de Valentina Iancu  Criza pe care o traversa societatea la sfârşitul primului război mondial se reflectă şi în atitudinile radicale adoptate de artiştii de avangardă. Opţiunea pentru activism social şi militantism devine firească în contextul creșterii sărăciei, discriminării și radicalizării politicilor de stat în tot mai multe ţări europene afectate de primul război mondial. Utopia egalitaristă propusă de scrierile lui Marx devine o miză a multor intelectuali care încep să conteste nedreptățile politice și sociale tot mai evidente ale epocii. În România, extinsă teritorial după 1918, se resimte acut diferența culturală între Vechiul Regat și noile provincii unite. Încep politicile …

de Vlad Petri Am ajuns în Piaţa Universităţii cu puţin timp înainte ca oamenii să fie “evacuaţi”, pe data de 14 ianurie 2012. Mai mulţi jandarmi, după ce au anunţat ultimatumul – “Vă rugăm să părăsiţi piaţa! Vom folosi forţa!” -, împingeau oamenii, forțându-i să se deplasese în afara perimetrului pieţii Universităţii. Aflat în mijlocul evenimentelor, am început să filmez ceea ce se întâmpla. Eram contrariat, nu înţelegeam de ce nu am dreptul să stau în stradă. Nu protesasem, ajunsesem acolo cu puţin timp în urmă. Faptul că nu îmi era permis să stau, fără să primesc vreo explicaţie clară, …

Tema primului număr al Gazetei de Artă Politică este Arta în confruntare cu sistemele politice, o temă care revine frecvent în dezbaterile despre poziționarea artiștilor în raport cu varii forme de putere, despre mult invocata rezistență prin cultură, despre abordarea unor subiecte confiscate de diferite sisteme, despre necesitatea artei implicate politic, despre radicalitatea unor demersuri artistice prin care politicul este dezbătut. Am ales această temă deoarece ni se pare important să problematizăm rolul artiștilor și relevanța unor acțiuni cu un conținut politic, în contextul în care concepte ca autonomia esteticului, neutralitatea artei, artistul neimplicat în arena politică sunt vehiculate frecvent. …