*Comentariu pe marginea spectacolului Cine a omorît-o pe Szomna Grancsa? O producție a companiei de teatru Giuvlipen. Cu: Mihaela Drăgan, Zita Moldovan, Liana Ceterchi. Scenografia: Elena Dobîndă. Muzica live: Elena Albu. Regia: Mihai Lukács Szomna Grancsa este numele unei fete din comuna Frumoasa, județul Harghita, care la vârsta de 17 ani s-a sinucis. Presa a produs atunci o narațiune care n-a ajutat decât la folosirea acestui eveniment tragic și încărcat de semnificații, în favoarea obositorului discurs dominant, care reușește mereu să reducă totul la propriile interese. Despre Szomna Grancsa s-a scris că „s-a spânzurat pentru că părinții nu au mai…
de Carolina Vozian Scriitoare, profesoară, activistă feministă afro-americană, care vorbește asumat dintr-un punct al intersecției dintre identități, bell hooks este una dintre cele mai importante voci academice ale secolului XX. În cărțile sale ea analizează și deconstruiește funcția etniei și a genului în cultura contemporană. S-a născut în 1952, în SUA, în Hopkinsville, Kentucky, un oraș mic și segregat rasial. Comunitatea în care a crescut i-a conturat identitatea, a fost locul unde a învățat ce e solidaritatea și cum să transforme experiența rasismului trăit zi de zi în putere și rezistență. Venind dintr-o familie de muncitori, învățând o vreme într-o…
de Laura Sandu Titina Călugăru – Țărancă ufederistă (sursă: Revista Arta) Din perspectivă feministă, situată, studiul modurilor în care receptăm reprezentările genizate în pictura realist socialistă românească, se poate dovedi relevant pe mai multe planuri. Ar fi interesant, de exemplu, să vedem dacă, privind tablouri cu femei din perioada realist socialistă, din postura noastră locală și contemporană de subiecți genizați, putem identifica și dacă apoi ne putem conecta la valențele proiective emancipatoare declarate ale acestor reprezentări. În ce fel ne este influențată receptarea de faptul că aceste reprezentări sunt încărcate de interpretările noastre asupra istoriei recente, de memoria și aspirațiile…
Personajele feminine din Noul Cinematograf Românesc Noul Cinematograf Românesc propune un tip de camaraderie feminină care se diferențează de viziunea conservatoare a Hollywoodului. Filme precum 4 luni, 3 săptămâni, 2 zile alimentează dorința de cunoaștere/cucerire a Estului de către privirea occidentală, nuanțând în mod involuntar discursul asupra totalitarismului socialist. Dezbaterile despre feminism și feminitate au început să preocupe din ce în ce mai mult fandom-urile de pe internet. Comunitățile de fani de pe internet, pasionați de supereroi, din filme sau din seriale, au ajuns să se întrebe dacă modul în care sunt reprezentate personajele și felul în care evoluează poveștile…
Recompoziția socială, decolonizarea și transautonomismul În cele mai mari oraşe din Spania, alegerile locale din 2015 au dat câştig de cauză unor femei, iar stânga a câştigat în primele cinci oraşe din Spania. Manuela Carmena şi Ada Colau au câştigat primăriile Madridului şi Barcelonei în campanii care au pus accentul pe lupta împotriva evacuărilor şi oprirea privatizării serviciilor publice. Acesta ar putea fi un semn că Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire din Bucureşti, cu toţi aliaţii săi, este, la ora actuală, cam cel mai apropiat lucru de o stângă veritabilă pe care îl avem. În Spania, mişcarea Indignados a…
Articole vechi