{"id":21,"date":"2021-10-21T21:48:34","date_gmt":"2021-10-21T21:48:34","guid":{"rendered":"https:\/\/artapolitica.ro\/brecht\/?page_id=21"},"modified":"2021-11-15T16:50:04","modified_gmt":"2021-11-15T16:50:04","slug":"cronologie","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/brecht\/cronologie\/","title":{"rendered":"CRONOLOGIE"},"content":{"rendered":"\n

BERTOLT BRECHT<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n


1898<\/strong>
Eugene Berthold Friedrich Brecht <\/strong>s-a n\u0103scut pe 10 februarie 1898 \u00een Augsburg, primul copil al lui Berthold \u0219i Sophie Brecht. Augsburg era la vremea respectiv\u0103 un ora\u0219 indistrial \u00een dezvoltare \u0219i \u00een 1914 era unul dintre centrele cele mai importante ale industriei de armament din Germania. Ora\u0219ul avea \u0219i o tradi\u021bie sindicalist\u0103 \u0219i social democrat\u0103 solid\u0103 \u2013 inclusiv dou\u0103 ziare populare \u00een care va publica \u0219i Brecht, Proletarier \u0219i Volksville. Tat\u0103l lui Brecht provenea dintr-o familie cu origini proletare \u0219i mic-burgheze – avea \u00een familie profesori, doctori, dar \u0219i pescari \u0219i muncitori. Ini\u021bial func\u021bionar, Berthold Brecht (tat\u0103l) ajunge \u00een 1900 director general la fabrica de h\u00e2rtie Haindlsche.<\/p>\n\n\n\n


1913<\/strong>
Adolescentul Brecht \u00eencepe s\u0103 scrie zilnic. Public\u0103 fragmente de jurnal \u00een revista \u0219colii Die Ernte<\/em> (Recolta) \u0219i scrie versuri pentru fratele s\u0103u mai mic, Walter.
<\/p>\n\n\n\n

1914<\/strong>
Brecht scrie deja poezii pentru ziarul Augsburger Neuesten Nachrichsten. Din aceast\u0103 perioad\u0103 se p\u0103streaz\u0103 peste 100 de poezii, din cele, probabil, mult mai multe.
<\/p>\n\n\n\n

1913-1916<\/strong>
La \u0219coala public\u0103 unde \u00eenva\u021b\u0103 Brecht, curricula este bogat\u0103 \u0219i de forma\u021bie clasic\u0103. Se studiaz\u0103 mitologie greac\u0103, istoria Rena\u0219terii, latin\u0103 \u0219i religie, Goethe, Kleist, Schiller, Shakespeare, Moliere. Brecht este considerat printre prieteni \u201eexpert \u00een literatur\u0103\u201d. Nu citea doar ce era \u00een program\u0103, ci \u0219i Karl May, Gerhardt Hauptmann, Arthur Rimbaud sau Francois Villon.
<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

1914-1915<\/strong>
\u00cenc\u0103 din adolescen\u021b\u0103, observ\u0103 direct \u0219i este impresionat de via\u021ba muncitorilor. Locuia \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rin\u021bii s\u0103i \u00een Sozialbauwohnung \u2013 locuin\u021bele de serviciu ale fabricii de h\u00e2rtie Haindlsche, unde tat\u0103l s\u0103u era director general. Tot din aceast\u0103 perioad\u0103 dateaz\u0103 admira\u021bia pentru baladele populare, pentru trubaduri \u0219i menestreli, aceste \u201eziare ale omului obi\u0219nuit\u201d, cu lipsa lor de sentimentalism \u0219i exprimarea direct\u0103, at\u00e2t \u00een form\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een con\u021binut. Brecht este impresionat de efectul spectaculos al acestor forme simple \u0219i puternice de expresie popular\u0103.
<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

1916-1918<\/strong>
\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, Brecht compune, la r\u00e2ndul s\u0103u, versuri pentru c\u00e2ntece. \u00cen camera sa de la mansard\u0103, scrie \u00eempreun\u0103 cu prietenii s\u0103i baladele care vor constitui cea mai timpurie serie de poezii \u2013 C\u00e2ntece pentru chitar\u0103 de Bert Brecht \u0219i prietenii s\u0103i. Ga\u0219ca Brecht c\u00e2nta pe str\u0103zile din Augsburg c\u00e2ntece despre dragoste \u0219i be\u021bie. Seria este datat\u0103 1918, dar cu siguran\u021b\u0103 poeziile sunt mai vechi. De\u0219i Brecht era considerat liderul grupului, era \u00eenc\u0103 de atunci preocupat de colaborare \u0219i lucra \u00eentotdeauna \u00eempreun\u0103 cu alte persoane. Aceast\u0103 manier\u0103 colaborativ\u0103 de lucru se va men\u021bine pe \u00eentreaga sa carier\u0103.
<\/p>\n\n\n\n

1917<\/strong>
\u00cen ciuda preocup\u0103rilor sale artistice, Brecht se \u00eenscrie la Facultatea de Medicin\u0103, la Munchen.
<\/p>\n\n\n\n

1918<\/strong>
De atunci dateaz\u0103 prietenia cu unul dintre colaboratorii cei mai apropia\u021bi, scenograful Caspar Neher.
<\/p>\n\n\n\n

1914-1918<\/strong>
\u00cen timpul r\u0103zboiului \u2013 Brecht se manifest\u0103 ini\u021bial entuziast fa\u021b\u0103 de r\u0103zboi, de\u0219i el personal evit\u0103 \u00eenrolarea, folosindu-se de problemele cu inima, pe care le avea din copil\u0103rie, dar \u0219i de rela\u021biile tat\u0103lui s\u0103u. P\u00e2n\u0103 \u00een 1918 \u00ee\u0219i va schimba cu 180 de grade perspectiva, devenind c\u00e2t se poate de critic fa\u021b\u0103 de r\u0103zboi. Mai ales c\u0103 \u00eentre octombrie 1918 \u0219i ianuarie 1919 va fi \u0219i \u00eenrolat, ca asistent medical, la spitalul militar din Augsburg.
<\/p>\n\n\n\n

Noiembrie 1918 – ianuarie 1919<\/strong>
Dup\u0103 declararea republicii, Brecht, ca mul\u021bi al\u021bii, se implic\u0103 \u00een dezbaterile \u0219i activit\u0103\u021bile politice, fiind martor direct la scurta apari\u021bie \u0219i la represiunea violent\u0103 \u00eempotriva Republicii Ro\u0219ii de la Munchen, condus\u0103 de Liebknecht \u0219i Rosa Luxemburg. Brecht a fost parte din efemerul soviet al solda\u021bilor \u0219i muncitorilor, pe c\u00e2nd lucra la spitalul militar, iar martori \u00ee\u0219i amintesc c\u0103 l-au v\u0103zut la adun\u0103ri \u0219i la proteste.
<\/p>\n\n\n\n

1919<\/strong>
Brecht scrie Baal<\/em>, prima sa pies\u0103 \u0219i prima \u00eencercare serioas\u0103 de a intra \u00een lumea teatrului. Sursele de inspira\u021bie pentru personajul central sunt zeul p\u0103g\u00e2n Baal din vechiul Testament, dar \u0219i o serie de poe\u021bi, de la Fracois Villon la poetul ratat din Augsburg, Johann Baal. Piesa are o logic\u0103 dezarticulat\u0103, cu episoade \u0219i elemente separate inter\u0219anjabile, stil colaj. Piesa este considerat\u0103 scandaloas\u0103 \u0219i respins\u0103 de mai multe teatre \u2013 se va monta abia la sf\u00e2r\u0219itul anului 1923 la Leipzig, unde va \u0219i st\u00e2rni a\u0219teptatul scandal.
<\/p>\n\n\n\n\n\n

1919-1924<\/strong>
Brecht duce o via\u021b\u0103 personal\u0103 tumultoas\u0103 \u2013 face trei copii cu trei femei diferite. Primul, Frank, n\u0103scut \u00een 1919, cu Paula Bannholzer, ai c\u0103rei p\u0103rin\u021bi sunt \u00eempotriva rela\u021biei \u0219i nu-l recunosc drept ginere. Cel de-al doilea, Hanne, cu Marianne Zoff, cu care se c\u0103s\u0103tore\u0219te dup\u0103 ce aceast\u0103 a r\u0103mas gravid\u0103. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, Stefan, cu actri\u021ba Helene Weigel, care va r\u0103m\u00e2ne so\u021bia, colaboratoarea principal\u0103 \u0219i sus\u021bin\u0103toarea sa pe tot parcursul vie\u021bii lui Brecht.
<\/p>\n\n\n\n

1919-1922<\/strong>
Brecht scrie cronici de teatru pentru ziarul local din Augsburg Der Volkswille \u2013 ziar al Partidului Social Democrat, apoi al Partidului Comunist German, interzis \u00een 1921. Scrie despre spectacolele de la Augsburger Stadttheater, descrie \u00een detaliu jocul actorilor, scenografia, dar \u0219i publicul \u0219i reac\u021biile lui. Scrie cu lips\u0103 de respect, ireveren\u021bios \u0219i provocator. O actri\u021b\u0103 chiar amenin\u021b\u0103 s\u0103-l dea \u00een judecat\u0103 pentru insult\u0103. Critic\u0103 pentru preten\u021biozitate piesele lui Georg Kaiser, \u00een schimb \u00ee\u0219i manifest\u0103 entuziasmul fa\u021b\u0103 de comicul de cabaret Karl Valentin, pe care \u00eel compar\u0103 cu Chaplin. Acest ata\u0219ament timpuriu fa\u021b\u0103 de cultura popular\u0103, de experien\u021bele de zi cu zi ale publicului \u0219i de elementul de distrac\u021bie al spectacolului, este fundamental pentru dezvoltarea viitoarei sale viziuni despre teatru.
<\/p>\n\n\n\n

1920<\/strong>
Moare mama lui Brecht. Brecht \u00eencepe s\u0103 fac\u0103 naveta \u00eentre Augsburg, Munchen \u0219i Berlin unde \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 se afirme ca artist.
<\/p>\n\n\n\n

1921<\/strong>
Brecht este internat \u00een spitalul Charite din Berlin pentru malnutri\u021bie sever\u0103, \u00eentr-o perioad\u0103 agitat\u0103 \u00een care m\u0103n\u00e2nc\u0103 rar \u0219i consum\u0103 mult alcool.
<\/p>\n\n\n\n

1922<\/strong>
Prima pies\u0103 de Brecht montat\u0103 este Tobe \u00een noapte<\/em> , scris\u0103 \u00een 1919-1920. Premiera are loc la Munchener Kammerspiele Theater. Ini\u021bial denumit\u0103 Spartakus<\/em>, fiind o pozi\u021bionare a lui Brecht fa\u021b\u0103 de revolta spartachist\u0103 \u0219i consecin\u021bele ei, pe care o tr\u0103ise pe viu, ca membru \u00een sovietul solda\u021bilor \u0219i muncitorilor. De altfel, Brecht a scris prima versiune la Spartakus<\/em> la c\u00e2teva zile dup\u0103 asasinarea, din ordinul ministrului armatei, Gustav Noske, a lui Liebknecht \u0219i Luxemburg. Piesa nu este despre r\u0103zboi, ci mai degrab\u0103 despre destructurarea societ\u0103\u021bii germane ca urmare a r\u0103zboiului \u0219i a luptelor interne care au urmat. Piesa are o viziune mai degrab\u0103 nihilist\u0103, reprezentativ\u0103 pentru perioada de \u00eenceput a lui Brecht, influen\u021bat de expresionism, dar \u0219i de boema berlinez\u0103. Premiera, pe care Brecht a considerat-o de succes, a primit recenzii mixte, de la unele entuziaste la altele critice, care \u00eel comparau nefavorabil cu spectacolele lui Reinhardt sau cu piesele expresioniste ale lui Ernst Toller.
<\/p>\n\n\n\n

1923-1924<\/strong>
Scrie versiuni succesive ale piesei \u00cen jungl\u0103<\/em>, redenumit\u0103 apoi \u00cen jungla ora\u0219elor<\/em>. Pies\u0103 care \u00eenc\u0103 p\u0103streaz\u0103 ecouri expresioniste, desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een Chicago, despre o lupt\u0103 care-pe-care dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la absurd, pe fundalul ap\u0103s\u0103tor al ora\u0219ului modern, ca surs\u0103 permanent\u0103 de anxietate \u0219i ap\u0103sare.
<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

1924<\/strong>
Brecht \u00eempreun\u0103 cu viitoarea sa so\u021bie, Helene Weigel, se mut\u0103 la Berlin, unde i se ofer\u0103 un post de dramaturg la Deutsches Theater. Dezam\u0103git de atmosfera reac\u021bionar\u0103 din Munchen, \u00een urma \u00eenn\u0103bu\u0219iri republicii sovietice bavareze \u0219i a puciului (e\u0219uat) organizat de Hitler \u00een 1923, Brecht vede Berlinul ca pe un nou \u00eenceput. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 cite\u0219te \u0219i este influen\u021bat masiv de Upton Sinclair \u0219i de Rudyard Kipling, dar \u0219i de recitirea \u0219i interpretarea pieselor lui Schiller (Don Carlos, Ho\u021bii). Asya Lads, produc\u0103toare de teatru comunist\u0103, \u00eei face cuno\u0219tin\u021b\u0103 lui Brecht cu Walter Benjamin, teoreticianul de st\u00e2nga care va r\u0103m\u00e2ne pe termen lung un prieten apropiat \u0219i partener de dialog al lui Brecht.
<\/p>\n\n\n\n

1925<\/strong>
Brecht devine parte din grupul Gruppe 25, \u00eempreun\u0103 cu scriitorul Alfred Doblin \u0219i reporterul Egon Erwin Kisch, care sus\u021binea jurnalismul ca form\u0103 de participare public\u0103. Grouppe 25 erau interesa\u021bi de reportaj, sondaje, interviuri, perspective multiple \u0219i aspira\u021bia spre document \u0219i obiectivitate. \u00cei desp\u0103r\u021bea \u00eens\u0103 de mi\u0219carea Noua Obiectivitate o pozi\u021bie mai sceptic\u0103 fa\u021b\u0103 de tehnologie \u0219i de dimensiunea implicit progresist\u0103 a modernit\u0103\u021bii.
<\/p>\n\n\n\n

1926<\/strong>
Noua pies\u0103 a lui Brecht, Un om = un om<\/em>, are premiera \u00een 1926, \u00een Darmstadt, regizat\u0103 de Brecht \u00eensu\u0219i \u0219i \u00een scenografia prietenului s\u0103u, care va deveni colaborator cvasi-permanent, Caspar Neher. Piesa vorbe\u0219te despre transformarea \u0219i inter\u0219anjibilitatea individului \u00een contextul r\u0103zboiului colonial. Inspirat\u0103 de Kipling \u0219i Doblin. Piesa nu este realist\u0103, ci o parabol\u0103, probabil prima tentativ\u0103 a lui Brecht de exemplificare practic\u0103 a concep\u021biei despre teatrul epic, pe care \u00eencepea s\u0103 o dezvolte. Spectacolul utiliza o serie de mijloace de distan\u021bare, de la m\u0103\u0219ti albe pe figurile actorilor la cobor\u00e2rea cortinei p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tate, pe tot parcursul spectacolului, ca efect anti-iluzie.
<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

1927<\/strong>
Brecht se angajeaz\u0103 la Piscatorbuhne, teatrul nou-\u00eenfiin\u021bat de Erwin Piscator, dup\u0103 ce acesta fusese concediat de la Volksbuhne. Brecht aprecia spectacolele lui Piscator at\u00e2t pentru angajamentul lor manifest politic, c\u00e2t \u0219i pentru inova\u021biile sale tehnice. La Piscatorbuhne, Brecht experimenteaz\u0103 cu sunetul, scenotehnic\u0103 \u0219i proiec\u021bii de film \u00een spectacole.
Tot \u00een acest an, Brecht \u00eel cunoa\u0219te pe sociologul Fritz Sternberg, care \u00eei va confirma \u0219i sus\u021bine lui Brecht abordarea militant\u0103. Cartea sa, Imperialismul, \u00eel va influen\u021ba pe Brecht at\u00e2t pentru dezvoltarea piesei Un om = un om<\/em>, c\u00e2t \u0219i \u00een ce prive\u0219te concep\u021bia mai larg\u0103 despre artist ca motor al dezvolt\u0103rii con\u0219tiin\u021bei de clas\u0103. Brecht \u00eencepe s\u0103-\u0219i formuleze teoria cu privire la rolul teatrului de con\u0219tientizare a publicului asupra configura\u021biei rela\u021biilor sociale existente \u0219i asupra necesit\u0103\u021bii prezent\u0103rii acestor rela\u021bii \u00een continu\u0103 schimbare \u0219i \u00een tensiune.
<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

1928<\/strong>
Premiera spectacolului cu Opera de trei parale<\/em>, realizat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Kurt Weil, la teatrul Schiffbauerdamm. Cel mai mare succes de p\u00e2n\u0103 atunci al lui Brecht, \u0219i probabil cel mai cunoscut text al s\u0103u. Spectacolul se va juca aproape un an de zile la Berlin, piesa va fi \u00een anii urm\u0103tori tradus\u0103 \u00een numeroase limbi, ecranizat\u0103 \u0219i extins\u0103 de Brecht la dimensiuni de roman. Surse: John Gay, Kipling, Villon. Adaptare a The Beggar s Opera a lui John Gay, din 1728. Criticii au fost mai pu\u021bin entuziasma\u021bi. A fost criticat inclusiv un procedeu care va face carier\u0103 \u00een teatru mai t\u00e2rziu \u2013 schimbarea decorurilor la vedere. Publicul, \u00een schimb, este entuziasmat. Caracterul colectiv al operei este subliniat at\u00e2t la prima publicare, c\u00e2t \u0219i la premiera spectacolului, unde sunt credita\u021bi ca autoare \u0219i autori Gay, Villon, Kipling, Hauptmann, Weill, Erich Engel, Caspar Neher, Theo Makkeben \u0219i Lewis Ruth Band.
<\/p>\n\n\n\n

1929-1930<\/strong>
\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 Brecht scrie \u0219i public\u0103 o serie de piese scurte didactice (Lehrstucke), destinate trupelor artistice de amatori \u0219i \u00een general echipelor de teatru muncitoresc. Cele mai importante \u2013 M\u0103sura, despre conflictele \u0219i deciziile-limit\u0103 \u00een armata revolu\u021bionar\u0103 chinez\u0103; \u0219i Excep\u021bia \u0219i regula, pies\u0103 despre caracterul de clas\u0103 al justi\u021biei.
<\/p>\n\n\n\n

1930<\/strong>
Scrie piesa Sf\u00e2nta Ioana a Abatoarelor<\/em>, ini\u021bial o parodie dup\u0103 piesa lui Schiller, Fecioara din Orleans<\/em>, devine o pies\u0103 cu structur\u0103 complex\u0103 despre mecanismele cererii \u0219i ofertei \u00een capitalism \u0219i despre resorturile Marii Crize din 1929.
Brecht public\u0103 un articol critic \u00eempotriva paragrafului 218 ad\u0103ugat \u00een codul civil german \u00een 1926, care interzicea avortul. Critica lui Brecht se concentreaz\u0103 mai pu\u021bin pe sublinierea dreptului de decizie al femeiilor asupra propriului corp, c\u00e2t asupra motivelor interzicerii avortului \u2013 necesitatea de for\u021b\u0103 de munc\u0103 pentru interesele private, capitaliste.
Tot \u00een acest an se na\u0219te Barbara, al doilea copil al cuplului Brecht-Weigel.
<\/p>\n\n\n\n

1931<\/strong>
Premiera celei de-a doua versiuni a piesei Un om = un om<\/em> la Berlin. Regizorul G.W. Pabst ecranizeaz\u0103 Opera de trei parale. Brecht la r\u00e2ndul s\u0103u lucreaz\u0103 la primul lui film, Kuhle Wampe \u2013 Cine conduce lumea?<\/em>, despre problemele muncitorilor, realizat \u00eempreun\u0103 cu regizorul imigrant bulgar Slatan Dudow. Filmul va fi interzis.
<\/p>\n\n\n\n

1932<\/strong>
Premiera piesei Sf\u00e2nta Ioana a Abatoarelor<\/em> \u00een versiune radiofonic\u0103. Premiera spectacolului Mama, dramatizare de Bertolt Brecht dup\u0103 romanul lui Maksim Gorki.
<\/p>\n\n\n\n

1933<\/strong>
Reprezenta\u021bia cu piesa didactic\u0103 M\u0103sura<\/em> la Erfurt este \u00eentrerupt\u0103, iar Brecht este trimis \u00een urm\u0103rire pentru tr\u0103dare. Pe 28 februarie, a doua zi dup\u0103 incendierea Reichstag-ului, Brecht se refugiaz\u0103 din Germania \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u021biva prieteni. Pe parcursul anului, se va muta \u00een Praga, Vienna, Zurich, Paris, pentru a se stabili p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00een Danemarca, la o ferm\u0103 din Swedenborg. Aici termin\u0103 piesa Capete rotunde, capete ascu\u021bite,<\/em> rescriere dup\u0103 M\u0103sur\u0103 pentru m\u0103sur\u0103 de William Shakespeare, transformat\u0103 \u00eentr-o parabol\u0103 despre conflictele inter-etnice ca diversiune de la luptele \u00eentre clase, cu referiri directe la nazism \u0219i teoriile rasiale antisemite. \u00cen Germania, c\u0103r\u021bile lui Brecht sunt arse de c\u0103tre nazi\u0219ti.
<\/p>\n\n\n\n

1934<\/strong>
Colaboreaz\u0103 la diverse ziare ale emigran\u021bilor germani \u0219i scrie Romanul de trei parale<\/em>, dezvoltare a operei, care \u00ee\u0219i propune s\u0103 descrie \u0219i s\u0103 analizeze rela\u021biile sociale \u00een sistemul capitalist.
<\/p>\n\n\n\n

1935<\/strong>
Lui Brecht i se retrage cet\u0103\u021benia german\u0103. C\u0103l\u0103tore\u0219te la New York pentru a asista la premiera piesei sale Mama<\/em>, dup\u0103 Gorki, la Civic Repertory Theatre. Scrie pamfletul Cinci dificult\u0103\u021bi \u00een a scrie adev\u0103rul<\/em>, despre problemele cu care se confrunt\u0103 un scriitor care vrea s\u0103 spun\u0103 adev\u0103rul despre situa\u021bia politic\u0103 a momentului.<\/p>\n\n\n\n

1936<\/strong>
Devine redactor al revistei Das Wort, editat\u0103 la Moscova \u0219i condus\u0103 de prietenul s\u0103u Feuchtwanger. Scrie studiul despre teatrul \u0219i actorul chinez. Premiera la Copenhaga a piesei Capete rotunde, capete ascu\u021bite<\/em>.
<\/p>\n\n\n\n

1937<\/strong>
Are premiera la Paris piesa lui Brecht Pu\u0219tile doamnei Carrar<\/em>, prima sa pies\u0103 realist\u0103, un manifest care denun\u021b\u0103 ororile r\u0103zboiului civil spaniol.
<\/p>\n\n\n\n

1938<\/strong>
Brecht termin\u0103 piesa Teroarea \u0219i mizeriile celui de-al treilea Reich<\/em>, suit\u0103 de scene realiste, cu puternic\u0103 dimensiune documentar\u0103, despre via\u021ba de zi cu zi \u00een Germania nazist\u0103. Scris\u0103 la cap\u0103tul a aproape cinci ani de documentare, \u00eempreun\u0103 cu Ruth Berlau. Helene Weigel joac\u0103 la Paris c\u00e2teva scene din piesa care con\u021bine 24 de episoade.
<\/p>\n\n\n\n

1939<\/strong>
Pierre Abraham pune \u00een scen\u0103 la Paris Teroarea \u0219i mizeriile celui de-al treilea Reich<\/em> \u00een versiune complet\u0103. Un an deosebit de fertil pentru opera dramatic\u0103 a lui Brecht. Termin\u0103 prima versiune a piesei Via\u021ba lui Galilei, scrie Mutter Courage<\/em> \u0219i Omul cel bun din S\u00eeciuan<\/em>. Scrie \u0219i piesa radiofonic\u0103 Procesul lui Lucullus<\/em>. Moare tat\u0103l lui Brecht.
<\/p>\n\n\n\n

1940<\/strong>
Brecht, \u00eempreun\u0103 cu familia \u0219i cu Ruth Berlau, se refugiaz\u0103 \u00een Finlanda, unde este g\u0103zduit de scriitoarea Hella Wuolijoki.
<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

1941<\/strong>
Piesa Mutter Courage<\/em> despre mercantilizarea rela\u021biilor inter-umane \u00een contextul r\u0103zboiului, plasat\u0103 \u00een timpul R\u0103zboiului de 30 de ani, are premiera la Zurich. Brecht \u0219i familia sa se refugiaz\u0103 mai departe, \u00een California, Statele Unite, dup\u0103 un scurt popas \u00een Uniunea Sovietic\u0103. La Hollywood, Brecht se re\u00eent\u00e2lne\u0219te cu fo\u0219tii s\u0103i prieteni \u0219i colaboratori din Germania \u2013 Fritz Lang, Hanns Eisler, Paul Dessau, Feuchtwanger. \u00cei viziteaz\u0103 pe Aldous Huxley \u0219i Charlie Chaplin. Termin\u0103 dou\u0103 piese: Domnul Puntila \u0219i sluga sa Matti, satir\u0103 a rela\u021biilor patron-servitor, inspirat\u0103 de o poveste popular\u0103 finandez\u0103; \u0219i Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprit\u0103, pies\u0103 alegoric\u0103 despre ascensiunea lui Adolf Hitler, plasat\u0103 \u00een contextul r\u0103fuielilor \u00eentre gangsteri \u00een Chicago-ul interbelic.
<\/p>\n\n\n\n

1942<\/strong>
Brecht \u00eencearc\u0103 s\u0103 lucreze la Hollywood ca scenarist de film. \u00cencepe diferite proiecte cu regizorii Eric Sentley, Vladimir Pozner, Fritz Lang.
<\/p>\n\n\n\n

1943<\/strong>
Are premiera la Zurich piesa Omul cel bun din S\u00eeciuan<\/em>. Romanul de trei parale<\/em> apare \u00een limba engez\u0103, la New York. Termin\u0103 ale dou\u0103 piese de teatru: Viziunile Simonei Machard<\/em>, o alt\u0103 versiune contemporan\u0103 a istoriei Ioanei D`Arc; \u0219i \u0218veik \u00een al Doilea R\u0103zboi Mondial<\/em>, rescriere dup\u0103 romanul lui Jaroslav Ha\u0219ek \u0219i satir\u0103 la adresa r\u0103zboiului hitlerist. Piesa, scris\u0103 dup\u0103 b\u0103t\u0103lia de la Stalingrad, are un ton mai optimist fa\u021b\u0103 de celelalte texte ale lui Brecht despre fascism.<\/p>\n\n\n\n

1945<\/strong>
Teroarea \u0219i mizeriile celui de-al treilea Reich<\/em> are premiera la San Francisco \u0219i New York, sub titlul The Private Life of the Master Race<\/em> (Via\u021ba intim\u0103 a rasei superioare). Brecht termin\u0103 piesa Cercul de cret\u0103 caucazian<\/em>.
<\/p>\n\n\n\n

1946<\/strong>
Brecht colaboreaz\u0103 cu actorul \u0219i regizorul nord-american Charles Laughton pentru o versiune nou\u0103, \u00een limba englez\u0103, a piesei Via\u021ba lui Galilei<\/em>, despre condi\u021bia \u0219i compromisurile omului de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00een modernitate. Inspirat\u0103 de biografia lui Galileo Galilei, dar cu puternice referin\u021be contemporane, \u00een special \u00een proximitatea bombardamentelor nucleare de la Hiroshima \u0219i Nagasaki.
<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

1947<\/strong>
Teroarea \u0219i mizeriile celui de-al treilea Reich<\/em> are premiera \u0219i la Berlin, \u00een Germania post-belic\u0103. Via\u021ba lui Galilei este pus\u0103 \u00een scen\u0103 de Brecht \u00eempreun\u0103 cu Joseph Losey la Coronet Theatre din Hollywood. \u00cen octombrie, \u00een contextul v\u00e2n\u0103torii de vr\u0103jitoare declan\u0219ate de senatorul McCarthy \u00eemportiva arti\u0219tilor suspecta\u021bi de comunism, Brecht este anchetat \u0219i audiat de Comisia senatorial\u0103 pentru cercetarea activit\u0103\u021bilor anti-americane. Imediat dup\u0103 anchet\u0103, Brecht p\u0103r\u0103se\u0219te Statele Unite pentru totdeauna \u0219i se \u00eentoarce \u00een Europa, la Zurich. \u00cen decembrie, \u00een Elve\u021bia, Brecht termin\u0103 adaptarea Antigona<\/em> lui Sofocle, o versiune politic\u0103, anti-dictatorial\u0103, a tragediei grece\u0219ti.
<\/p>\n\n\n\n\n\n

1948<\/strong>
Brecht se instaleaz\u0103 \u00een apropiere de Zurich. Se \u00eemprietene\u0219te cu dramaturgul elve\u021bian Max Frisch. Antigona are premiera la Coire. Domnul Puntila \u0219i sluga sa Matti <\/em>are premiera la Zurich. Autorit\u0103\u021bile britanice-americane refuz\u0103 s\u0103 \u00eei dea o viz\u0103 de tranzit pentru a vizita zona sovietic\u0103 a Germaniei. Datorit\u0103 interven\u021biei lui Erwin Egon Kisch, ob\u021bine un pa\u0219aport ceh cu care ajunge \u00een Berlinul de Est, trec\u00e2nd prin Praga. Se restabile\u0219te la Berlin, unde i se ofer\u0103 conducerea Deutscehs Theater. Scrie culegerea de povestiri scurte Povestiri din calendar \u0219i textul s\u0103u teoretic cel mai important, Micul organon pentru teatru.
<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

1949<\/strong>
Mutter Courage<\/em> are premiera la Deutsches Theater, \u00een regia lui Brecht. \u00centemeiaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Helene Weigel, so\u021bia sa, trupa de teatru Berliner Ensemble. Pune \u00een scen\u0103 \u0219i Domnul Puntila \u0219i sluga sa Matti<\/em>. Termin\u0103 piesa Zilele comunei<\/em>, despre Comuna din Paris.
<\/p>\n\n\n\n

1951<\/strong>
Premiera piesei Procesul lui Lucullus<\/em>. \u00cen urma unor critici venite din partea presei de partid, Brecht schimb\u0103 anumite scene din pies\u0103 \u0219i chiar titlul acesteia \u00een Condamnarea lui Lucullus<\/em>.
Pune \u00een scen\u0103 la Berliner Ensemble Pu\u0219tile doamnei Carrar \u0219i Mama<\/em>. I se decerneaz\u0103 Premiul Na\u021bional al Republicii Democrate Germane, clasa I.
<\/p>\n\n\n\n

1952<\/strong>
Brecht monteaz\u0103 Don Juan<\/em>, dup\u0103 Moliere \u0219i Procesul Ioanei D`Arc<\/em>, dup\u0103 Anna Seghers. Turneu al Berliner Ensemble \u00een Polonia, la Var\u0219ovia.<\/p>\n\n\n\n

1953<\/strong>
Este ales pre\u0219edinte al Pen-club-ului din Berlin. Adreseaz\u0103 telegrame lui Arthur Miller, Albert Einstein \u0219i Ernest Hemingway, cer\u00e2ndu-le s\u0103 intervin\u0103 \u00een favoarea gra\u021bierii so\u021bilor Rosenberg. Metoda sa de teatru este criticat\u0103 \u00een presa de partid, fiind considerat\u0103 neconform\u0103 cu realismul socialist \u0219i \u00eempotriva ideilor \u0219i metodei lui Stanislavski.
<\/p>\n\n\n\n

1954<\/strong>
Berliner Ensemnle se mut\u0103 la Schiffbauerdamm, unde se jucaser\u0103 piesele lui Brecht \u00eenainte de venirea nazi\u0219tilor la putere. Brecht regizeaz\u0103 Cercul de cret\u0103 caucazian<\/em>. Turneu la Paris cu spectacolul Mutter Courage<\/em>, cu Helene Weigel \u00een rolul principal, pentru care ob\u021bin premiul I la Festivalul de Teatru. Brecht termin\u0103 piesa Turandot sau congresul sp\u0103l\u0103torilor<\/em>.
<\/p>\n\n\n\n

1955<\/strong>
Brecht c\u0103l\u0103tore\u0219te la Moscova unde i se decerneaz\u0103 premiul Lenin.
<\/p>\n\n\n\n

1956<\/strong>
Starea sa de s\u0103n\u0103tate se deterioreaz\u0103. Pe 10 august asist\u0103 la o ultim\u0103 repeti\u021bie la Via\u021ba lui Galilei. Moare pe 14 august 1956, de infarct, \u00een locuin\u021ba sa din Berlin. Este \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cimitirul Dorotheenfriedhof, nu departe de morm\u00e2ntul lui Hegel.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

BERTOLT BRECHT 1898Eugene Berthold Friedrich Brecht s-a n\u0103scut pe 10 februarie 1898 \u00een Augsburg, primul copil al lui Berthold \u0219i Sophie Brecht. Augsburg era la vremea respectiv\u0103 un ora\u0219 indistrial \u00een dezvoltare \u0219i \u00een 1914 era unul dintre centrele cele mai importante ale industriei de armament din Germania. Ora\u0219ul avea \u0219i o tradi\u021bie sindicalist\u0103 \u0219i … Continue reading CRONOLOGIE<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":163,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-21","page","type-page","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/brecht\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/21","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/brecht\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/brecht\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/brecht\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/brecht\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21"}],"version-history":[{"count":16,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/brecht\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/21\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":162,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/brecht\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/21\/revisions\/162"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/brecht\/wp-json\/wp\/v2\/media\/163"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/brecht\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}