\u0103 este dac\u0103 organiza\u021biile mi\u0219c\u0103rii pot genera convingerea c\u0103 se construie\u0219te ceva \u00eempreun\u0103.<\/span><\/p>\n

\n

Acest articol face parte din seria multilingv\u0103 ini\u021biat\u0103 de ELMO<\/a><\/span><\/p>\n

Mi\u0219c\u0103ri pentru locuire din Europa Central\u0103 \u0219i de Est care se opun transform\u0103rilor urbane neoliberale.<\/span><\/i><\/a><\/p>\n

\"\"
\nBernadett Seb\u00e1ly<\/span><\/i><\/a> este doctorand\u0103 la \u0218coala Doctoral\u0103 de \u0218tiin\u021be Politice \u0219i Politici Publice a CEU \u0219i este cercet\u0103toare afiliat\u0103 la CEU Institutul pentru Democra\u021bie. Domeniul ei de cercetare este impactul politic al mi\u0219c\u0103rilor sociale. Teza sa de doctorat se axeaz\u0103 pe rela\u021bia dintre structura mi\u0219c\u0103rii, participarea beneficiarilor \u0219i impactul politicilor \u00een mi\u0219carea maghiar\u0103 pentru locuire \u00eentre 1989-2021. Scopul este de a lega lumea mi\u0219c\u0103rilor sociale \u0219i cea academic\u0103 \u00eentr-un mod fructuos pentru ambele p\u0103r\u021bi. Ea se bazeaz\u0103 pe cei zece ani de experien\u021b\u0103 de lucru \u00een diverse sectoare ale societ\u0103\u021bii civile. Este m\u00eendr\u0103 c\u0103 a contribuit la proiectarea \u0219i construirea unui program de organizare comunitar\u0103 \u00een Ungaria, a coordonat Civiliz\u00e1ci\u00f3, o re\u021bea na\u021bional\u0103 de OSC-uri, \u0219i a co-fondat \u0219i organizat \u00een Ora\u0219ul este pentru to\u021bi, un grup pentru locuire pentru mai multe clase sociale. A condus cercet\u0103ri de ac\u021biune participativ\u0103 cu Re\u021beaua de organizare a Comunit\u0103\u021bii Europene \u0219i cu \u0218coala de Via\u021b\u0103 Public\u0103, unde organizeaz\u0103 periodic cursuri de formare.<\/span><\/i>

<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Bernadett Seb\u00e1ly Acest articol ofer\u0103 o scurt\u0103 imagine de ansamblu a ultimilor 30 de ani ai mi\u0219c\u0103rii maghiare pentru locuire \u0219i a politicii de locuin\u021be. Articolul \u00eemparte perioada \u00een patru etape \u0219i ofer\u0103 o perspectiv\u0103 asupra modului \u00een care organiza\u021biile \u2013 at\u00eet de st\u00e2nga, c\u00eet \u0219i de dreapta \u2013 ce reprezint\u0103 persoanele defavorizate au r\u0103spuns la provoc\u0103rile politice. Povestea \u00eencepe \u00een turbulen\u021bii ani \u201890, c\u00eend diverse grupuri defavorizate \u2013 chiria\u0219i romi \u0219i non-romi cu venituri mici din locuin\u021be publice, squatteri \u0219i persoane f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u2013 au cerut o solu\u021bie la problemele lor de locuire. \u00cen a doua jum\u0103tate a…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[527,160],"tags":[149,432,531,528,443],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11002"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11002"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11002\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11014,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11002\/revisions\/11014"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11002"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11002"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11002"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}