A apărut recent un volum colectiv care adună, sub formă de eseu, mai multe perspective de stânga scrise de autori și autoare cu poziții mai moderate sau mai radicale. Inițial contribuitorii erau în marea majoritate bărbați, însă în urma observațiilor primite au fost contactate și câteva autoare, dintre care o parte suntem inițiatoarele acestui text. Abordarea nu a fost cea mai inspirată, invitația fiind mai degrabă motivată de „problema de subreprezentare pe partea feminină”. Venind dintr-o îndelungată istorie de ignorare și nerecunoaștere sau dezinteres pentru munca feministă, unele dintre noi am dat curs invitației, considerând-o un efort de deconstruire a…
inegalitate


Unde este dimensiunea socială a Planului Național de Redresare și Reziliență? (I)
O privire asupra situației din România în contextul guvernanței socio-economice din UE de Enikő Vincze În data de 18 decembrie 2020, Comisia Europeană a salutat înțelegerea politică dintre Parlamentul European și Consiliu cu privire la Facilitatea de Redresare și Reziliență (Recovery and Resilience Facility), instrumentul cheie al planului European numit NextGenerationEU elaborat ca răspuns la criza curentă multiplă. Decidenții europeni se așteaptă ca acest plan „să soluționeze impactul economic și social al pandemiei Covid-19, pregătind societățile și economiile europene ca ele să devină mai durabile, reziliente și mai bine pregătite pentru tranziția verde și cea digitală”. Această inițiativă temporară, împreună…
Chestionând retorica oficială a Capitalei Culturale Europene din 2008 – Liverpool08 – Fragmente – de Philip BOLAND Această lucrare analizează interpretări alternative ale succesului găzduirii de către Liverpool a Capitalei Europene a Culturii în 2008. Textul examinează perspective contrastante asupra Liverpool08, de la mesajul oficial triumfalist, de regenerare urbană și renaștere economică, la analize mai critice care problematizează elemente importante ale evenimentului și ale impactului său social și spațial. Astfel, cercetarea pune la îndoială hiperbola transformării prin cultură, pentru a aduce la iveală geografii ale culturii, experiențe culturale și realități socio-economice diferite. Lucrarea oferă și o altă lectură culturală a…
de Cornel BAN Muncești pe brânci. Câteodată peste program. Auzi că aceeași muncă făcută de unii ca tine în Occident se plătește de 10 ori mai mult! Vezi că abia te descurci cu cheltuielile de bază și atunci ceri o mărire de salariu împreună cu alți colegi. Patronul zice că ți-ar da-o, dar că nu poate, pentru că ești departe de productivitatea neamțului sau de a olandezului. Și că ești la jumătate din productivitatea cehului. Aproape că zice că românul e leneș, dom’ne, las’ că știm noi, ceva de genul. Nu vrei să fii luat de prost, așa că intri…
de Tudorina MIHAI În România, un angajat – de obicei angajată* – are dreptul ca după nașterea unui copil să se retragă de la locul de muncă într-un „concediu” denumit „de creștere a copilului”. Potrivit ultimelor modificări legislative din 2016, concediul are o perioadă de maxim 2 ani de zile (3 ani în cazul copilului cu dizabilitate) și de el pot beneficia cei ce dovedesc că au lucrat timp de 12 luni cumulate în ultimii 2 ani de zile. Pe perioada concediului se plătește o indemnizație echivalentă cu 85% din veniturile medii nete realizate cu doi ani înainte de nașterea…