Marș muncitoresc, Moscova, 1920
În 2017 se împlinesc o sută de ani de la procesele revoluționare care au condus la Marea Revoluție Socialistă din octombrie 1917. În discursul public post-socialist local, dominat de anticomunism și anti-rusism rudimentare, revoluția și regimul sovietic sunt abordate nediferențiat și aproape exclusiv prin perspectiva „terorii roșii” (poliție politică, gulag, foamete etc.). De cele mai multe ori, în mediile auto-intitulate liberale sau progresiste, drepturile și libertățile omului sunt asociate cu democrația parlamentară occidentală. Este uitat sau omis intenționat faptul că o serie importantă de drepturi sociale au fost câștigate odată cu revoluția rusă. Bolșevicii au fost cei care au garantat pentru prima dată în Rusia (și în Europa de Est), cel puțin din punct de vedere legal, o serie de drepturi elementare precum ziua de muncă de opt ore, separarea dintre biserică și stat, abolirea privilegiilor bazate pe religie, etnie și naționalitate.
Dintr-o perspectivă a relațiilor de gen și sexuale, precum și în privința producției și distribuției artistice și culturale, Uniunea Sovietică a anilor ’20 s-a aflat în avangarda mondială.
Sovieticii au liberalizat legislația referitoare la căsătorie și divorț, au asigurat protecția la locul de muncă a femeilor însărcinate și îngrijirea copiilor în timpul orelor de lucru.
Uniunea Sovietică a fost primul stat modern care a legalizat avortul și homosexualitatea.
Sovieticii au început campanii uriașe de alfabetizare și programe pe scară largă de educație populară. Democratizarea culturii și încercările de construire a unei arte revoluționare au provocat experimente artistice de importanță majoră la
nivel internațional-mișcarea de masă de teatru politic popular Bluze Albastre și școala sovietică de montaj în film sunt doar două exemple.
După efervescența creativă a primilor ani revoluționari, unele (nu toate) dintre aceste victorii ale revoluției au fost retrase sau suprimate sub stalinism. Perioada primului deceniu revoluționar rămâne însă una de avangardă socială și culturală, de importanță fundamentală.
Tema numărului 19 din Gazeta de Artă Politică este Artă, gen, revoluție și cuprinde materiale analitice, critice, istorice etc. despre contribuțiile revoluției sovietice la emanciparea de gen și sexuală, respectiv la teoretizarea și elaborarea artei politice de stânga.