Apel la solidaritate internațională cu femeile bulgare, pentru un viitor protest din Sofia, Bulgaria
Piesele lor se joacă atât pe scenele unor teatre de stat, în teatre independente și muzee, cât și în comunități.
Activistele Jenotdel au combinat strategiile și s-au luptat cu tenacitate pentru ocuparea și crearea de spații emancipatoare.
Apel pentru contribuții/ G.A.P. 19 – Artă, Gen, Revoluție. Trimiteți textele voastre până la 10 octombrie 2017 pe adresa atelieregap@gmail.com.
*Comentariu pe marginea spectacolului Cine a omorît-o pe Szomna Grancsa? O producție a companiei de teatru Giuvlipen. Cu: Mihaela Drăgan, Zita Moldovan, Liana Ceterchi. Scenografia: Elena Dobîndă. Muzica live: Elena Albu. Regia: Mihai Lukács Szomna Grancsa este numele unei fete din comuna Frumoasa, județul Harghita, care la vârsta de 17 ani s-a sinucis. Presa a produs atunci o narațiune care n-a ajutat decât la folosirea acestui eveniment tragic și încărcat de semnificații, în favoarea obositorului discurs dominant, care reușește mereu să reducă totul la propriile interese. Despre Szomna Grancsa s-a scris că „s-a spânzurat pentru că părinții nu au mai…
de Carolina Vozian Scriitoare, profesoară, activistă feministă afro-americană, care vorbește asumat dintr-un punct al intersecției dintre identități, bell hooks este una dintre cele mai importante voci academice ale secolului XX. În cărțile sale ea analizează și deconstruiește funcția etniei și a genului în cultura contemporană. S-a născut în 1952, în SUA, în Hopkinsville, Kentucky, un oraș mic și segregat rasial. Comunitatea în care a crescut i-a conturat identitatea, a fost locul unde a învățat ce e solidaritatea și cum să transforme experiența rasismului trăit zi de zi în putere și rezistență. Venind dintr-o familie de muncitori, învățând o vreme într-o…
de Laura Sandu Titina Călugăru – Țărancă ufederistă (sursă: Revista Arta) Din perspectivă feministă, situată, studiul modurilor în care receptăm reprezentările genizate în pictura realist socialistă românească, se poate dovedi relevant pe mai multe planuri. Ar fi interesant, de exemplu, să vedem dacă, privind tablouri cu femei din perioada realist socialistă, din postura noastră locală și contemporană de subiecți genizați, putem identifica și dacă apoi ne putem conecta la valențele proiective emancipatoare declarate ale acestor reprezentări. În ce fel ne este influențată receptarea de faptul că aceste reprezentări sunt încărcate de interpretările noastre asupra istoriei recente, de memoria și aspirațiile…